Belphegor ■
“Nici Mielu’ nu mai e ce a fost!”
În ziua de Paște, ca în oricare alta, familia tradițională românească s-a pregătit să întâmpine sărbătoarea cu o bucurie de nedescris și… cu belșug de mâncare pe masă. Pentru români, Paștele este mai mult decât o sărbătoare religioasă, este prilejul de a demonstra rezistența stomacului și de a face un adevărat „sacrificiu” culinar.
Dimineața devreme, matroana familiei tradiționale a pornit într-o misiune secretă de achiziționare a ingredientelor pentru festinul de Paște. A intrat în magazin cu o listă lungă de dorințe și a ieșit de acolo cu brațele pline de bunătăți: ouă, cozonac, friptură de miel, varză pentru sarmale, toate cele pentru salata de boeuf, și o mulțime de alte specialități culinare.
Între timp, jupânul aceleași familii tradiționale a pregătit grătarul pentru a-și întâmpina pe invitați cu cele mai gustoase fripturi din miel, porc, pulpe de pui, frigărui mici (așa cum numai un dac adevărat o poate face), pregătite cu grijă și cu multă îndemânare, tihnă și câteva pahare de vin stinse cu bere în care a pus, pentru aromă, un pahar de rom.
În curând, mireasma îmbietoare a cărnii începuse să atragă vecinii, transformându-se într-un fel de semnal de convocare pentru întreaga comunitate.
Odată ce toată lumea s-a adunat în jurul mesei, a început spectacolul culinar. Ouăle colorate au fost expuse ca adevărate opere de artă, cozonacul a fost tăiat în felii generoase, friptura de miel s-a transformat într-o adevărată atracție pentru carnivori, iar sarmalele și salata de boeuf au fost luate cu asalt de către cei care cautau ceva mai lejer pentru început.
În timp ce oamenii se bucurau de ospățul festiv, se simțea în aer un spirit de camaraderie și sacrificiu… culinar. Cu fiecare înghițitură de mâncare, românii își demonstrau curajul și devotamentul față de tradițiile gastronomice de Paște, îndurând cu stoicism cantități impresionante de bucate și preparate savuroase.
Și astfel, în această zi de Paște, românii au făcut un „sacrificiu” epicurean de proporții, înfruntând cu bravură și… poftă, provocările gastronomice ale sărbătorii. Iar la finalul zilei, cu stomacurile pline și inimile împlinite, au realizat că a fost un sacrificiu cu adevărat demn de povestit și repetat în anii ce vor urma. Pentru că în fața mesei de Paște, orice sacrificiu merită făcut… sau mâncat!
După ce festinul culinar s-a încheiat, iar toată lumea și-a declarat victoria asupra mesei de Paște, s-a descoperit că nu totul era atât de idilic pe cât părea la început. Bravii români care s-au aventurat să își înfrunte stomacul cu cantități copioase de mâncare festivă au descoperit că există un preț de plătit pentru această îndrăzneală gastronomică.
Și astfel, începe o altă etapă a sărbătorii de Paște: căutatul de Colebil in locul ouălor de paste! Urmat de tradiționalul drumul spre spital.
Cu burtile pline și senzația de balonare crescând alarmant, unii români se trezesc în fața ușilor departamentului de urgență, cu priviri disperate și staturi încordate de durere.
La intrarea în spital, întâmpinarea este rapidă și eficientă, personalul medical fiind deja obișnuit cu acest val de „pacienți” post-Paște. Diagnosticul este simplu și direct: indigestie masivă, balonare extremă și, uneori, un exces de fericire gastronomică.
După investigații și tratamente specifice, mulți dintre acești eroi culinari sunt eliberați cu un avertisment solemn: „Mai puțină mâncare la anul, vă rugăm!” Dar cu toate acestea, nu toți sunt gata să renunțe la tradițiile lor gastronomice de Paște și promit să se întoarcă cu același entuziasm și poftă și în următoarea sărbătoare.
Astfel, povestea lor de „sacrificiu” culinar se transformă într-o anecdotă amuzantă care va fi povestită și râsul mult timp după ce balonarea și disconfortul stomacal se vor fi estompat. Pentru că, la urma urmei, când vine vorba de Paște în România, nici mâncarea copioasă și nici drumul spre spital nu pot opri spiritul de petrecere și bucuria de a fi împreună cu cei dragi.
Un articol deosesebit!
Curios sau nu, satiric sau nu! Articolul vostru poarta un mare adevăr. In noapte de înviere am ajuns la urgență cu fibrilații și nu am avut loc de indivizi cu indigestii și afumați peste măsură.