Acasă Educaţie Bacalaureat în România secolului XXI

Bacalaureat în România secolului XXI

12902
0

Paloma PETRESCU

Mie îmi este clar, dar vrea să le fie clare vorbele astea și celor care nu au trecutul meu profesional.

Ce mi-a venit? M-au stârnit elevii Asociației Elevilor din Constanța cu propunerea lor referitoare la examenul de bacalaureat. Au tras public un semnal important ce a stârnit reacții, unele contra, alte pro. Am mai scris despre asta…

Am formulat aici câteva opinii pentru cine vrea să afle înainte de a da cu parul în direcția celor care au curajul să vocifereze pentru a atrage atenția asupra unui sistem ineficient, atemporal, discordant și nefuncțional.

La finalul ciclului liceal trebuie să existe o formă de certificare a competențelor dobândite pe parcursul anilor de studiu. Haideți să-l numim Bacalaureat, de ce nu, în definitiv, acesta este un termen consacrat și, mai mult de atât, nu denumirea deranjează ci conținutul său actual, total neadecvat vremurilor.

Este obligatoriu, sau este necesar ca absolvenții de liceu să susțină examen de bacalaureat? La o analiză sumară avem următoarele informații:

  • Legal, tinerii care au împlinit 16 ani pot intra pe piața muncii, dar s-ar putea ca potențialii angajatori să țină seama, în procesul de recrutare, de nivelul de calificare pentru care respectiva persoană este certificată. Legea învățământului 198/2023 face urătoarele precizări:

Art. 33 (9) Finalizarea a cel puțin trei ani în filiera tehnologică sau a 4 ani în cea vocațională sau teoretică sau în învățământul tehnologic special conferă elevului o calificare de nivel 3, conform Cadrului național al calificărilor, și acces direct pe piața muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale.

(10) Elevii din filiera tehnologică pot continua studiile în cadrul aceluiași liceu, în vederea participării la examenul de bacalaureat. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o calificare de nivel 4.

(13) Absolvenții nivelurilor trei și patru de calificare dobândesc certificat de calificare și suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.

Angajatorii pot opta pentru recrutarea de persoane care dețin nivelul patru de calificare ce se obține, conform informațiilor de mai sus, la finalizarea liceului și după promovarea examenului de bacalaureat. 

  • Există domenii în care diploma de bacalaureat este suficientă pentru angajare, de exemplu contabilitate, IT.
  • Desigur că dacă vrei să devii, de exemplu: medic, inginer sau profesor trebuie să urmezi cursuri universitare, iar în România, accesul în învățământul universitar este posibil numai după ce ai promovat Bacalaureatul. În alte țări însă, accesul la învățământ universitar este posibil, pe baza documentelor care atestă certificarea finalizării cursurilor liceale, a certificatului de calificare și a suplimentului descriptiv al acestuia, conform alin. 13, prezentat mai sus. Chiar și în România, cetățenii străini care fac dovada absolvirii unui liceu tehnologic, la cerere, pot fi admiși în învățământul universitar tehnic din România, pe baza certificatului de calificare de nivel patru.  Dar ai noștri, nu! Discriminare, nu-i așa?

În sistemul de învățământ românesc, în ciclul liceal, indiferent de filieră sau profil, structura este disciplinară, 18 – 20 de discipline – în clasele a IX-a și a X-a, respectiv 10 – 12 discipline -în clasele a XI-a și a XII-a. Am identificat o singură excepție, la filiera teoretică, profil uman, în clasele a XI-a și a XII-a, când se studiază interdisciplinar „științe”.

În opinia mea, structura ciclului liceal, planurile cadru și programele școlare trebuie revizuite urgent, la pachet, astfel încât să se asigure:

  • Încheierea etapei de cultură generală până la finalizarea clasei a X-a, ocazie cu care se organizează examenul de evaluare a competențelor generale dobândite, în funcție de filieră și profil.
  • Pre-specializarea în domeniul pentru care elevul optează și pregătire pentru bacalaureat/certificarea competențelor în clasele a XI-a și a XII-a, ceea ce presupune ca în clasa a XII-a materia prevăzută de programa școlară să fie parcursă până în luna decembrie a anului școlar. În perioada ianuarie – iunie se vor derula doar activități de pregătire pentru examenele de certificare și sau a bacalaureatului (educație remedială, aprofundare, pregătire practică, activități interactive specifice domeniului pentru care se pregătește elevul.
  • În funcție de domeniul de pre-specializare, elevul ar putea ca, la finalul clasei a X-a să opteze pentru un număr de 4 – 6 discipline, dintr-o listă presetată, la care se vor adăuga alte discipline, cu statut obligatoriu, ca de exemplu: limbă și comunicare, consiliere și orientare în carieră. Se poate crea astfel parcursul individual al învățării, adică ceea ce, doar în vorbe, în România se numește „abordarea personalizată a învățării”.
  • Cele 4 – 6 discipline pentru care elevul optează pentru ciclul de pre-specializare, vor fi urmate de acesta, în ordinea în care el dorește, vor avea alocate credite, se vor încheia cu evaluare, iar la finalul clasei a XII-a, elevul trebuie să le fi parcurs și promovat pe toate, pentru a îndeplini numărul de credite prestabilit de legislație.
  • Regândirea examenului de bacalaureat astfel încât acesta să evidențieze nivelul de formare a competențelor necesare pentru intrarea pe piața muncii, continuării studiilor.
  • Asigurarea, în ciclul superior al liceului, etapa pe care am numit-o pre-specializare, clasele a XI-a și a XII-a a formării și dezvoltării competențelor personale (de comunicare, gândire critică, creativitate, lucru în echipă etc.), dar și a celor specifice planului de carieră al elevului (continuarea studiilor, integrare pe piața muncii). Desigur, va fi nevoie de o altă abordare a procesului de învățare – predare – evaluare, iar rolul profesorului, reconfigurat, asigurând o pondere mai mare calităților de facilitator de învățare sau persoană-resursă, decât în prezent.

Iată cum ar fi structurat Bacalaureatul, în viziunea mea:

  • Limbă română, scris și oral, urmărindu-se evidențierea capacității de comunicare, corectitudinea limbii vorbite/scrise, capacitatea personală de exprimare a unor idei. creativitatea în elaborarea unui eseu pe temă dată etc.
  • Științe, scris, într-o abordare interdisciplinară.
  • Limba străină, scris și oral.
  • Proiect realizat și susținut, în domeniul de pre-specializare, pe baza unor repere și bibliografii minimale stabilite în întâlniri de consiliere cu profesorul/profesorii responsabili.

Desigur subiectele vor fi nu doar diferite, ci și relevante pentru filiera și profilul urmate de elev, dar și în funcție de opțiunile sale de carieră, iar monitorizarea și evaluarea făcute pe bune, sunt elemente obligatorii astfel încât să elimine posibilitățile de fraudă, copy-paste, nepotisme, pile, cumetrii, etc. Apropos! Acest tip de evaluare în vederea certificării ar trebui să fie responsabilitatea unui organism central, autonom, în coordonarea Ministerului Învățământului, și nu cu personalul didactic implicat efectiv în procesul de predare – învățare din sistemul de învățământ preuniversitar. Abia atunci s-ar respecta principiul obiectivității evaluării.

Reiau întrebările de la început „Bacalaureatul este obligatoriu sau este necesar?”

În România bacalaureatul este necesar și obligatoriu pentru inițierea accesului în învățământul universitar.

Pentru absolvenții de învățământ tehnologic, însă, susținerea/promovarea examenului de bacalaureat nu este obligatorie, decât în măsura în care absolvenții se înscriu în categoria celor care doresc să-și certifice calificarea de nivel patru și/sau să-și continue educația cu studii universitare.

Înainte de publicarea acestui articol, m-am consultat cu câțiva directori de licee din mediul urban dezvoltat și din cel rural. Ei sunt practicieni consacrați și dedicați educației care au adus în școlile lor abordări inovative, cu scopul creșterii motivației pentru învățare; sunt oameni care au instituit în școlile lor un climat deschis, provocator, accesibil, pentru fiecare elev și pentru toți.

Fraier să fii să nu mergi la un astfel de liceu!

Le mulțumesc pentru că au reflectat alături de mine, au emis opinii pe bază de argumente, și da, ne-am contrazis, dar cu sens!

Asupra unor aspecte am căzut de acord, ca de exemplu că este obligatoriu să existe tipuri diferite de bacalaureat, în funcție  de filieră, nu doar subiecte „diferite” așa cum este acum. Asupra altor aspecte, încă nu am căzut de acord, există încă divergențe de opinie, dar e bine să nu fim toți o apă și un pământ, de la bun început, doar așa se creează lucrurile care chiar contează, prin dialog argumentat.

Vom continua …

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.