Paul SICHIGEA ▪
Zilele trecute am revăzut prima parte a seriei Rambo. După cele peste 30 de vizionări de-a lungul timpului, am realizat că este momentul pentru o analiză a acestui film care a pornit o serie de succes. Peliculă cu un impact major, primul film Rambo reprezintă totodată o întreagă societate, îngenuncheată de război și conflicte interne.
Primul draft al scenariului a fost creat în anii ’70, odată cu publicitatea masivă a Războiului din Vietnam. Totul se petrece în orașul american imaginar „Hope”. Orașul există în realitate, însă în Canada. Ted Kotcheff, regizorul peliculei, a preluat ultima variantă de scenariu de la însuși Sylvester Stallone, dând filmului o notă dramatică, trecând violența în plan secund. Deși, povestea inițială prezenta un Rambo sângeros și dornic de luptă, Stallone a înțeles cu adevărat drama prin care treceau soldații reveniți de pe front.
După succesul primei părți din seria „Rocky” din 1976, Stallone, deja un scenarist consacrat la Hollywood (fiind și nominalizat pentru acest lucru), a preluat scenariul pentru „Rambo” și l-a transformat într-o dramă desăvârșită a unui erou de război, întors din luptă cu speranța unui trai liniștit.
Întâlnirea personajului principal cu un șerif excentric și agresiv îl conduce pe Rambo spre un război total cu autoritățile. Dorind să ia masa într-un oraș liniștit, de provincie, Rambo este alungat cu forța și amenințat subtil de către șeriful Teasle (jucat excepțional de către regretatul Brian Dennehy).
„Rambo” nu era primul film care prezenta povești ale soldaților întorși din Vietnam. Una dintre primele realizări de acest gen și poate una dintre cele mai relevante este „The Deer Hunter”, peliculă cunoscută printre altele și pentru lansarea carierei lui Meryl Streep. Din distribuție mai făceau parte și Robert de Niro, alături de marele actor Christopher Walken.
Stallone, conștient pe deplin de acest lucru, a realizat faptul că „Rambo” trebuia să vină cu ceva nou, exploziv, dinamic și mai ales, dramatic. Scenariul final conținea pagini întregi în care se relatau acțiunile eroice ale personajului principal în Vietnam, Rambo simbolizând soldatul american desăvârșit – care a luptat aproape până la moarte pentru libertate.
Acest lucru nu avea cum să dea greș, Kotcheff punând în scenă, în primul rând, un scenariu foarte bine structurat. Cu ajutorul acestei scrieri, regizorul și-a adus aportul în scenele de luptă, războiul de gherilă fiind primordial pentru prima parte a seriei „Rambo”.
Indignarea faptului că un erou de război nu poate să ia nici măcar masa într-un oraș american a fost puternic conturată de Kotcheff, printr-o serie de cadre de impact, cu personajul principal în prim-plan. Însăși simplitatea motivului declanșator a făcut ca „Rambo” să ajungă rapid în inimile americanilor, acest lucru banal fiind în realitate foarte întâlnit în rândurile veteranilor. Aici, Stallone dă dovadă de o documentare foarte bună, iar anii care au fost necesari scrierii variantei finale a scenariului au fost fructificați extraordinar.
Într-una dintre primele variante ale scenariului, Șeriful Teasle (antagonistul) era prezantat ca un fost soldat în Războiul din Korea, iar acest lucru avea să-i provoace ura pentru Rambo, veteran din Vietnam. Cel din urmă luptase într-un război recent, existând încă o oarecare simpatie pentru acești soldați, însă Războiul din Korea fusese demult dat uitării. Într-un interviu acordat de Brian Dennehy (Teasle), actorul a relatat faptul că excluderea acestui element a fost foarte bună, „Rambo” axându-se complet pe veteranii din Vietnam. În opinia sa, dacă ar fi fost păstrată caracteristica inițială a șerifului, ar fi existat posibilitatea ca unii oameni să fie deranjați.
Autorul cărții pe baza căreia a fost scris scenariul, David Morrell, a spus mai târziu că Rambo este un exemplu al unui bolnav de stres post-traumatic, iar felul său conflictual cu autoritățile este bazat pe caracteristicile studenților universitari, reveniți din Vietnam.
În rolul protagonistului au fost inițial selectați mulți actori celebri, precum: Kris Kristofferson, Al Pacino, James Gardner, Clint Eastwood sau Robert de Niro. Stallone a devenit actorul principal, succesul său din „Rocky” fiind aproape surclasat încă din primele săptămâni de după lansarea filmului.
Cu acest film, Stallone a intrat într-o competiție acerbă cu Arnold Schwarzenegger pentru supremația rolurilor în filme de acțiune. La doi ani de la lansarea „Rambo: First Blood”, Schwarzenegger dă lovitura cu „The Terminator”, primul film din seria care avea să marcheze întreaga cinematografie mondială.
În anii ’80, pentru „Rambo” au fost turnate alte două părți, una în 1985 și a treia în 1988. Succesul fulminant al starului de cinema Stallone i-a consolidat acestuia cariera de megastar. Stallone a devenit ulterior unul dintre cei mai bine plătiți artiști de la Hollywood, Rambo rămânând în memoria publicului drept unul dintre cele mai interesante și de impact personaje ale perioadei de dezvoltare masivă a cinematografiei.
Totodată, Rambo reprezintă perfect modelul individului răpus de preconcepțiile americane, neajutorat, a veteranului din Vietnam care a avut de suferit ani întregi de pe urma nepăsării unui guvern zdruncinat de înfrângerea de pe front. Stallone și-a dovedit încă o dată măiestria prin acest scenariu care a avut un impact enorm în rândurile publicului, cel sătul deja de arhetipul „neînvinsului”, care părea că nu poate fi atins de niciun sentiment uman. Rambo venea ca o dovadă concretă că și acești luptători neînfricați și duri au o latură foarte sensibilă, umanizarea făcându-și loc printre aceste personaje.
Monologul dinspre finalul filmului este unul dintre preferatele mele, Stallone executând actoricesc impecabil una dintre cele mai importante scene ale peliculei.
Personajul relatează întâmplări îngrozitoare de pe front, cauză directă pentru boala sa și a multor veterani de război. Acest lucru, de o importanță extremă, precum și această scenă, au schimbat o întreagă societate și mentalitățile sale. America a devenit recunoscută mai apoi pentru interesul și atenția specială acordate celor întorși din conflicte.
