Acasă Frontul de Est Țările baltice cer stagiu militar obligatoriu în NATO

Țările baltice cer stagiu militar obligatoriu în NATO

10612
0
Sursa: Muzej karikature/Facebook
Sursa: Muzej karikature/Facebook

Dorin POPESCU ■

Episodul IX al proiectului analitic CRONICILE MĂRII NEGRE/CMN. Jurnal de bord geopolitic la Pontul Euxin elaborat de Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House reliefează opiniile și anallizele factuale, la zi, ale experților grupului de reflexie cuprinse în sintezele despre ecosistemul militar, economic, politic, social și de securitatea din regiunea noastră extinsă și conțin informații sensibile structurate în patru capitole.

I. Cronici albe [1]

  • “Patriarhul” Kiril îl deconspiră pe “țarul” Putin. Biserica Ortodoxă Rusă binecuvântează din nou agresiunea militară împotriva Ucrainei, pe care o numește război sfânt și enunță mult mai clar decât autoritățile laice de la Kremlin obiectivele războiului împotriva Ucrainei: “Operațiunea militară specială este o nouă etapă în lupta de eliberare națională a poporului rus împotriva regimului criminal de la Kiev și a Occidentului colectiv din spatele acestuia, purtat pe pământurile din sud-vestul Rusiei din 2014. În timpul acesteia, poporul rus, cu armele în mână, își apără viața, libertatea, statalitatea, identitatea civilizațională, religioasă, națională și culturală, precum și dreptul de a trăi pe propriul pământ în granițele unui singur stat rus. Din punct de vedere spiritual și moral, operațiunea militară specială este un Război Sfânt, în care Rusia și oamenii săi apără spațiul spiritual unic al Sfintei Ruse și apără lumea de atacul globalismului și de victoria Occidentului, care a căzut în satanism. După finalizarea districtului militar de nord-est, întregul teritoriu al Ucrainei moderne ar trebui să intre în zona de influență exclusivă a Rusiei. Trebuie exclusă cu desăvârșire posibilitatea existenței pe acest teritoriu a unui regim politic rusofob ostil Rusiei și poporului său, precum și a unui regim politic controlat dintr-un centru extern ostil Rusiei”[2]. Potrivit Ordinului, “Rusia ar trebui să se întoarcă la doctrina trinității poporului rus, care există de mai bine de trei secole, conform căreia poporul rus este format din velikoruși, maloruși și bieloruși, care sunt ramuri (sub-etnii) ale unui singur popor, iar conceptul „rus” acoperă toți slavii estici, descendenții Rusiei istorice”. Documentul reprezintă, de facto, o fundamentare și o legitimare religioasă a proiectului imperialist al Moscovei de anexare a unor largi teritorii din Ucraina și Republica Moldova (NovoRussia) și de refacere a proiectului sovietic URSS într-o variantă neosovietică, URSS 2.0.
Sursa: Muzej karikature/Facebook
  • Atentate teroriste islamiste și vinovați de serviciu în Rusia. Subunitățile speciale ale Serviciului Federal de Securitate al Rusiei / FSB au anunțat recent prevenirea producerii unor noi atentate teroriste pe teritoriul Federației Ruse și blocarea unor grupări teroriste în regiunea Daghestan, din nordul Caucazului. Totodată, la 2 martie a.c., înaintea producerii atentatului terorist de la Complexul comercial Crocus City, au fost lichidați 6 membri ai grupării teroriste Stat Islamic și a fost introdus regimul antiterorist intensificat în Ingușetia. De asemenea, în Tadjikistan au fost arestate 15 persoane suspectate de pregătirea unor noi atentate teroriste, precum și 9 persoane suspectate că ar avea legături cu organizarea atentatului terrorist de la Complexul Crocus City; persoanele respective sunt suspectate că ar avea legături cu organizația islamistă radicală Stat Islamic, care a revendicat atentatul de la Crocus City. În pofida acestor evidențe, autoritățile ruse insistă în a construi o așa-zisă “urmă ucraineană” în organizarea atentatului terorist menționat , în urma căruia au decedat 144 de persoane și au avut de suferit 551 de persoane (morți și răniți). La recomandarea expresă a președintelui Putin de a se construi așa-numita “urmă ucraineană”, șefii Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (Alexandr Bortnikov), Serviciului de Informații Externe (Serghei Narâșkin) și Comitetului de Investigații al Federației Ruse au transmis în spațiul public mesaje propagandistice stratificate ce urmează linia ideologică a Kremlinului: atacatorii ar fi avut legături cu mediile ucrainene, ar fi primit importante sume de bani și criptomonede de la “naționaliști ucraineni”, ar fi primit asigurări că vor fi primiți în Ucraina, s-ar fi deplasat către frontiera cu Ucraina etc.
  • Creșterea producției militare, pe agenda prioritară a Moscovei. Ministrul rus al Apărării Serghei Șoigu a vizitat întreprinderi rusești din complexul militar-industrial din ținutul Altai. Una dintre unitățile de producție vizitate și-ar fi crescut producția de muniție și armament de 3,5 ori față de anul 2022, a deschis noi linii de producție, și-a modernizat liniile de producție actuale, și-a dublat numărul de angajați în ultimii doi ani, iar salariile acestora ar fi crescut cu cca 30%. Ministrul rus a cerut urgentarea timpilor de elaborare a unor noi tipuri de muniție și armamente în birourile de proiectare ale unităților din Complexul Militar-Industrial. Astfel de vizite redevin frecvente în Rusia.
  • Moscova răspunde posibilelor flexibilizări ale lui Zelenski pe tema negocierilor. Declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski potrivit căreia ar fi posibile negocieri cu Rusia chiar și înainte ca aceasta să își retragă trupele la limita frontierelor din 1991[3] ale celor două state a provocat reacții în cascadă la Moscova (alte declarații ale liderului ucrainean: când Ucraina va elibera teritoriile ocupate de Rusia după 2022, o serie de țări își vor retrage sprijinul pentru Rusia, iar Moscova va fi interesată de negocieri cu Ucraina). În general, oficialii ruși apreciază că Zelenski și-ar fi flexibilizat poziția pe tema negocierilor bilaterale admițând varianta unor negocieri anterioare retragerii trupelor ruse. Purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale ruse, Dmitri Peskov, a declarat că Ucraina trebuie să ia în considerare noile realități (respectiv ocuparea ilegală de teritorii ucrainene de către armata rusă): „Realitatea geopolitică s-a schimbat dramatic; atât granițele Ucrainei, cât și cele ale Federației Ruse, s-au schimbat. Avem patru noi entități, iar acest lucru nu poate fi ignorant; aceasta este o nouă realitate pe care toată lumea va trebui să ia în calcul”. Dmitri Medvedev, locțiitorul președintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, a precizat că o eventuală revenire a Rusiei la granițele din 1991 cu Ucraina va însemna un război global al Rusiei cu Vestul.  Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, conexează aceste declarații cu greutățile interne politice prin care trece președintele Zelenski, în contextul amânării alegerilor prezidențiale din Ucraina.
  • Noi contre pe teme Summitului Global al Păcii de la Geneva. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că o serie de țări au declinat invitația de a participa la Summitul Global al Păcii de la Genava pentru a evita riscul degradării relațiilor lor bilaterale cu Rusia. Potrivit acestuia,  numeroși parteneri întârzie cu răspunsul de a accepta invitțaia comună ucraineano-elvețiană din cauza riscului respectiv, mai ales că relația acestora cu Rusia este probitabilă financiar pentru unele dintre aceste țări. Poziția Rusiei, exprimată de ministrul de externe Serghei Lavrov: Elvețienii desfășoară „întâlniri” regulate în cadrul „formatului Copenhaga”, în care invită pe toată lumea și îi obligă să fie de acord cu „formula” lui Volodimir Zelenski, să o susțină sau cel puțin să își declare disponibilitatea de a discuta o parte. din ea. Elvețienii vor convoca o altă întâlnire, în Elveția, la invitația Ucrainei, Occidentului și a cât mai multor țări din Sud, la care nu vom fi invitați, dar la care vor duce în sfârșit la bun sfârșit „formula” lui Volodimir Zelenski și pe care vor încerca să o modifice, să devină mai acceptabilă. Când în sfârșit vor fi de acord cu noua formulă, când ea va deveni un „produs colectiv”, atunci, spun ei, vor fi bucuroși să ne invite la următoarea întâlnire și să ni-l prezinte. O astfel de variantă nu va fi acceptată de Rusia. Se conturează cu mai mare claritate riscul ca Summitul Global al Păcii să fie boicotat de parteneri ai Rusiei. Nu este exclusă o decizie de amânare a acestuia.
  • Tema unei confruntări NATO-Rusia rămâne una curentă în Occident. Potrivit ministrului german de externe, președintele rus Vladimir Putin ar depune eforturi pentru a atrage NATO într-un conflict militar deschis cu Rusia, scenariu pe care NATO nu îl va permite[4]. Potrivit oficialului german, o victorie a Rusiei în Ucraina ar pune sub pericol securitatea în Europa și ordinea mondială.  Totodată, Annalena Baerbock respinge ideea trimiterii de militari germani în Ucraina. Declrații similare vin și din Polonia. Amiralul Rob Bauer, șeful Comitetului Militar al Alianței, a declarat că nu se văd semne privind o eventuală pregătire, de către Rusia, de a ataca o țară membră NATO[5]: În momentul de față nu există o amenințare directă. Totodată, NATO trebuie să fie gata pentru o confruntare militară directă cu Rusia, întrucât ambițiile Rusiei depășesc Ucraina.
  • Zelenski: fără sprijin american, armata ucraineană va ceda pas cu pas. Președintele Zelenski a declarat[6] că, fără sprijin american, armata ucraineană va ceda pas cu pas pe linia frontului și va pierde mai multe orașe: Dacă nu va mai exista sprijin american, nu vom mai avea apărare antiaeriană, rachete pentru sistemele Patriot, mijloace de război radioelectronic, muniții de artilerie de calibru 155 mm. Înseamnă că vom ceda pas cu pas, cu pași mici; dacă linia frontului se prăbușește, trupele ruse vor putea intra în orașele mari”. Forțelor Armate ucrainene le este necesară muniție pentru cca 8.000 lovituri de artilerie pe zi, de-a lungul liniei frontului. Fără sprijinul SUA, Ucraina se va confrunta cu un deficit uriaș de rachete, de sisteme de apărare antiaeriană. Volodimir Zelenski: Dacă, dimpotrivă, Occidentul va putea ajuta și în continuare Ucraina, frontul va putea rămâne stabil, iar Ucraina se va putea pregăti pentru o nouă contraofensivă chiar în 2024. În caz contrar, contraofensiva o va declanșa Rusia.
  • Kievul așteaptă rachetele ATACMS pentru a lovi Crimeea. Potrivit lui Zelenski, Ucrina va utiliza rachetele ATACMS pentru a lovi ținte în Peninsula Crimeea: Răspunsul la atacurile rusești asupra obiectivelor de infrastructură energetică din Ucraina îl constituie rachetele ATACMS. Când Rusia va înțelege că noi vom deținem rachete cu care putem lovi avioanele de pe aerodromurile militare din Crimeea, ea mai înceta să atace Ucraina din Peninsulă. Din cauza blocării sprijinului american suplimentar de 61 miliarde de dolari, Ucraina a pierdut deja circa o jumătate de an.
  • Noi angajamente de sprijin tehnico-militar pentru Ucraina. Livările de muniție către Ucraina în cadrul Inițiativei Cehiei au început deja. Belgia a acordat Ucrainei, în cadrul celui de-al 25-lea pachet de sprijin pentru Ucraina, un nou sprijin financiar de 100 milioane euro pentru operațiunile de service și mentenanță la avioanele F-16 care vor fi livrate în următoarele luni Forțelor Aeriene ale Ucrainei. Potrivit ministrului francez al apărării, Sébastien Lecornu , Franța va furniza Ucrainei în perioada următoare sute de transportoare blindate de trupe și rachete antiaeriene Ucrainei. Livrarea de transportoare blindate se va produce în 2024 și la începutul anului 2025. Franța își înlocuiește în prezent flota de VAB-uri, dintre care unele au peste 40 de ani, cu noi vehicule blindate Griffon. Modelele mai vechi, care vor fi livrate Kievului, sunt încă operaționale. Parisul va furniza Kievului rachete suplimentare de apărare aeriană Aster 30 pentru sistemul de apărare aeriană SAMP/T. 
  • Evoluții privind flota ucraineană de avioane F-16. Date recente de presă enunță că Danemarca va livra Ucrainei 19 avioane F-16. Alte 24 de aeronave pot fi vândute în Argentina, cu transferul lor ulterior la Kiev. Primele livrări s-a produce în cursul lunii iunie a.c., potrivit ministrului lituanian al apărării. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că aerodromurile militare din afara Ucrainei de pe care vor decola avioane F016 ale Forțelor Aeriene ucrainene care îndeplinesc sarcini de luptă împotriva armatei ruse vor deveni ținte legitime ale Forțelor Armate ruse.
  • Țările baltice solicită stagiu militar obligatoriu în NATO. Președinții Letoniei și Estoniei s-au adresat public, recent, țărilor membre NATO să sporească bugetele militare naționale până la nivelul războiului rece și să analizeze oportunitatea revenirii la stagiul militar obligatoriu în armatele naționale, chiar dacă această decizie ar fi privită drept una nepopulară în țările membre. În 2023, decizia de reinstituire a serviciului militar obligatoriu a fost adoptată în Lituania și Suedia, iar în Estonia, Finlanda și Norvegia, serviciul militar obligatoriu nu a fost modificat după războiul rece. În momentul de față, potrivit celor doi președinți, există un deficit semnificativ de cadre militare și militari activi în Forțele Armate ale țărilor NATO, precum și un deficit corelat la nivelul rezervei militare a acestor țări. De asemenea, bugetele militare trebuie ridicate până la nivelul bugetului militar al Statelor Unite[7]. În momentul de față, potrivit acestora, țările baltice alocă peste 2% din PIB pentru apărare și au intenția de a ridica bugetul național militar până la 3%, ceea ce trebuie să se întâmple în toate țările membre. Potrivit oficialilor baltici, în prezent cca 68% din cheltuielile NATO pentru apărare au fost alocate de SUA. În 2023, SUA au cheltuit pentru apărare cca 860 miliarde dolari, iar țările europene membre NATO și Canada – cca 404 miliarde dolari.
  • Amiralul Rob Bauer, NATO: este necesară o nouă mobilizare în Ucraina. La Forumul de Securitate de la Kiev, șeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, a declarat că este necesară o nouă mobilizare în Ucraina, pentru reîmprospătarea rezervei umane de pe front: Ucraina are nevoie „nu numai de grenade, ci și de oameni, pentru a înlocui pierderile umane suferite, morți și răniți; iar asta înseamnă o nouă mobilizare”. În momentul de față se află încă în discuție, în Rada Supremă, proiectul legii privind înăsprirea cadrului de mobilizare; printre soluțiile propuse se numără mobilizarea prin mijloace electronice și diminuarea vârstei de mobilizare de la 27 la 25 de ani. Încă nu există necesitatea unei mobilizări de cca 500.000 de persoane, a declarat recent comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene. La 20 martie a.c., premierul Ucrainei Denis Șmigal a recunoscut că ar fi suficient ca Kievul să mobilizeze mai puțin de 500.000 de oameni, ținând cont de rotațiile militare aflate în curs de derulare și de armamentele venite din Occident în ultima perioadă.
  • Se consolidează relațiile București-Chișinău. Celebrarea, la 27 Martie a.c., a 106 ani de la unirea Basarabiei cu „mama-sa România[8] a generat noi acțiuni publice de solidaritate între România și Republica Moldova. Premierul Republicii Moldova și președintele Parlamentului au fost la București, având întâlniri și acțiuni publice relevante (premierul Dorin Recean a fost primit la Casa Regală a României de Custodele Coroanei, Margareta, la Palatul Elisabeta, după ce, în prealabil, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a fost primit de Custodele Coroanei), iar președintele Parlamentului a avut o întâlnire oficială cu premierul român Marcel Ciolacu. Cei doi oficiali ai Republicii Moldova au participat la deschiderea celei de-a II-a ediții a Forumului „Moldova – Romania: Capital Bridges”, desfășurat la București (eveniment organizat de Bursa de Valori de la București, împreună cu partenerii din Republica Moldova și România, care are drept scop promovarea cooperării economice solide și a interconectării  piețelor de capital din Republica Moldova și România). Cu această ocazie, Administrația Prezidențială a Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova, Guvernul României și alte instituții publice din România și Republica Moldova au transmis mesaje publice privind relația strategică și privilegiată dintre cele două țări. Președinta Maia Sandu a reiterat sprijinul continuu și necondiționat al României pentru Republica Moldova. Ulterior, președinta Maia Sandu a participat la demararea construcției unei noi linii electrice aeriene care unește sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel al României – începerea lucrărilor de construcție a Liniei Electrice Aeriene de 400 kV pe direcția Vulcănești-Chișinău.  Potrivit acesteia, „linia electrică, a cărei construcție începe din Congaz, va traversa 8 raioane, pe o distanță de 158 de km, și va fi finalizată în 2025. De asemenea, se lucrează la următoarele trei linii de interconectare cu România și Ucraina: Bălți-Suceava, Strășeni-Gutinaș și Vulcănești – Arciz, din regiunea Odesa”. Linia va trece prin raioanele Găgăuzia și Taraclia, Cahul, Leova, Cimișlia, Hâncești și Ialoveni.
  • Tiruri și salve narative dinspre Ministerul rus de Externe spre Chișinău. În contrapartidă, ca reacție, Moscova își reglează din nou tirurile narative spre Chișinău și București. Serghei Lavrov, ministrul de externe: În Moldova, președinta Maia Sandu a stabilit în mod deschis un curs pentru ruperea relațiilor cu Federația Rusă. Maia Sandu a fost transformată într-un instrument de dezvoltare a spațiului geopolitic de către Uniunea Europeană, iar în viitor de către NATO. Totul se îndreaptă spre aceasta, deși Constituția Moldovei conține un statut neutru. Alianța a făcut deja din Ucraina un instrument al agresiunii sale. Acum vor la fel și cu Moldova… Moldova a decis să lase Transnistria. Probabil că există dorința de a se uni rapid cu România și prin aceasta să câștige câteva oportunități suplimentare. Poate mizează pe o soluție militară a problemei transnistrene. Acest lucru ar fi nesăbuit pentru conducerea Republicii Moldova. Cred că ar trebui să înțeleagă asta. Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al MAE rus: Conducerea Republicii Moldova continuă să exprime setul standard de acuzații împotriva Rusiei, inclusiv privind purtarea unui „război hibrid” și „subminarea drumului european al Republicii Moldova”. Sarcina Moscovei, conform logicii conducătorilor de la Chișinău, este să scoată Moldova de pe „calea europeană” prin orice mijloace. Potrivit Mariei Zaharova, circa 60% dintre cetățenii Republicii Moldova nu ar alege-o pe Maia Sandu la scrutinul prezidențial din toamna anului 2024, iar 62% nu sunt de acord cu numirea în funcții de stat a unor persoane din România. Maria Zaharova: Vom respinge demn minciunile regimului M.G.Sandu. Cu acțiunile sale, Președintele Moldovei lovește nu atât de mult în Rusia și sentimentele cetățenilor săi, ci lovește și mai tare în dragostea moldovenilor pentru cultura, țara, pământul și adevărații lor eroi… Sub masca reintegrării, autoritățile de la Chișinău forțează militarizarea republicii, transformă țara în parte a periferiei agresive anti-ruse a Europei, într-o (altă) țară ai cărei oameni sunt sacrificați și așezați pe „altarul” nebuniei NATO. Am spus în repetate rânduri că toate acestea contrazic adevăratele interese ale poporului moldovenesc. Cursul urmat de Maia Sandu are ca scop distrugerea Moldovei însăși. Scopul său principal este distrugerea țării. Ca cetățean român, așa își formulează poziția în viață. Sondajele de opinie publică arată că deja aproximativ 60% dintre moldoveni sunt împotriva aderării la NATO (doar 28% sunt pentru), două treimi nu susțin creșterea asistenței militare pentru Ucraina și nu cred că Rusia poate fi învinsă „pe câmpul de luptă”.
  • Nouă imixtiune rusă în Republica Moldova. Ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă a fost convocat la MAE rus[9], pentru a-i fi comunicată decizia părții ruse de a expulza un diplomat al Republicii Moldova din cadrul misiunii diplomatice de la Moscova, ca răspuns la decretarea, recentă, drept persona non grata, a unui diplomat rus de către autoritățile de la Chișinău. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a transmis, după decizia respectivă a Rusiei, că autoritățile Republicii Moldova vor întreprinde și în continuare toate măsurile necesare în vederea prevenirii tentativelor de imixtiune rusă în afacerile interne ale statului: „MAE confirmă convocarea ambasadorului Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, la sediul ministerului rus de externe. În acest context, diplomatul moldovean a fost informat referitor la declararea unui colaborator al Ambasadei Republicii Moldova la Moscova persona non-grata pe teritoriul Federației Ruse, iar acesta urmează să revină în țara noastră. MAE își exprimă regretul față de această decizie și reiterează faptul că autoritățile Republicii Moldova întreprind toate măsurile necesare în vederea prevenirii tentativelor de imixtiune în afacerile interne ale Republicii Moldova”.
  • UE sprijină ieșirea Armeniei de sub influența rusă. Mai mulți lideri europeni au prezentat recent, în cadrul Grupului de Prieteni ai Armeniei, un raport intitulat “Aprofundarea relațiilor UE-Armenia: Mai multă Europă în Armenia; Mai multă Armenie în Europa / Deepening EU-Armenia relations: More Europe in Armenia; More Armenia in Europe, care indică principalele domenii în care este nevoie de aprofundarea relațiilor Uniunii Europene cu Armenia, în contextul mai larg al tentativelor acestei țări de a ieși de sub influența rusă[10]. Una dintre dimensiuni o reprezintă consolidarea securității frontierelor externe ale Armeniei. Fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, unul din co-autorii raportului, a declarat în context că “Armenia este o democrație într-o vecinătate geopolitică incredibil de dificilă. Guvernul prim-ministrului Pașinian a luat decizia curajoasă de a diversifica politica externă a Armeniei și de a se îndrepta către Occident. Democrațiile lumii – și Uniunea Europeană, în special – trebuie să acționeze pentru a sprijini Armenia în această pivotare”. Replica Rusiei nu a întârziat. 
  • Moscova luptă politic pentru menținerea controlului asupra Armeniei. Pentru ministrul rus de Externe, Baza militară rusă 102 din Armenia (Gyumri) ar reprezenta singura garanție a suveranității Armeniei: “Prezența bazei militare ruse 102 și a grănicerilor ruși este singura garanție reală a suveranității Armeniei. Propunerile formulate de UE în domeniul securității Armeniei sunt contrare bunului simț. Ideea că retragerea forțelor noastre va întări potențialul militar al Republicii Armenia este o demagogie periculoasă. Forțând o revizuire a sistemului de securitate existent astăzi, Occidentul nu oferă nimic concret în schimb”. Potrivit lui Serghei Lavrov, obiectivul Raportului este să rupă Armenia de Rusia și de Uniunea Economică Eurasiatică, iar Armenia se transformă treptat într-un instrument pentru implementarea planurilor periculoase ale Vestului în regiune. Decizia premierului armean de a invita în Armenia o misiune UE a creat premisele pentru o multiplicare a prezenței în Armenia, iar misiunea UE și-a prelungit sine die mandatul în Armenia și s-a transformat de facto într-o misiune NATO, cu prezențe militare din Norvegia, SUA și Canada pe teritoriul Armeniei. Purtătorul de cuvânt al Președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat că regiunea Caucazului atrage atenția unor diferite forțe extra-regionale, iar relația bilaterală ruso-armeană trăiește vremuri dificile în acest context. Ambasadorul rus în Armenia, Serghei Kopârkin, a reiterat că posturile suplimentare rusești de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan au fost create la solicitarea expresă a premieului armean Nikolai Palininan, care, în prezent, denunță explicit prezența în teren a forțelor ruse de frontieră. Kirill Komarov, primul locțiitor al directorului general al ROSATOM, a declarat că ROSATOM poate oferi Armeniei reactoare nucleare cu o capacitate de la 50 până la 1.000 MW. Maria Zaharova a comentat malițios reuniunea UE-SUA-Armenia, care va avea loc la Bruxelles, la 5 aprilie a.c.
  • Baku vede în UE un provocator regional. Și partea azeră se raliază mesajelor critice privind desfășurarea reuniunii trilaterale UE-SUA-Armenia. Potrivit mesajelor oficiale de la Baku, la această reuniune se vor discuta eventuale garanții de securitate pentru Armenia din partea UE și SUA. Oficialii UE au negat că această temă va fi abordată la reuniune[11]. Potrivit ministrului azer de externe, Pavel Knyazev, la această reuniune partenerii externi ai Armeniei vor împinge Erevanul să se angajeze în noi provocări, având în vedere sentimentele revanșarde masive existente la Erevan în acest moment.

II. Coduri roșii [12]

  • Trupele ruse avansează lent pe front. Consilierul Administrației prezidențiale ucrainene Mihailo Podoliak a declarat că trupele ruse continuă să avanseze lent pe frontul din sud-estul Ucrainei. În acest context, Ucraina nu își poate rezolva problemele privind deficitul de armamente și muniții și se pregătește pentru orice scenariu: “Ne aflăm în apărare, iar ei ne presează; ei continuă să se doteze cu armamente, își consolidează pozițiile și mobilizează resurse umane suplimentare”. Acesta apreciază că Forțele Armate rusești nu sunt capabile de  o contraofensivă robustă, însă acestea vor continua să înainteze lent și în perioada următoare, fără ca armata ucraineană să poată lovi logistica acestora. Potrivit acestuia, Rusia nu este interesată să înghețe acest conflict acum, fiind în ofensivă, iar interesul Moscovei este să ocupe largi teritorii în Ucraina și să domine treptat Europa.
  • Armata rusă se concentrează pe două direcții principale de înaintare. Armata rusă încearcă să înainteze tactic în estul Ucrainei, în regiunea Donețk, unde se intensifică loviturile asupra forțelor ucrainene dislocate în localitatea Ciasov Iar. Această localitate este următoarea țintă a armatei ruse. Ocuparea acestei localități (care se află la o înălțime apreciabilă) ar permite armatei ruse să obțină control asupra focului de artilerie asupra localităților Constantinov, Durjkov și Kramatorsk și să își creeze o platformă puternică pentru asaltul asupra unor localități importante precum Constantinov și, ulterior, Slaviansk. O a doua direcție de înaintare tactică a armatei ruse este la vest de Ugledar.
  • Zelenski nu exclude o contraofensivă rusă pe front în următoarele două luni. Alte declarații recente ale președintelui ucrainean: pentru pregătirea unei noi contraofensive, Ucraina are nevoie de pregătirea și dotarea unor noi brigăzi. Programul ucrainean „Armata dronelor” vizează producția de drone care pot lovi ținte la cca 1.000 km în adâncimea teritoriului rus. Vor fi utilizate inclusiv drone maritime, pentru a ține flota rusă din Marea Neagră cât mai departe de litoralul ucrainean. “Însă doar cu dronele nu se câștigă un război”. Potrivit liderului ucrainean, forțele rusești ar putea fi gata pentru o nouă ofensivă la finele lunii mai sau începutul lunii iunie a.c.
  • Schema loviturilor rusești combinate cu rachete și drone se modifică. Sunt vizate, prioritar, ținte de infrastructură energetică de pe întreg teritoriul Ucrainei; printre țintele predilecte sunt hidrocentralele de pe întreg teritoriul Ucrainei ; lovituri din ce în ce mai frecvente sunt consemnate în regiunile din vestul Ucrainei (inclusiv Lvov, Ivano-Frankivsk, Hmelnițki, Cernăuți ). În premieră Forțele Armate ruse ar fi utilizat bomba de aviație ODAB-1500 de 1,5 tone (în regiunea ucraineană Sumî). Anterior, acestea au folosit variante mai reduse, de la 170 kg la 500 kg. Raza de distrugere a unei bombe de acest tip este de cca 500 metri pătrați.
  • Recrutare de primăvară și mobilizare de sezon în Rusia. Președintele rus a semnat[13] decretul privind recrutarea de primăvară în Forțele Armate ruse. Potrivit documentului, în perioada 1 aprilie – 15 iulie a.c. vor fi recrutați, pentru o durată de 12 luni, bărbații cu vârsta între 18 și 30 de ani[14]; se estimează la cca 150.000 numărul acestora. Potrivit oficialilor militari ruși, recruții nu vor participa la așa-numita „operațiune militară specială” din Ucraina. În Occident și în Ucraina, acest decret a provocat noi îngrijorări. Temerile curente privesc posibilitatea ca noii recruți să fie trimiși pe front în cadrul unor mobilizări mascate. Potrivit celui mai recent raport al Ministerului britanic al Apărării, Rusia ar mobiliza lunar cca 30.000 de militari pentru războiul din Ucraina.
  • Armata rusă ar fi început o nouă mobilizare mascată în regiunea Lugansk. Măsurile de mobilizare sunt enunțate în cadrul campaniei de recrutare, campanie care se desfășoară în fiecare primăvară în Rusia. Campania de mobilizare oblșigatorie se va prelungi în regiunea Lugansk din aprilie a.c. până în luna iulie a.c. Un decret în acest sens a fost semnat deja de către reprezentanții locali ai regimului rusesc de ocupație. Vor fi mobilizați bărbații născuți între 1994 și 2006. Experții ucraineni apreciază că Rusia are mare nevoie de personal militar mobilizat inclusiv pentru completarea efectivelor pentru cele două noi districte militare, Moscova și Leningrad; nevoile de personal militar pentru competarea efectivelor militare ale celor două districte s-ar ridica la 200.0000 de persoane; autoritățile ruse au în vedere, pentru atingerea acestui obiectiv, mobilizări mascate în teritoriile ucrainene ocupate și recrutarea de mercenari în Africa și Orientul Mijlociu.

III. Alerte gri[15]

  • Pe termen scurt, alertele de intensitate medie privesc: noi escaladări în războiul din Ucraina; acțiuni hibride ale Federației Ruse privind destabilizarea situației politice din unele țări ale regiunii, prioritar Republica Moldova și Armenia.

IV. Lebede negre[16]

  • Ruperea frontului din sudul și estul Ucrainei; preluarea inițiativei strategice de către una din părți.

Provocarea, de către Moscova, a unei destabilizări a situației politice din Republica Moldova în ca


[1] Conțin decriptarea analitică a evoluțiilor securitare în regiunea extinsă a Mării Negre; vom găsi în Cronici “mai mult decât știri, mai mult decât titluri” – o prelucrare analitică inițială liberă a evoluțiilor factuale, cu accent pe tendințe și predicții.

[2]https://vrns.ru/news/nakaz-xxv-vsemirnogo-russkogo-narodnogo-sobora-nastoyashchee-i-budushchee-russkogo-mira/. Ordinul celui de-al 25-lea Sobor Popular al Rusiei Mondiale „Prezentul și viitorul Lumii ruse”, adoptat la Congresul Soborului (condus de Patriarhul Kiril), care a avut loc la 27 martie 2024. Acest document rezumă cele mai semnificative propuneri înaintate în cadrul lucrărilor platformelor de experți și în cadrul ședinței plenare, reprezentând atât un document de program al Soborului (Consiliului) Popular Mondial al Rusiei, cât și un ordin adresat autorităților legislative și executive ale Rusiei.

[3] Declarații făcute în cadrul unui interviu acordat postului american de televiziune CBS, la 29 martie a.c.

[4] Interviu pentru Tagesspiegel.

[5] Declarații pentru The Baltic Times.

[6] Într-un interviu acordat publicației The Washington Post.

[7] Declarații făcute pentru Financial Times.

[8] https://centenarulromaniei.ro/declaratia-oficiala-a-sfatului-tarii-din-chisinau-de-unire-a-basarabiei-cu-romania-din-27-martie-1918/

[9] La 29 martie a.c., https://mid.ru/ru/foreign_policy/news/1941799/

[10] Textul integral al documentului, la linkul https://rasmussenglobal.com/wp-content/uploads/2024/03/FAN-Report-Deepening-EU-Armenia-relations.pdf. Raportul a fost prezentat la reuniunea Grupului de prieteni ai Armeniei de la 27 martie a.c.

[11] Peter Stano pentru Canalul TV 1 din Armenia. 

[12] Conțin identificarea evoluțiilor cu potențial exploziv în regiune.

[13] La 31 martie a.c.

[14] Vârsta de recrutare a crescut de la 27 la 30 de ani conform deciziilor adoptate în Duma de Stat în 2023.

[15] Alerte de intensitate medie.

[16] Posibile scenarii/evenimente/evoluții cu predictibilitate redusă și impact semnificativ/maxim ce s-ar manifesta în regiune în condițiile coagulării tuturor factorilor favorizanți; deși lebedele negre au caracteristica de a nu putea fi prezise, o anticipare a premiselor ce le pot crea este totuși posibilă, în mediile analitice. Pentru noi, prin Cronici, anticiparea acestora devine chiar asumată, obligatorie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.