Ionuț-Eugen Ioniță ■
De ce contează European AI Act pentru viața ta de zi cu zi
Într-o zi obișnuită, îți deschizi telefonul, intri pe o aplicație de joburi și aplici pentru un post interesant. La câteva minute, primești un email sec: „Candidatura dvs. a fost respinsă.” Nu știi de ce. Nici măcar nu ai avut ocazia să vorbești cu cineva. Ce nu știi e că un algoritm a analizat automat CV-ul tău și a decis că nu te încadrezi.
Aceasta nu e o distopie, ci realitatea prezentului. Iar în fața acestei realități, Uniunea Europeană a făcut un pas important: adoptarea European AI Act, prima legislație cuprinzătoare din lume care reglementează utilizarea inteligenței artificiale.
Ce este European AI Act și de ce e un moment istoric
European AI Act este o lege adoptată de Uniunea Europeană care clasifică sistemele de inteligență artificială în funcție de riscul pe care îl prezintă pentru oameni și societate. Scopul ei este să protejeze drepturile fundamentale, siguranța și demnitatea persoanelor într-o lume în care deciziile automate ne pot afecta viața fără ca măcar să știm.
Cum funcționează legea?
Legea împarte sistemele AI în patru categorii, în funcție de risc:
- Risc inacceptabil – sisteme interzise complet (ex. supravegherea biometrică în timp real în spații publice).
- Risc ridicat – permise, dar strict reglementate (ex. AI în recrutare, educație sau sistemul judiciar).
- Risc limitat – trebuie să respecte cerințe minime de transparență (ex. chatbot-uri care trebuie să spună că nu sunt umane).
- Risc minim – fără restricții (ex. filtre de spam sau recomandări de filme).
Exemple reale: unde se trage linia
Legislația europeană atinge aplicații AI pe care le întâlnim deja în viața de zi cu zi:
- Sistemele de recunoaștere facială folosite de autorități pentru a identifica persoane în timp real – considerate risc inacceptabil, cu excepții stricte.
- Algoritmi de recrutare care analizează CV-uri automat – încadrate ca risc ridicat, deoarece pot discrimina în mod implicit.
- AI care evaluează elevii sau studenții – trebuie să fie transparente și corecte, pentru a nu produce inegalități.
- Sisteme AI folosite în bănci pentru a decide cine primește un credit – vor trebui să respecte reguli clare pentru a preveni excluderea unor categorii vulnerabile.
De ce ar trebui să ne pese: AI și cetățeanul de rând
Ca utilizator obișnuit, e posibil să nu știi când un algoritm te evaluează sau te respinge. Poate fi într-un proces de angajare, într-un interviu video analizat automat, într-un credit respins „pe baza profilului de risc” sau într-un sistem public care prioritizează dosare sociale.
Ce drepturi ai în fața AI-ului, odată cu legea europeană:
- Dreptul de a fi informat când interacționezi cu un sistem AI.
- Dreptul de a contesta decizii automate în cazuri importante.
- Dreptul de a ști cum funcționează un algoritm care te afectează direct.
Legea creează și obligații pentru dezvoltatorii și utilizatorii de AI – fie că sunt corporații, instituții publice sau firme private. Nu mai e suficient „să meargă”, trebuie să respecte reguli clare privind etica, transparența și impactul social.
Apel civic: Nu e o lege doar pentru experți
E ușor să credem că European AI Act e „o chestie de Bruxelles”, ceva tehnic și departe de noi. Dar, în realitate, e o lege care ne poate proteja de abuzuri invizibile și ne oferă o pârghie de apărare într-un peisaj digital din ce în ce mai opac.
Ce putem face, ca cetățeni:
- Să cerem transparență de la instituțiile care folosesc AI în decizii care ne privesc.
- Să susținem jurnaliști, ONG-uri și inițiative care monitorizează implementarea legii.
- Să ne informăm despre drepturile noastre digitale și să punem întrebări incomode atunci când ceva nu e clar.
Responsabilitatea viitorului: Cine trage linia?
European AI Act nu este perfect. Dar este un început curajos într-o lume în care puterea tehnologică devine din ce în ce mai concentrată. Întrebarea reală este: cine controlează aceste sisteme? Cine e tras la răspundere atunci când ele greșesc?
Europa a ales să traseze limite acolo unde alții le ignoră. Însă ca această lege să aibă impact real, e nevoie de vigilență civică, de presiune publică și de dialog continuu între cetățeni, stat și mediul privat.
Întrebări pentru noi toți:
- Cât control suntem dispuși să cedăm algoritmilor?
- Ce înseamnă justiție și echitate într-o lume automatizată?
- Cine veghează ca AI-ul să ne servească, nu să ne decidă soarta?
Viitorul nu e dictat doar de cod, ci și de conștiință. Iar reglementarea inteligenței artificiale e poate cea mai importantă bătălie civică a generației noastre.
