Dan MIHĂESCU ■
Ca în „Mania grandorii”, pelicula din 1971 despre alterarea psihopatologica a imaginii de sine a celor care se percep centrul universului sau buricul-pământului fără să realizeze că marea problemă sunt chiar ei, cei care manifestă delirul de grandoare prin exhibarea excesivă a propriei superiorități, am aflat că unui constănțean, protagonistul propriei comedii a erorilor, i-a ajuns funia la par asemeni personajelor interpretate de Louis de Funes și Yves Montand, înhămate la crivac.
Șeful Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Constanța, cel alintat de noi Sorinel Puștiu, a ajuns la termene în acest caz… Nu la cele de judecată, încă, ci de evacuare din sediu, de eliberare a biroului, de începere a numărătorii inverse, de prezentare a demisiei din partid. Bine, asta cu cartonașul roșu cred că e cea mai mică grijă a lui Sorinel Puștiu. Și mai cred că lui i-a curs neîntrerupt vechimea la UNPR, mocirla politică securisto-rezervistă, în perioada cât a fost detașat la PNL de impresarul său, Septimiu Bourceanu.
Acum a venit scadența și a cam belit-o! S-a spart bubouiul cu puroi de la IȘJ unde septicemia este atât de mare încât Corpul de Control al Ministerului Eucației și Cercetării a avut nevoie de două descinderi în teritoriu ca să-și finalizeze ancheta de la Constanța. Adică un fel de supliment de expertiză, cum ar fi. Și aici nu este vorba doar despre nenorocirile produse prin managementul alienat, de manelist urechist, prestat din voința și dorința Puștiului în rețeaua județeană de învățământ ci și despre banii publici lichefiați din contul de la Trezorerie, al instituției. Cică au dispărut vreo 7.000.000 de ‘cocos’, bani europeni peșin despre care nu s-a lămurit nici Bucureștiul cum s-au cheltuit…
Dar nu-i nimic, sunt locuri libere de împins la crivac, nu-i așa?!
[/responsivevoice]
