Traian RUS ■
Examenul național de rezidențiat 2025 s-a încheiat; repartizarea s-a terminat. Au rămas locuri libere – sunt cele pe care nu le-a vrut nimeni. Chirurgia se numără printre ele. De ce? Stai și te întrebi ce se va întâmpla pe termen lung. Ce se întâmplă la terminarea rezidențiatului cu tinerii medici specialiști?
Nu e vorba de efortul necesar pentru a deveni chirurg. Același efort îl depun toți ceilalți medici. Răspunsul este șocant: termini rezidențiatul și ești șomer. Nu ai unde să lucrezi, nu te vrea nimeni! Chiar dacă medicii mor de epuizare în camera de gardă. Pentru că, pe de o parte nu sunt suficiente posturi și, de aceea, medicii trebuie să facă nepermis de multe zile de gardă. Pe de altă parte, acești „șomeri de lux” pot, în cel mai bun caz, să alerge de la un spital la altul făcând gărzi. Doar atât!
Altfel, pot beneficia de indemnizația de șomaj care este 50% din valoarea Indicatorului Social de Referință (ISR). În 2025, ISR este 660 lei — deci indemnizația pentru absolvenți este de ~ 330 lei/lună pe o durată de maxim șase luni.
Dacă mai stau și în gazdă, lucrurile se complică și mai mult: sunt în regim de supraviețuire – chiriile sunt mari, totul este scump; să nu mai vorbim de cărțile de medicină care au prețuri exorbitante.
Ce pot face acești tineri care au șase ani de medicină, cinci – șase ani de rezidențiat cărora societatea românească le dă doar șansa de a emigra, de a se angaja la firme de medicamente sau de a face altceva. Dar ce?
Am citit un proverb chinez: „Dacă vrei un an de prosperitate, cultivă orez. Dacă vrei zece ani de prosperitate, plantează un copac. Dacă vrei o viață întreagă de prosperitate, educă o persoană.”
Viețile noastre și ale copiilor noștri se află în mâinile unor tineri pe care societatea îi neglijează. Și nu uitați că printre ei se află viitorii profesori universitari care vor duce flacăra mai departe. Dacă ei dispar, ne va înghiți întunericul.
[/responsivevoice]
