Valentin M. Ionescu
Politica de escaladare a taxelor vamale a dl. Trump riscă să împingă economia globală spre recesiune, dacă măsurile de retaliere ce ar putea fi luate de Uniunea Europeană, China, Canada și Mexic ar avea aceeași amplitudine și magnitudine cu cele americane. Se cunoaște că Marea Depresiune din 1930 a avut drept una dintre cauze majorarea taxelor vamale în SUA la produsele agricole din import (Legea Smoot-Hawley Tariff) urmate de măsurile de retaliere luate de țările afectate.
Prin majorarea taxelor vamale, dl. Trump speră la o majorare a veniturilor din aceste taxe și la reshoring, adică la o repartriere sau relocare a unor industrii în SUA, deși mai degrabă erodează forța economică a SUA la scară globală pe termen lung, în loc să o întărească.
Dl. Trump nu a învățat că protecționismul aduce inflație, închidere de fabrici și șomaj sau ignoră această lecție, mizând pe faptul că Uniunea Europeană, Canada, Mexic și China nu vor avea curajul să-și împingă economiile spre recesiune luând masuri similare la aceeași magnitudine și amplitudine. Mai mult, dl. Trump forțează și pregătește în această săptămână majorarea taxelor vamale la toate țările, deși după datele Departamentului Comerțului american sunt aproximativ 100 țări care nu au taxe vamale la produsele americane și nici bariere netarifare. Pe termen scurt există risc de recesiune, în funcție de măsurile de retaliere (țări afectate negativ) și cele de răspuns (SUA). Pe termen lung, țările afectate își vor reconfigura comerțul, astfel încât gradul de dependență de piață americană să scadă. Asta nu va însemna o retragere a acestora de pe piața americană. Nici o țară nu-și permite să se retragă semnificativ de pe cea mai puternică piață din lume.
SUA absorb 13% din importurile globale. Este în continuare cea mai mare și cea mai sofisticată piață din lume. Dar, pentru cât timp ? Toate statele afectate de tarifele vamale ale dl. Trump vor căuta să-și reorienteze comerțul, măcar parțial pentru a compensa pierderile. O asemenea reorientare nu se poate face peste noapte, în condițiile în care din 2020 asistăm la o fragmentare a piețelor.
Uniunea Europeană care exporta în SUA aprox. 18,3% (539 mld US $, 2023) din totalul mărfurilor și serviciilor sale negociază de multă vreme cu MERCOSUR (Piața Comună a Americii de Sud) (1,58% din importurile globale), avansează negocierile cu India (poziția 7 în lume la total importuri) și a încheiat deja un parteneriat strategic cu Mexic (poziția 12 în lume la importuri).
Canada are un grad ridicat de dependență față de SUA pentru exporturile sale (78%) și caută să-și diversifice piețele în UE, America Latină și Coreea de Sud, astfel încât aceasta dependență să se reducă. Într-o situație similară se află Mexic, unde gradul de dependență de piața SUA este de 79,6 %.
Impactul negativ al majorării taxelor vamale asupra Produsului Intern Brut al statelor afectate nu este mare, dat fiind gradul de diversificare al economiilor si pietelor acestor tari. Impactul se resimte puternic la nivel de sectoare economice, la bunurile intermediare (cu care se fabrică produsul finit) și în produsele finite. De exemplu, majorarea tarifelor la automobilele importate în SUA are efect negativ nu doar în piața auto (mașini, piese de schimb), ci și pe toate componentele (industria vopselelor, cabluri electrice, IT, textile, montaj tapițerie etc). Majorarea taxelor vamale la aluminiu are impact negativ nu doar în industria de aluminiu primar, ci și în aviație, piața auto, industria de ambalaje pentru alimente și produse farmaceutice. Afaceri și zeci de mii de locuri de muncă pot fi afectate.
Potrivit Statista, există un grup de 8 state vulnerabile la majorarea tarifelor pentru mașini: Mexic (export: 78,5 mld US$, 2024), Japonia (export:39,7 mld US$ în 2024), Coreea de Sud (export:36,6 mld US$, 2024), Canada (export:31,2 mld US$, 2024), Germania (export:24,8 mld US$), Marea Britanie (export:8,2 mld US$), Slovacia (export:6,3 US$), Suedia (export:3,9 US$).
Din păcate, nu avem măsurări cu privire la impactul majorării tarifelor la mașini asupra Produsului Intern Brut pe țările exportatoare enumerate mai sus. Cert este că pierderile cele mai mari le vor înregistra Mexic, Japonia, Coreea de Sud și Germania, chiar dacă firme din aceste țări (exceptând Mexic) produc și în SUA.
Conform estimărilor Statista, majorarea tarifelor cu 25% la aluminiu și oțel afectează Produsul Intern Brut al Canadei cu 0,4%, în timp ce impactul în SUA ar fi de -0,04%. La fel, s-ar înregistra o scădere a Produsului Intern Brut de 0,03% în Germania, 0,03% în Brazilia, 0,01% în Franța, 0,02% în Uniunea Europeană. Impactul nu este mare, întrucât așa cum menționam, economiile acestor țări sunt diversificate. Totuși majorarea tarifelor la aluminiu va avea efect negativ asupra prețurilor în multe industrii, daca se face o analiză pe relația Input-Output (modelul Leontieff) întrucât arată interdependența intre diferite sectoare economice.
Potrivit Institutului pentru economie mondială din Kiel (IFW Kile, Germania) Produsul Intern Brut al Uniunii Europene va scădea în 2025 cu 0,4%, iar cel al SUA cu 0,17% dacă Uniunea Europeană nu ia măsuri de retaliere. Daca Uniunea Europeana adoptă măsuri de răspuns, ceea ce face, Produsul Intern Brut al SUA ar scădea cu 0,34% iar prețurile s-ar majora cu 1,5% pentru bunurile finite și bunurile intermediare importate. Exporturile Uniunii Europene ar scădea până la 20% (dacă la tarifele americane se adaugă măsurile de retaliere europene). Germania ar fi cea mai afectată , cu o scădere a exporturilor totale de 1,5% și cele din industria auto de 4%. Prin urmare, Uniunea Europeană va fi atentă la măsurile de retaliere ca să nu afecteze industriile proprii mai mult decât o fac tarifele lui Trump și să nu intre în recesiune.
După alte estimări (Tax Foundation), majorarea taxelor vamale pentru importurile din Canada, Mexic și China, va cauza o scădere a Produsului Intern Brut în SUA de 0,4% și o pierdere de aporx. 300.000 ore lucrate, înaintea de aplicarea măsurilor de retaliere. Majorarea taxelor față de Uniunea Europeana va cauza o scădere a Produsului Intern Brut al SUA cu 0,3%.
Conform unui scenariu al Fondului Monetar International, majorarea uniformă a tarifelor cu 10%, pe fundalul unei escaladări a războiului comercial declanșat de Trump vă avea un impact mai mare în 2026, când se estimează o scădere a Produsului Intern Brut la SUA cu 1%, al zonei Euro cu 0,6%, al Chinei cu 0,5% și al Produsului Intern Brut la scară globală cu 0,6%.
Politica protecționistă a lui Donald Trump majorează prețurile, distruge locuri de muncă și conduce la o scădere a comerțului. Toate acestea sunt vizibile și ușor de identificat. Dar, unul dintre cele mai importante efecte negative este că distruge o parte din lanțurile de valoare/lanțuri de aprovizionare, ceea ce conduce pe termen lung la o accentuare a fragmentarii piețelor globale. Incertitudinea și lipsa de predictibilitate a politicilor economice descurajează investițiile, așa încât obiectivul urmărit de dl. Trump de a atrage investiții în SUA nu cred că se va realiza. De exemplu, industria de aluminiu din SUA nu este competitivă, întrucât are prețuri la energie mai ridicate decât în Canada sau alte tari, așa încât este greu de crezut că vreun investitor din acest sector se va reloca dintr-un mediu competitiv într-un unul care îi aduce costuri mai mari și profituri mai mici.
Experiența majorării tarifelor din 2018 de aceeași administrație Trump arată că investițiile în SUA nu au crescut.
În ipoteza în care importurile vor scădea, ca urmare a majorării tarifelor și cererea internă va fi mai mare pentru produse care pot fi substituite, prețurile vor avea o tendință de creștere, ceea ce va pune presiune pe FED să majoreze dobânzile, că să mențină inflația la un nivel acceptabil.
Companiile din țările exportatoare se vor confrunta cu preturi mai mari la produsele finite și profituri mai mici. Acestea nu vor părăsi SUA, dar vor căuta o diversificare a piețelor. Pe de altă parte, firmele exportatoare vor avea nevoie de sprijinul țărilor lor de origine pentru promovarea exporturilor și de o monedă mai slabă în raport cu dolarul american. Situația este critică pentru Canada și Mexic, întrucât gradul de dependenta față de piața americană este foarte ridicat, Nici una dintre aceste țări nu exportă mai mult de 3-5% din mărfurile lor către alte state. Prin urmare, Canada și Mexic vor trebui sa facă un efort pe termen lung ca să-și diversifice piețele de desfacere.
N.B. SUA ocupă prima poziție pe plan mondial în ceea ce privește Produsul Intern Brut (PIB), locul al doilea la exporturi și întâi la importuri, anual intrând pe piața americană mărfuri în valoare de 3,2 trilioane US$. În proporție de 59%, tranzacțiile internaționale se realizează în devize americane (în scădere de la 75%) iar in EURO se realizează 20% din totalul schimburilor comerciale la nivel global.
