Dan MIHĂESCU ■
“Cu cât este mai corupt statul, cu atât mai numeroase sunt legile lui” Tacitus
În anul 2022 România a înregistrat un deficitul record al balanţei comerciale (FOB/CIF) de 34,094 miliarde de euro, mai mare cu 44% decât în perioada anterioară, conform Institutului Naţional de Statistică (INS), unul din cele mai ridicate niveluri fiind la alimente şi animale vii (2,6 miliarde euro), în condiţiile în care importăm 70% din ceea ce consumăm.
În mod paradoxal, în acest colosal procent de mărfuri alimentare importate se află şi o specialitate aparte, midiile, scoici care se dezvoltă abundent în Marea Neagră ca faună spontană dar, vorba dr. Victor Niță, de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvolatare Marină (INCDM) Grigore Antipa-Constanța, sunt acoperite de apă, iar apa mării e păstorită de statul român care nu ştie încă ce să facă cu ea.
Tot statisticile ne indică faptul că anual, în România, s-ar consuma circa 470 de tone de midii din care producţia autohtonă asigură cam 120 de tone, captură a scafandrilor din mediul natural, restul de 350 de tone, cu valoare de piaţă de cca 10 milioane euro, fiind importate de la crescătoriile din străinătate, inclusiv Bulgaria.
● Trista poveste a unor români optimişti
În România, prima şi singura fermă de maricultură şi-a început activitatea la Mamaia, în 1993, în cadrul unor studii de implementare a tehnologiilor mediteraneene pentru creştere a midiilor de cultură la specificul ţărmului vestic al Mării Negre. În perioada 1997-1998, firma Maricultura SRL cu o finanțare de 28.000 USD, prin Programul Naţional SAPARD, a instalat pe Marea Neagră, la Mamaia, prima fermă românească de producere a moluştelor bivalve, cu echipamente improvizate dar cu puiet de stridii adus din Franţa şi de midii autohtone recoltat din Marea Neagră.
Conform Directivelor Europene 2007/2/CE și 56/2008 CE, Guvernul României prin Autoritatea Națională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) trebuia să asigure conformarea până la sfârșitul anului 2015 şi să realizeze clasificarea apelor de coastă ale mării pentru activitatea de cultură marină a bivalvelor (scoici), dar asta s-a realizat de abia în 2020, când INCDM Constanţa a preluat această sarcină.
Prea târziu însă, căci în anul 2016, pe când Maricultura SRL avea deja în producție 10 linii de producţie, dispuse pe o suprafață de 18 hectare în exteriorul digului de sud al Portului Constanța, cu o producţie de peste 24 de tone până la sfârşitul lunii mai, ANSVSA a dispus sistarea activității deoarece nu se respectau prevederile Directivelor CE, respectiv zona nu fusese clasificată chiar de către…ANSVSA.
Vigilenţa Autorităţii fusese trezită de către un maricutor din Bulgaria (stat ce-și respectase obligația clasificând la timp apele marine din zona de coastă), care aflând despre succesul randamentului de creştere obţinut de Maricultura SRL, în ferma de midii de la Agigea, s-a adresat ANSVSA pentru indicarea zonelor acceptate pentru înființarea unei ferme de culură bivalve. Când ANSVSA a comunicat că pe coasta românească încă nu s-au aplicat Directivele Europene pentru clasificarea suprafețelor de apă, potenţialul investitor bulgar a întrebat cum își desfășoară activitatea ferma de la Agigea, Maricultura SRL. fapt ce a stârnint urgia la ANSVSA București care a dispus retragerea scoicilor rămâneşti de pe piață și sistarea activității singurei ferme ce producea midii autohtone. Atunci ANSVSA a descins, a ridicat și distrus circa o jumătate de tonă de midii proaspete în cochilie cu care Maricultura SRL aprovizionase hipermarketurile Auchan și Selgros.
Ulterior, fără a realiza venituri din producţie şi vânzare, Maricultura SRL Constanţa a intrat în imposibilitate de plăţi și în final în insolvență, iar cele zece linii de producţie instalate pe mare şi restul echipamentelor specifice au fost vândute la licitaţie, de lichidator.
● După 30 de ani, istoria se repetă
În 2021, MathyFish SRL, firmă ce administrează şi renumitul restaurant, “Pescăria lui Matei”, din Agigea, a cumpărat de la lichidator opt linii de producţie instalate pe mare, din fosta fermă de midii a falimentatei de statul român, Maricultura SRL. Patronul societăţi comerciale, Matei Datcu, a declarat pentru Sentinela, că a investit peste 2 milioane de lei în echipamente pentru relansarea activităţii de maricultură şi alte 200.000 de euro în construirea navei specializate pentru lansarea liniilor de producţie, recoltarea, stocarea şi procesarea moluştelor.
“Am cheltuit banii după ce statul român a simulat reglementarea activităţii de maricultură şi acvacultură în Marea Neagră prin două acte normative, HG 183/2020 şi HG 1283/2021, la care se adaugă Codul Administrativ din 2019. Practic, de aici înainte era liber la închiriat suprafaţa de apă de mare pentru a amenja o crescătorie de scoici. În plus, cumpărasem legal la licitaţie. Astfel am cerut să închiriez chiar amplasamentul de 12 hectare de luciu de apă unde se află deja ancorate pe fundul mării instalaţiile fostei ferme Maricultura SRL, de la Agigea, pe care le-am cumpărat la licitaţie. Zis şi făcut doar că surpriză maximă. Norma legislativă are caracter total prohibitiv odată ce prevede ca închirierea bunului imobil al statului, adică luciul de apă din Marea Neagră pentru amenajarea fermei de midii, să se facă pe o perioadă de maximul 4 (patru) ani la tariful de 4.800 lei/hectar, adică 0, 004 lei/mp. O nebunie când te gândeşti că arendaşii oferă maximum 1.300 lei/hectar propritarilor, în cel mai bun an şi pentru cele mai bune terenuri agricole. Apoi, se ştie că ciclul de instalare a unei culturii de midii este de doi ani şi după alţi doi ani moluştele ajung la dimensiunea optima de dezvoltare pentru recoltare şi comercializare.
Deci exact după ce aşi încheia un ciclu complet cu prima producţie ar trebui să mă prezint la o nouă licitaţie pentru concesionarea perimetrului fermei, ca să-mi continui producţia şi să-mi menţin afacerea. Cine-i nebun să joace la “ruleta rusească” a statului român? Dar ce să vezi, şi dacă eşti dispus să rişti cu un singur glonţ în încărcător, tot nu se poate pentru că după ce a produs două legi inutile, Guvernul României a obosit şi n-a mai făcut şi normele de aplicare! Aşa că rămâne cum am stabilit şi ca să punem pe masa turiştilor nişte scoici autohtone, băgăm scafandri în apă adică rămânem la stadiul oamenilor primitivi, de culegători şi vânători. Până să inventăm agricultura, mai va!”, a declarat Matei Datcu.
La rândul său, dr. Victor Niţă, Şeful Departamentului Resurse marine vii de la INCDM Grigore Antipa, opinează că aşa zisa lipsă a normelor de aplicare pentru HG 183/2020 este un motiv neserios pentru a-i împiedica pe români să dezvolte maricultura şi acvacultura, un domeniu conex agriculturii pentru care UE oferă fonduri impresionante şi după urma cărui în toate ţările riverane la oceanul planetar s-a pus pe picioare o industrie impresionantă. “Aşa zisele norme de aplicare mai invocate că lipsesc din hotărâre de govern, se referă la stabilirea modului în care sunt Alocate Zonele pentru Acvacultură (AZA). În esenţă e necesar să se facă studii pentru fiecare zonă de concesionat, de către un specialist, la solicitarea autorităţii de stat, adică Agenţia Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA). Metodologia de lucru pentru stabilirea AZA este stabilită şi publicată de către unica autoritate şi mondială în domeniu, care reglementează, General Fisheries Commission for the Mediterranean (GFCM) & Black Sea, organism al FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations), astfel că în această speţă, la ora actuală, eu nu ştiu dacă este vorba despre prostie, neştiinţă, interese obscure sau toate la un loc, pentru blocarea activităţii de maricultură şi acvacultură în România”, m-a lămurit cercetătorul Niţă, el însuşi o autoritate în domeniu.
● Voi ce intrați în afaceri cu statul român, lăsați orice speranță!
Când ne bucuram că desluşisem iţele acestei poveşti primesc o informaţie năucitoare chiar de la prezumtivul concedent al luciului de apă de pe Marea Neagră unde Matei Datcu, ar fi vrut să instaleze crescătoria de mdii, cu a sa MathyFish SRL, asemeni altor patru, cinci firme specializate în maricultură.
Lucrurile nu-s chiar aşa după cum le simplifica dr. Victor Niţă şi nici cum îşi închipuiau doritorii de investiţii în maricultură. Nu! Statul român mai trebuie să facă o lege care, e pe undeva în parlament, poate chiar în stadiu de pontă: “Legea amenajării apaţiului maritim” şi asta pentru a nu risca să se suprapună perimetrele concesionate acvaculturii şi mariculturii de 3, 8 milioane metri pătraţi, cu alte ferme, de exemplu eoliene…
În urma adresei dvs. înregistrată la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL), cu privire la monitorizarea corpurilor de apă subterană vă comunicăm următoarele: „Apele maritime interioare și marea teritorială, sunt bunuri imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Administrației Naționale “Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, fiind înscrise în patrimoniul public al statului, conform Hotărârii de Guvern Nr. 1705/2006 – pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, Anexa 12.
Deși imobilele mai sus menționate sunt prevăzute în Hotarârea de Guvern nr. 183/2020, la data prezentei o echipă mixtă formată din specialiști ai Administrației Naționale “Apele Române” și Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral desfășoară activități pentru realizarea unei metodologii cadru specifică obiectului închirierii, urmărindu-se stabilirea scopurilor închirierii, a prețurilor minime de pornire, a condițiilor de mediu necesare. Totodată, există consultări interinstituționale cu reprezentanți ai ministerelor implicate (Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației etc), pentru identificarea tuturor condițiilor de avizare necesare derulării activității de închiriere și/sau a celei economice ce urmează a se desfășura în urma atribuirii contractelor de locațiune. În plus, menționăm că planul de amenajare a spațiului marin se află în curs de elaborare”, zice Hristu Uzun, directorul ABADL.
Mai e ceva, de comentat?
