Acasă Cronica Scrisoare către elevii mei – oameni mari

Scrisoare către elevii mei – oameni mari

13245
0
sursa foto: Mihaela Vlăduț

Manuel VLĂDUȚ ■

Am însoțit-o pe Mihaela Vlăduț – partenera mea de viață și mama copiilor mei, la un eveniment deosebit, de suflet, pe care-l aștepta cu nerăbdare de mult timp: întâlnirea cu colegii și profesorii din liceu, după 30 de ani de la absolvire.

Am participat în decursul vieții la destule reuniuni: festivități de absolvire, baluri, petreceri de rămas bun, de revedere, simpozioane, conferințe, unele cu iz cazon și aspect rigid, altele pline de atmosfera tinereții și a prieteniei, unele cu adevărat academice, pătrunse de spirit, însă evenimentul de sâmbătă – 15 iunie, la care am fost doar un simplu spectator, a fost unul total diferit și deosebit căci am asistat la un adevărat regal al unor oameni de înaltă calitate și pregătire profesională.

Promoția 1994 a Liceului Sanitar ,,Ana Aslan,, -Brăila

I-am ascultat, pe rând, pe absolvenții de acum 30 de ani –ultima promoție a Liceului Sanitar “Ana Aslan” din Brăila, depănându-și fiecare periplurile vieții profesionale și personale, cu modestia oamenilor adevărat educați, dar și cu sclipirea de mândrie a celor împliniți…

I-am surprins apoi seara – la petrecerea care a urmat –dansând împreună „Hora Prieteniei” , transfigurați toți în aceiași adolescenți de odinioară, cu ochii în lacrimi, cu zâmbete suave, ei, azi oameni mari cu suflet de copil!

Clădirea – monument istoric, în care a funcționat Liceul Sanitar din Brălila.

Foștii profesori prezenți în sala de festivități au rostit pe rând, cuvinte de mulțumire dar și laude binemeritate celor care au fost elitele Liceului Sanitar din Brăila.

Impresionant, cuvântul profesoarei de chimie – Gina MIRON, transformat într-o scrisoare de suflet adresată acestor absolvenților de liceu și, de ce nu, poate și altor generații de copii care odată trecuți prin mâinile acelor dascăli, vor deveni elitele de mâine.

Profesori ai fostului Liceu Sanitar din Brăila.

Scrisoare de mulțumire  și felicitare…,,CLEPSIDRA TIMPULUI

Dragii mei copii ….OAMENI MARI , FRUMOȘI, DEMNI,

Aș dori ca aceste cuvinte sa va fie prietene  la nevoie …acum , mâine , peste ani…vouă, copiilor voștri….

Abia mai ieri intram la voi în clasă ca noua voastră profesoară de chimie, foarte speriată, dar cu multă iubire de carte….iar astăzi vin în fața voastră pentru a vă mulțumi… M-ați învățat fără să realizați, că singura constantă în cariera unui profesor ce se dorea bun, este iubirea de copii… Timpul se scurge ireversibil , adica este o reacție totală… chimiștii înțeleg, purtând  pe creștetele anilor doar amintiri . Oricât de neprevăzute ar fi cărările destinului, VIAȚA v-a oferit fascinante posibilități de realizare. Mult nisip a curs în această clepsidră. Multe acțiuni ați întreprins pentru a ajunge OAMENI MARI. Ascultându –vă azi, am înțeles că ați învățat din diverse experiențe, să vă asumați  responsabilități și decizii, uneori poate grele sufletului. Sunt liniștită când știu că în spitale mai există și oameni ca voi, cu vocația descoperită la vârste fragede, cultivată apoi timp de zeci de ani, felicitări și celor care au urmat altă cale, cea potrivită, pentru că, a face ceea ce îți place, te face fericit și performant. Multumesc dragii mei copii -OAMENI MARI- sunt sigură că astfel de părinți cresc copii care le seamănă, adaptați acestor vremuri. Azi m–am aflat la locul potrivit, în momentul potrivit,  pentru a închide un cerc, plin de iubire de copii, școală, chimie, descoperind OAMENI cu stimă de sine, autentici, maturi, împrăștiind în jur respect și bucuria revederii!

„Profa” de chimie – Gina MIRON

Am participat la un spectacol al bucuriei sincere… v-ați așezat în bănci unul langă altul ca odinioară, pașii vi s-au suprapus, destinul a devenit comun – erați pentru câteva ore elevii de acum 30 de ani. Împreună ați învățat să dăruiți, să aveți răbdare, să iertați, să iubiți, să visați. Bucurați-vă că ați trăit experiențe unice, rămâneți prieteni!

Fiți puternici și motivați în a depăși obstacole! Îndrăzniți să fiți voi! V-aș fi spus acum 30 de ani… Acum vă spun – MULȚUMESC DOAMNELOR ASISTENTE, MEDICI, FARMACIȘTI, JURIȘTI… sunteți dovada că școala românească există… Profesia voastră este una nu doar de vocație și știință ci de mult suflet și empatie… O strângere de mână poate salva o viață… FELICITĂRI!

Pentru copiii voștri  spun așa…

Deschide ochii!… Da deschide ochii!

Pare ironic venind din partea unui orb ca mine, observati, fiti treji, fitiatenti la oameni, la cazuri, la conjuncturi,nu cădeți în capcane,nu facețicompromisuri,nu fiți superficiali, fiți riguroși cînd este nevoie și subtili când este cazul,

Judecati obiectiv, fiți cinstiți cu voi înșivă și cu cei din jurul vostru, și mai ales

Nu vă vindeți!

Țara este plină de  mercenari, corupți, duplicitari , dacă exista o speranță cât de cât credibilă, numai de la generația voastră vine…

Gina Miron Profa de chimie…

Sursa foto: Mihaela Vlăduț

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.