Sebastian MANOLE ■
Tulburările de alimentație reprezintă o dificultate reală și semnificativă pentru persoanele care prezintă simptome aferente acestei categorii de afecțiuni psihologice, cu precădere în adolescență și în domeniile stresante și/sau axate pe atingerea perfecțiunii fizice. Multiple exemple pot fi observate în mass-media sau online unde standardele frumuseții fizice sunt promovate ca fiind obținute prin restricții extreme ale alimentație sau comportamente compensatorii inadecvate după consumarea unor alimente. Aceste „metode” de control a greutății corporale se întrepătrund cu tulburări precum Anorexia și Bulimia.
Înainte de a discuta despre caracteristicile celor două tulburări anterior menționate și diferitele contexte în care apar, este util să trecem în revistă grupul de tulburări din care fac parte. Astfel, tulburările de comportament alimentar pot fi caracterizate, conform DSM-5 (American Psychiatric Association, 2013), ca fiind consumul sau absorbția necorespunzătoare a oricărui tip de hrană prin obiceiuri alimentare persistente care conduc la dificultăți semnificative în domeniul sănătății fizice sau funcționării psihosociale. Principalele tulburări în care se regăsesc astfel de pattern-uri sunt Anorexia Nervoasă, Bulimia Nervoasă, Pica, Tulburarea de Ruminație, Tulburarea de Aport Alimentar de Tip Evitant/Restrictiv, și Tulburarea de Alimentație Compulsivă.
Făcând acum trecerea spre tulburările titulare acestui articol, putem afirma faptul că anorexia nervoasă este o stare de subnutriție autoindusă care duce la o greutate corporală semnificativ scăzută. În același timp este prezentă și o frică intensă de a crește în greutate sau a ajunge la obezitate. Anorexia debutează în general în adolescență sau în perioada de tânăr adult și afectează predominant femeile cu o prevalență de 2,2% de-a lungul vieții (Fazeli & Klibanski, 2018).
Comparativ, bulimia nervoasă poate fi descrisă ca fiind o tulburare cu episoade de consum alimentar excesiv (de obicei mai mici de 2 ore), lipsite de un sentiment de control, cu comportament compensator inadecvat pentru controlul greutății ce prezintă consecințe potențial periculoase. Comportamentul compensator se poate manifesta în mai multe moduri dintre care sunt comune: vărsăturile autoinduse, abuzul de laxative, diuretice sau alte tipuri de medicație și postul sau exercițiile fizice intense. Ca și anorexia, bulimia apare de obicei în adolescență și este prezentă mai des în cadrul persoanelor de gen feminin cu o prevalență de 0,5 % – 2,0%, comparativ cu 0,1% – 1,3% la genul masculin (Jain & Yilanli, 2023).
În mod comun, anorexia și bulimia au la bază, în ceea ce privește factorii de mediu, declanșatori sociali, culturali sau profesionali care dictează un standard corporal suplu. Mijloacele prin care aceste tulburări sunt actualmente predominant dezvoltate și încurajate sunt cele digitale. Prin diferite platforme de socializare sunt promovate diverse idealuri corporale nerealiste care pot fi dobândite doar prin comportamente alimentare extreme. Acest lucru poate influența negativ grupurile de persoane, precum adolescenții de exemplu, care doresc să obțină un statut social mai ridicat folosindu-se de fizicul lor sau care vor să ajungă persoane faimoase și consideră că trebuie să adere standardelor de frumusețe corporală impuse de reprezentanții diferitelor industrii de divertisment. De exemplu, o analiză a site-ului de socializare YouTube (Syed-Abdul S, Fernandez-Luque L, Jian W, et al., 2013 apud. Sidani, Shensa, Hoffman, Hanmer & Primack, 2016) a constatat că o treime din videoclipurile legate de anorexie ar putea fi clasificate drept „pro-anorexie”, videoclipuri care au mai multe aprecieri pozitive decât clipurile informative care exemplifică consecințele negative ale tulburărilor alimentare.
În zonele profesionale precum sportul și modeling-ul, tulburările de alimentație sunt un secret deschis care este acceptat ca fiind un standard profesional de obținere a fizicului dorit pentru a avansa în carieră. Studii de specialitate precum cel realizat de Torstveit, Fahrenholtz, Lichtenstein, Stenqvist, & Melin (2019) continuă să găsească relații între tulburările de alimentație cum ar fi bulimia și dependența de antrenament, fapt care pune sub semn de întrebare criteriile de performanță care sunt impuse de către antrenori sau autoimpuse de către atleți. În domeniul fashion, modelele sunt încurajate să aibă un fizic cât mai slab, scheletic în aparență pentru a ajunge „Paris thin” („Slabe Paris”, numit după capitala modei) (Record & Austin, 2016). Stresul constant atribuit acestui criteriu poate duce la dezvoltarea fricii excesive de a crește în greutate, prezentă în anorexie. În ambele cazuri discutate în acest paragraf, pot apărea implicații psihologice negative alarmante cu risc suicidar dacă nu sunt adresate corespunzător.
Standardele sociale impuse în mediile în care o persoană se regăsește pot avea un impact semnificativ asupra imaginii de sine. În cazurile în care aceste standarde au de-a face cu aspectul corporal pot apărea diferite comportamente care au ca scop obținerea unui fizic „ideal”. Unele dintre aceste comportamente sunt necorespunzătoare și se regăsesc în zona tulburărilor de alimentație. Cu toate că persoanele care prezintă astfel de afecțiuni se simt constrânse de mediu pentru a le urma, este necesară reanalizarea situației și obținerea unor servicii de ajutor profesional pentru a evita consecințele grave pe care le produc în timp bulimia, anorexia sau orice alt tip de tulburare de comportament alimentar.
Surse:
- American Psychiatric Association (2013). The Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (5th ed.; DSM–5)
- Fazeli, P. K., & Klibanski, A. (2018). Effects of Anorexia Nervosa on Bone Metabolism. Endocrine reviews, 39(6), 895–910.
- Jain, A., & Yilanli, M. (2023). Bulimia nervosa. In StatPearls [Internet]. StatPearls Publishing.
- Record, K. L., & Austin, S. B. (2016). „Paris Thin”: A Call to Regulate Life-Threatening Starvation of Runway Models in the US Fashion Industry. American journal of public health, 106(2), 205–206.
- Sidani, J. E., Shensa, A., Hoffman, B., Hanmer, J., & Primack, B. A. (2016). The association between social media use and eating concerns among US young adults. Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics, 116(9), 1465-1472.
- Torstveit, M. K., Fahrenholtz, I. L., Lichtenstein, M. B., Stenqvist, T. B., & Melin, A. K. (2019). Exercise dependence, eating disorder symptoms and biomarkers of Relative Energy Deficiency in Sports (RED-S) among male endurance athletes. BMJ open sport & exercise medicine, 5(1), e000439.
Sebastian Manole, colaborator permanent al gazetei Sentinela, este autorizat ca psiholog clinician în cadrul Cabinetului Individual de Psihologie Manole Sebastian-Cristian din Constanța, specializat în Evaluarea și Consilierea Adolescenților și Adulților precum și instructor comportamental – terapeut ABA la Asociația Autism „Cezar Nicolae” (email: psihologmanolesebastian@gmail.com/GSM: 0721813280)
