Acasă EDITORIAL Cum să spargi 1 milion de euro, în criză bugetară!?

Cum să spargi 1 milion de euro, în criză bugetară!?

15216
0

Luigi FRIGIOIU ■

Mamaia-2025, dublă șușeana de 1 milion de euro cu repetiție, din bani publici aruncați pe Apa Sâmbetei

Am parafrazat titlul acestui editorial după cel al celebrei comedii romantice "Cum să furi 1 milion", din 1966, în regia lui William Wyler, cu Peter O'Toole, Audrey Hepburn, Charles Boyer, Eli Wallach, etc, pentru a sugera cum mecanismul substituirii esenței prin crearea unei iluzii publice la vedere, poate fi perpetuat și în zilele noastre.

În plină austeritate financiară, când Președintele României, Nicușor Dan și prim-ministrul Ilie Bolojan, se dau de ceasul morții pe unde să mai trângă robinetul risipei din bugetul de stat, Consiliul Județean Constanța organizează a enșpea ediție a controversatelor festivaluri naționale concurs: de Muzică Ușoară și al Cântecului și Dansului Popular, Mamaia – 2025. Reanimate de fostul președinte liberal, de tristă amintire, al Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu, fostul,mereu în căutare de ghișefturi, chilipiruri și învârteli din banii publici, cele două găuri negre sunt alimentate la același nivel și actualul decident la CJC Florin Mitroi, spre stupoarea colectivă.

Lansat în 1963, Festivalul Național de Muzică Ușoară Românească Mamaia a fost suspendat prima dată în perioada 1976 -1983. Reorganizat după Revoluție, în 1991, și adaptat genurilor muzicale și gusturilor noului public a fost din nou oprit de la bugetare, împreună cu perechea sa post revoluționară Festivalul Național al Cântecului și Dansului Popular Mamaia, între 2012-2023. De remarcat că de fiecare dată, organizatorii și deținării mărciilor “au tras heblul” în  contextul unor  crize financiare și de fiecare dată a fost invocat motivul degradării calității actului artistic artistic.

Între timp, Teatrul de vară Mamaia, locul consacrat al lansării și perpetuării celebrelor evenimente festivaliere, prin nesimțirea autorităților publice, proprietare ale acestui templu al artelor interpretative, s-a transformat în ogeac al oamenilor fără casă și WC public ad-hoc pentru turiști. Acum se vorbește din nou că va fi renovat, dar lozinca asta o auzim de vreo zece ani, la Radio Erevan.                                                                 

Fostul Complex Comercial Perla, după privatizare, a ajuns cea mai infectă zonă a stațiunii; căutată întotdeauna de turiști, doar pentru nevoi personale, cum am spus. Nu mai punem la socoteală că emblematicul Hotelul Perla, din preajmă, e închis de câțiva ani în vederea demolării prin implozie, iar fostul iaz cu monumentul din broz al focei monachus, a fost asflatat! Astfel, fie iarnă fie vară, pînă la presupusa începerea a lucrărilor de reabilitare a teatrului de vară, stăpânii absoluți ai teritoriului rămân și-n sezonul ăsta boschetarii și câinii maidanezi.

Ei bine, iată că acum, din nou, în buricul acestei rezervații naturale cu oameni de pierzanie și relicve arhitectonice ale vremurilor de glorie a identificat Consiliul Județean Constanța (CJC) oportunitatea de marketing ca să nu rateze oportunitatea de a sparge 1 milion de euro (+/- TVA), pe consacratele șușanelele Festivalul sub marca toponimul Mamaia – Festivalul Național de Muzică Ușoară Românească Mamaia și Festivalul Național al Cântecului și Dansului Popular.

În plină criză, CJC pune la bătaie, prin hotărâre de consiliu, 6.072.270 lei, adică peste 1,2 milioane euro, pentru un desfrâu bugetar la fel de mare ca-n cel mai tare an al celebrului duumvirat Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu (cel care se intitula Președintele Mării Negre). Numai că ce să vezi, în acel an de glorie apusă a festivalurilor, organizatorul care câștigase licitația pentru cele două evenimente, din banii ăștia făcuse și două turnee naționale în toate județele țării pentru audiții de preselectare a concurenților. În rest au fost și bugete mai modeste chiar, de la 600.000 la 800.000 de euro, pentru amândouă, și n-a zis nimeni că-i sărăcie.

În ziua de azi nu le-au mai ajuns banii pentru turneu național de preselecție, ca să organizeze festivalurile pe bune, ca la carte, deoarece “compozitorul” caietului de sarcini pentru organizarea licitației a prevăzut că “se acordă zece (10) puncte ofertantului care include în programul de recitaluri interpreți clasificați cu onorarii de câte 10.000 de euro. Și uite așa, s-au bătut Andra, cu Ștefan Bănică și care mai de care cu oferte pe care nu puteai să le contești, că veneau cu facturile de la nunți, cel puțin.

Ce să zic? Aici, Mitroi cred că s-a complăcut să moștenească meteahna Lupului, aia a petrecerilor cu „Ansamblul  Folcloric Brâulețul” (că doar Lupu când a ajuns președinte și-a angaja ansamblul personal pe statul de plată al CJC). Este bine-cunoscută moda asta în rândul baronilor locali, prin care își recompensează soliștii preferați, interpreții, artiștii sau actorii, cu contracte generoase plătite le șușanele organizate pentru alegători, în schimbul recitalurilor susținute de ei la petrecerile private.

În altă ordine de idei, Consiliul Județean Constanța ne informase că devizul pentru reabilitarea Teatrului de vară Mamaia era estimaat, inițial, la 15 milioane lei, adică tot atât cât au costat ultimile trei ediții ale șușelor publice de la reluarea Festivalului (2023, 2024, 2025). N-au fost bani pentru reparații dar s-au găsit pentru a aduce tribune și scene demontabile în pârloaga de la Perla… Între timp, cheltuielile s-au dublat iar reabilitarea Teatrului de vară face acum cca 30 milioane lei!

La ultima blocare, în 2013, baștani evenimentului erau personaje de fabulă: corbul Medelin și Zgabercea. Pe cât erau de penali, cocalarii ăștia doi n-au avut curajul celor de acum. Anul trecut, când Mihai Lupu era noul baștan fără butoate al CJC, înțelegea diluarea banilor publici prin înlocuirea apei plate cu niscaiva spumante căci veșnic însetat, ca Setilă din ceata lui Harap-alb, Lupu mai sugea câteva șprițuri de vară de la protocol.

La domn’ Florin, speranța noastră luată de val, acum, ne surprinde risipa pentru că domnia-sa are la discreție buchetele aromate ale celebrelor Domenii Mitroi (niciodată, locul doi).            

De obicei, Consiliul Județean Constanța și Primăria aferentă, nu-și reunesc forțele pentru a soluționa problemele reale ale Constanței dar, spre surprindere, de data asta, când e vorba de “rezolvat” 1milion de euroi, cele două instituții s-au lipit umăr lângă umăr, pe ditamai canicula, ca să tragă printr-un singur pai.

De organizarea Festivalului se va ocupa Centrul Cultural “Th. Burada”, ditamai căpușa patentată a Consiliului Județean Constanța, înființată pentru sifonarea banului public, din principiu, prin așa-zise acțiuni culturale și pentru crearea de sinecuri. Așa cum a fost și cu Ansamblul artistic profesionist Brâulețul, unde profesioniștii au doar patentă de Nea’, cât despre diplome licența universitare – canci!

Centrul Cultural “Th. Burada”, căpușat de obligațiile lui Lupu, prin care se drenează banii publici, e un “fake” începând cu denumirea, pentru că folcloristul Teodor Burada nu are absolut nici o legătură cu Dobrogea,  joacă rolul dunei firme paravan de impresariat artistic. La Centru activează doar câțiva profesioniști, restul sunt veniți prin sistemul PCR (Pile, Cunoștiințe, Relații). Mulți angajați sunt paraleli cu cultura, nu cântă la nici un instrument, nici măcar la ceteră, doar la ceatârnă.

Deci să recapitulăm. Consiliul Județean și Primăria Constanța, împreună, își varsă icre în valoare de 1 milion de euro la dispoziția Centrului Cultural Th. Burada care îi depune mai departe în sacul lui Media Group Services Internațional, obișnuitul câștigător al unor licitații speciale. De aici în colo rețeta este știută: Media Group negociază cu orchestra, invitații de la recitaluri, și rezolvă celelalte “amănunte” organizatorice. Borcanul cu miere trece din-mână-în-mână, iar la sfârșit, toți trebuie să se lingă pe degete.

Se susține că cele două festivaluri reprezintă o platformă importantă pentru muzica românească pentru lansarea șlagărelor și tinerilor interpreți. Cică, Centrul Cultural ,,Theodor T. Burada“ își propune relansarea festivalului, păstrând, însă, liniile directoare originale ce i-au definit unicitatea. Măi, să fie…

Aveți ceva noutăți despre Sandro Maceado, contabilul brazilian îmbrăcat, pe scenă, cu maieu pe sub sacou și fără șosete, câștigătorul Marelui Premiu la Mamaia anul trecut? De câte ori ați fredonat “O mie de dorințe”, piesa sa câștigătoare în 2024? Dar despre premiantele de la Secțiunea interpretare (Catinca Leu, Luana Toader, Melisa Antonesei) ați mai auzit? Nici noi… Cât despre Festivalul de Folclor, nu-mi mai amintesc nimic!

Înseamnă că principala linie directoare ce definește cele două festivaluri de la Mamaia este inutilitatea ca evenimente culturale publice și doar interesul pesonal al finanțatorilor. Iată ce spunea legendarul Sile Dinicu, dirijorul primelor ediții, cu mulți ani în urmă: “Compozitorii noştri compun cântece premiate la Festival, dar a doua zi nu le mai cântă nimeni. Nu sunt împotriva concursurilor dar șlagărul pretinde simplitate și melodicitate. Șlagărele din perioada interbelică se fredonează după zeci de ani (Țărăncuță- țărăncuță, În grădina lui Ion, Du-mă acasă măi tramvai). Melodiile prezentate la festivaluri de azi, le uiți după spectacol, în drum spre casă.” Maestrul Sile știa ce spune iar cuvintele sale sunt mai actuale ca oricând.

PS. Ați auzit de Liviu de la Cernavodă? Nu e manelist, ci doar un primar iubitor de manele. Pe numele său întreg, Liviu Negoiță (nici o legătură cu ex-edilul Sectorului 3-București), primarul, tot liberal ca și Președintele CJC Florin Mitroi, sparge, tot în această vară, 400.000 de euro pentru o săptămână de orgie manelistă în cetatea atomiștilor. Liberalul, deja condamnat în primă instanța, a contractat în perioada 11-17 august, la Zilele orașului Cernavodă, 15 soliști de manele, printre care Vali Vijelie, Nicolae Guță şi Dani Mocanu. Va fi o petrecere cu bubuială mai mare decât o ciupercă nucleară.

Sunt curios dacă, la show-ul de la Cernavodă, va fi invitat nea Ilie de la Sculăria Guvernamentală, responsabil cu șmecheria cu ghivent a strângerii robinetului la cheltuielile bugetare. Mai amintim doar că primarul-manelist de la piciorul Podului lui Salignya fost deja condamnat, în primă instanță la 4 ani cu executare pentru abuzuri și ilegalități. Bre, Neacoiță or fi scumpi avocații, dar nici chiar așa…!

[/responsivevoice]

Potcovaria lui Dan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.