De la Mare la Rânca și înapoi

● Acesta a fost ultimul reportaj trimis de colegul nostru la gazeta Sentinela ●

Luigi FRIGIOIU ■

Am vrut să parafrazez o carte celebră a bardului Adrian Păunescu: „De la Bârca la Viena și înapoi” dar nu știu dacă mi-a ieșit… În zonă am ajuns absolut întâmplător acum vreo 10 ani. Cristina, o fostă elevă de-a mea (drăguță și isteață) din comuna Nicolae Bălcescu, ajunsă studentă la Politehnica din București, s-a căsătorit cu Lucian, un coleg de grupă din Novaci. Invitația lor la nuntă m-a bucurat peste măsură, așa că m-am alăturat cu vechiul meu Logan unui grup de vreo 10 mașini de Constanța și am urcat în coloană spre poalele Parângului ca să fim alături de Cristina, prințesa noastră.

Am mers pe A2, apoi am trecut pe lângă Pitești și Râmnicu Vâlcea. De la Horezu am mai bifat câteva localități și am ajuns la destinație. Drumul e bine întreținut ca și Novaci, o urbe curată și corect administrată. Orașul Novaci, din județul Gorj (stațiune de interes local), are arondat satele Bercești, Hirișești, Pociovaliștea și Sitești. Situat la poalele munților Parâng, la 44 km de Târgu-Jiu și la 80 km de Râmnicu Vâlcea, e vegheat de falnicul vârf al zonei, Parângul Mare. (2 518 m). Din localitatea, străbătută de Râul Gilort, se poate ajunge la stațiunea Rânca aflată la 18 km, pe Transalpina DN67c prin „Plaiul Novacilor”. Priveliștea este unică.

Orașul, format din mai multe sate de oieri, a fost atestat prima dată într-un hrisov al lui Radu cel Mare din 1502. În 1847, a luat ființă Plaiul Novaci, un important punct de vamă. Statutul de oraș l-a primit în 1968, după comasarea satelor Novaci Români și Novaci Ungureni. În trecut aici a funcționat și o mocăniță, pentru a aduce lemnul tăiat din munte în jos pe râul Gilort. 

În mod tradițional, locuitorii se ocupă cu oieritul. Însă, în ultima vreme, activitățile principale au devenit turismul, construcțiile, învățământul, agricultură. Mare parte a localnicilor (cei mai în vârstă) sunt originari din partea Sibiului. Cu mult timp în urmă (1386-1418) au fost nevoiți să treacă munții cu familiile și turmele de oi. S-au stabilit aici în regiunea numită “Oltenia de sub munte”.

Turismul a luat un mare avânt: obiective de interes din vecinătate sunt asaltate de vizitatori indiferent de antimp: Biserica de lemn, Mănăstirea Polovragi, Schitul Crasna, Transalpina, Cheile Gilortului, stațiunea Rânca, masivul Parâng, Peștera Muierii, Cheile Oltețului, Cheile Galbenului, Peștera Polovragi, Pădurea colorată de la Poienari, Căsuța răsturnată de la Poienari.

Atracția turistică a zonei e Rânca stațiune turistică aflată pe raza orașului Novaci și a comunei Baia de Fier. Rânca e situată la 1.600 m altitudine, la poalele Vârfului Păpușa în Munții Novaciului din Masivul Parâng, la 18 km de Novaci pe șoseaua Transalpina (DN67C). Rânca, stațiune în curs de dezvoltare, are un domeniul schiabil în continuă expansiune. Pârtia din centrul stațiunii, dotată cu instalație de nocturnă, e cea mai veche. Când stratul de zăpada permite, sunt puse în funcțiune alte pârtii deservite de teleschiuri, baby-ski și telescaun (la baza vârfului Păpușa).

Mai tinerii mei prieteni, Cristina și Lucian, au o căsnicie rodnică din toate punctele de vedere. Au 4 patru copii minunați (trei fete și un băiat), Lucian confirmând înțeleapta vorbă veche care spune că “așa-i omul de la munte”… 

Afacerile le merg ca pe roate (vara) și ca pe sanie (iarna). Au o pensiune jos în oraș și una sus pe Rânca. Le-am făcut recent o vizită, când am avut liber de Ziua Educației. Ca unul de la cota zero am ales pensiunea din Novaci aflată chiar la marginea pădurii. Un mic colț de rai cu un domeniu vast vizitat de iepurași, vulpi, căprioare, cerbi obișnuiți cu turiștii. Din fericire, Moș Martin, ursul pădurii, cobora doar noaptea să se adape cu prune și struguri, fructe aflate la discreție.

Patronul Lucian e adeptul vechi zicale “Clientul nostru, stăpânul nostru” și se află la dispoziția turiștilor non-stop. Așa că fiecare oaspete al său revine aici de câte ori are prilejul. Pensiunea se numește „Transalpina Retreat” și e un exemplu de cum se poate face turism de calitate.             Felicitări Lucian, mulțumiri și spor în toate!