Manuel VLĂDUȚ ■
“SI VIS PACEM PARA BELLUM!”
Dacă vrei pace, pregătește-te pentru război! – spune maxima latină cunoscută de către toți strategii de meserie, ca și de către toți strategii de carton zămisliți în chinurile (pre)facerii politice dâmbovițene…
Semnele războiului se văd peste tot peste granițele României, războiul din Ucraina este deja în al treilea an, Israelul a făcut deja una cu pământul orașele din Gaza – conform Legii Talionului, Iranul frustrat de îndrăzneala iudeilor, a atacat în mod direct statul evreiesc, amenințând cu arme nemaivăzute la o eventuală ripostă!
La noi, în schimb, e un aer de fericire perpetuă promovată de coaliția PSDL istă aflată deja în campanie electorală, cu ochii după orice poate aduce câștig, la votarea ce urmează pentru alegerile locale… Căci miza e mare!
Nu mai contează că războiul de la granițe se transformă din factor de risc, în pericol potențial. Cum nu contează nici lipsa unei legislații coerente și actualizată potrivit realităților actuale, în ceea ce privește apărarea României…
Campioni la a implementa cele mai noi cerințe și recomandări ale Uniunii Europene (pentru a fi în rândul țărilor Europei civilizate, deh!…), guvernanții noștri social-democrat-liberali, nu au fost în stare să se pregătească corespunzător unui eventual război, nici cu legi clare ale rezerviștilor (care sunt deja o resursă îmbătrânită și neînlocuită!), nici cu încadrarea suficientă ale unităților militare operaționale și nici cu dotările atât de necesare forțelor terestre, în special, care în cazul unui conflict vor duce greul luptei. Ca să nu mai vorbim despre inexistența unui sistem de forțe teritoriale, care să conjuge în caz de război efortul marilor unități operative! Că doar ne apără NATO, nu?
Astfel, spre deosebire de partenerii și vecinii noștri polonezi, spre exemplu, care încă din 2022 au început schimbări masive asupra politicii de securitate și apărare adoptând o nouă lege a apărării și alocând acesteia 3% din PIB (astăzi ajungând la 4%), România a lansat foarte târziu startul. Deși a alocat apărării încă din 2015, 2% din PIB, în realitate guvernul a operat tăieri succesive ale acestui procent, bugetul cheltuit ajungând de fapt la 1,7%.
După februarie 2022, Polonia avea deja o nouă lege a apărării și accelera programul de achiziții militare; România se confruntă și cu incoerență legilativă în domeniu, dar și cu incoerență bugetară. La peste doi ani de la declanșarea războiului în Ucraina, nu avem în Parlament nici legi noi cu privire la apărare, nici cadru legislativ care să permită pregătirea economiei pentru război, sau pregătirea populației pentru apărare.
Legea Rezervistului Voluntar, care – grație Asociației Ofițerilor în Rezervă și în Retragere (AORR) – condusă de generalul Virgil Bălăceanu, încearcă să implementeze un program adecvat de instruire pentru tinerii rezerviști, nu oferă deocamdată și atractivitatea necesară pentru a coopta cât mai mulți militari voluntari. Rezerva Armatei României este insuficientă și îmbătrânită, căci din 2007 de când a dispărut obligativitatea serviciului militar pentru tinerii cetățeni, nu au mai existat programe majore de completare și instruire a rezervei militare.
Astăzi, când pericolul rusesc este mai palpabil ca oricând, guvernul țării se limitează tot la promisiuni. După declarațiile curajoase ale Șefului Statului Major al Apărării – generalul Gheorghiță Vlad, cu privire la pericolul rusesc iminent, la începutul lunii ianuarie 2024, guvernul a promis remedierea problemelor apărării cu ajutorul unui pachet legislativ urgent. Nicolae Ciucă, fost șef al Apărării și general în rezervă, bun cunoscător al problemelor Armatei, pe care a încercat mereu să le ascundă sub preș, a întărit aceste promisiuni, dar suntem deja în luna aprilie și nu s-a întâmplat nimic…
Secretomania coaliției guvernamentale PSD-PNL, nu doar că nu ajută cu nimic, dar percepția populației asupra evenimentelor recente de pe frontul ucrainean, unde trupele rusești cîștigă teren și tind să rupă frontul în lipsa acută de muniții a Ucrainei și a ajutorului occidental, este cu totul alta decât flamboianta atitudine festivistă a guvernului Ciolacu, care declamă în euforia campaniei electorale pe care au declanșat-o anticipat, că suntem pe drumul cel bun și că suntem în siguranță deplină…
Să sperăm că nu va fi nevoie de o mobilizare reală a populației pentru un război cu rușii, la fel cum sper să nu fie nevoie să folosim și miile de adăposturi antiaeriene existente doar pe hârtie, necontrolate și nepregătite și în care deocamdată, așteaptă neautorizat și cuminți de zeci de ani, borcanele cu murături ale gospodinelor…
