Acasă Economic Salvați aurul negru din Techirghiol !

Salvați aurul negru din Techirghiol !

12707
3

Narcis GAIDARGIU  ■

Este posibil ca din această vară să asistăm la începerea exploatării la scară industrială a aurului negru din lacul Techirghiol, nămol care până nu demult a fost extras de pe fundul lacului în baza unei singure licențe de exploatare, la începuturi de către Sanatoriul Balnear Grand, din Eforie Nord, apoi din 2006, Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol.

Acest nămol era trimis sanatoriilor balneare din țară și celor din zona litoralului, cu un preț minimal de 1200 lei tona, astfel încât să fie recuperate costurile cu licența de exploatare, extracția, depozitarea și transportul, cu condiția ca nămolul terapeutic utilizat să fie decantat și filtrat, pentru a fi reîntors în lacul Techirghiol, înjumătățind astfel timpul său de regenerare, de la treizeci la cincisprezece ani.

În 2017, într-o anchetă publicată în Magazin Nautic, trăgeam un semnal de alarmă, arătând că dacă nu se ia atitudine și inițiativă, e posibil ca în câțiva ani să fie prăduită sălbatic principala resursă a lacului Techirghiol în preajma căreia s-au dezvoltat comunitățile din jurul lacului, activităţile recreative și turismul balnear.

Astăzi, după șase ani, unele fapte decupate din realitatea actuală demonstrează că avertizările lansate atunci au fost îndreptățite. Comunitatea nu a reacționat, nu s-au ridicat voci suficient de credibile, de penetrante, de autentic motivate care să ceară respectarea unor angajamente ale edilului Iulian Soceanu; au avut încredere în promisiunile de salon și, încet, s-a așternut praful peste simulacrul de exercițiu democratic, care a rămas doar praf în ochii alegătorilor.

Deși în 2017 Primăria Techirghiol a organizat o ședință regulamentară de consultare a publicului și specialiștilor din domeniu, în prezența reprezentanților presei, nu s-a ținut cont de rezolvarea prioritară a problemelor discutate privind impactul de mediu, social și economic asupra vieţii cotidiene a comunității, a oamenilor care trăiesc şi muncesc în zonă.

Nu a fost informată societatea civilă despre eventualul impact asupra mediului în urma exploatării resursei de nămol sapropelic, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice, având în vedere că Lacul Techirghiol este arie naturală protejată.

Agenția Națională a Resurselor Minerale (ANRM) prin vocea președintelui său a anunțat că nu este interesată decât de încasarea redevenței, o sumă infimă de circa 100,000 euro în 20 de ani, adică 5,000 euro pe an, în timp ce depozitul de nămol sapropelic este apreciat la valoarea de piață între 500-800 milioane euro.

SONY DSC

În nota de fundamentare a ANRM argumentele de evaluare a resursei sunt hilare:

„Valoarea de inventar, determinată în condițiile menționate este relativă, menținându-se numai dacă condițiile specifice exploatării zăcământului analizat actuale rămân nemodificate pe toată durata concesiunii. De asemenea, acceptând faptul că fiecare zăcământ evaluat are particularitățile sale date de tipul substanței minerale, de condițiile specifice de exploatare și valorificare, reglementarea la nivel primar a unei metodologii unitare de determinare a valorii de inventar a zăcămintelor de resurse minerale este foarte greoaie, aproape imposibilă, considerăm că valoarea de inventar stabilită prin preluarea din studiul de fezabilitate a valorii producției este apropiată de valoarea reală a zăcământului. De asemenea, valoarea de inventar aproximativă reprezintă valoarea comercială a acestui bun (resursa minerală) și aceasta nu va avea consecințe în ceea ce privește cuantumul taxei pentru activitatea minieră și redevenței miniere, întrucât valoarea acestor obligații fiscale este stabilită în mod expres prin art. 44, respectiv art. 45 din Legea minelor nr.85/2003, fără a fi influențată de valoarea de inventar/valoarea comercială a resursei minerale”.

Astfel, s-a ajuns în baza raportului de fezabilitate realizat de Formin S.A, firma care a obţinut concesiunea de prospecţiune şi mai apoi de exploatare, să se convină reciproc asupra valorii zăcământului: „Valoarea de inventar aproximativă a bunului (resursa minerală) a fost echivalată, în lipsa unei metodologii legale, la 9.928.559,00 lei reprezentând ”total producție minieră” pe durata concesiunii, respectiv 20 de ani contractuali, cu pretul de livrare pentru nămol terapeutic stabilit prin Studiul de fezabilitate prezentat de Societatea Formin S.A., valoare acceptată și însușită de ANRM”.

O valoare mult diminuată a resursei, subevaluată, opinăm noi, la circa 2 milioane euro. Nu 20, nu 200 de milione, ci 2 milioane.

La prima întâlnire cu publicul, la Grădina Botanică din Techirghiol, reprezentantul Formin SA promitea o investiție de 50-80 milioane euro, reprezentată de edificarea unui sanatoriu balnear, hotel de cinci stele, bază de tratament, zonă rezidențială cu case pentru vârstnici ș.a, iar primarul din Techirghiol, Iulian Soceanu, la vremea respectivă delegat pe funcţie, promitea un referendum pe această temă. Niciuna dintre aceste promisiuni nu s-a materializat.

Dacă, mergând pe mâna FORMIN SA, resursa este evaluată de ANRM la 2 milioane de euro, atunci de ce s-a aruncat firma concesionară din prima, lovind masa cu o investiție de 50-80 milioane de euro?

E simplu, jucătorii profesioniști blufează mult și cu succes, iar fraierii se impresionează ușor.

Custozii lacului, anume Primăria Techirghiol, Direcția Apelor Dobrogea-Litoral (DADL), Societatea Ornitologică Română (SOR), au încercat inițial să formuleze obiecții privind exploatarea intensivă a nămolului, riscul neregenerării și ulterior pierderii resursei, dacă nămolul utilizat nu se reîntoarce în lac, pierderea interesului turiștilor pentru beneficiile tratamentului balneo-climateric și, implicit, diminuarea activității economice în oraș, creșterea șomajului etc.

După șase ani, se vede treaba, au fost convinși toţi să tacă.

În 2017, ANRM, mimând transparența decizională în administrația publică, dă un comunicat de presă pe pagina web, în care, cu subiect și predicat promite ca „Tinand cont de temerile comunitatii locale rezultate in urma dezbaterii publice din data de 17.05.2017 organizata de Primaria Techirghiol, ANRM are in vedere contractarea pe termen scurt a unui studiu de specialitate cu institute de profil in vederea stabilirii conditiilor de calitate a namolului terapeutic in vederea reintroducerii in lacul Techirghiol a cantitatilor optime in vederea regenerarii naturale a acestuia. Rezultatul studiului va capata puterea unui normativ prin ordin ANRM si va fi opozabil tuturor titularilor de licente pe acest tip de substanta minerala utila, exploatata din Lacul Techirghiol”.

N-am văzut publicat acest studiu, mă îndoiesc că există unul executat din 2017 încoace, la cererea ANRM sau Formin SA și nu am văzut niciunde pe pagina ANRM condițiile stabilite pentru reintroducerea în lac, în vederea regenerării, a nămolului extras.

În schimb, am văzut că în Secțiunile a 3-a, a 6-a și a 7-a din Nota de fundamentare a licenței 23740 din 2021, pentru concesiunea de exploatare Techirghiol EST, acordată Formin S.A, pentru:

Impactul macroeconomic, Impactul asupra mediului de afaceri, Impactul social, Impactul asupra mediului, Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate, Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative, Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice”, scrie negru pe alb la toate aliniatele enumerate „Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect”. Rezolvarea acestor subiecte ar trebui să aibă în spate studii și rapoarte care nu există.

Același ANRM uită că are pe masa de lucru încă o licență de concesiune pentru exploatare cu nr. 19812 din 2017, în perimetrul Techirghiol Gughiș, solicitată de FORMIN TECHIRGHIOL S.R.L.

Același lup FORMIN, deghizat sub blăniță de Techirghiol.

Pentru licența asta din 2017, nu există nicio încercare de transparență, niciun comunicat de presă, niciun anunț de solicitare a acordului de mediu, necum înregistrat la Primăria Techirghiol.

A trecut pe sub masă ca-n vinerea mare a Paștilor.

Între timp, Formin S.A. a depus la Agenția de Protecție a Mediului Constanța, solicitarea de eliberare a acordului de mediu pentru proiectul „Exploatare de suprafață din cuveta Lacului Techirghiol, nr. topo 5142-07, Jud. Constanța”.

 

Solicitarea pentru acordul de mediu a fost înregistrată și la Primăria Techirghiol, cu nr. 20484 din 27.07.2022, pentru care, ce să vezi, primarul ce păstorește în prezent Techirghiolul a uitat să mai facă referendum, așa cum a promis în scris prin comunicatul de presă din 2017. Acum, ce-o fi la mijloc Dumnezeu cu mila dar cică jeraticul ar fi fost stins brusc cu şoapte adânc picurate în urche în dulcele grai… Ei, aici e suspansul…unguresc, nu moldovenesc. Ca să vedeţi cât de încâlcite pot să fie căile Domnului!

Nu-i nimic că a uitat, de-asta ne facem rondul pe-aici, să-i aducem aminte.

Se zice că în spatele acestor demersuri se află, cu participație majoritară, investitorul german Abris Lelbach, care conform publicaţiei online Märkische Allgemeine Zeitung este adevărat prestidigitator pe piața imobiliară, care dacă a putut el păcăli autoritățile și comunitatea din Potsdam-Germania, apăi Techirghiolul e apă de ploaie, pentru unul de talia sa.

Comunitatea din Techirghiol nici nu bănuiește pe ce comoară stă, în timp ce i se trage finuț covorul de sub picioare, fiind dusă la fel de fin cu preșul, după împământenitul obicei al vremelnicilor din fruntea obștii, câinii latră, căruța merge mai departe.

Firesc ar fi ca această comoară să aducă plus valoare comunității, prin angajarea forței de muncă locale în serviciile conexe, să contribuie la dezvoltarea afacerilor din zonă și la prosperitatea locuitorilor, nu să fie exploatată ca materie primă, fără valoare adăugată prin servicii și exportată, așa cum din alte zone ale țării se exportă bușteni prin decopertarea unor zone întinse de pădure, în loc să se dezvolte în țară industria mobilei și a materialelor de construcții, după care să exportăm produsele finite.

Lăcomia omoară România! 

Înțeleg că investitorul ăsta german vrea să se bage pe o piață premium, încercând o imposibilă concurență externă și internațională cu nămolul deshidratat de la Marea Moartă și comercianții evrei, care de 2000 de ani vând suveniruri sfinte, inepuizabilele punguțe cu așchii din Crucea Mântuitorului, pământ de la Sfântul Mormânt și fiole cu apă din Iordan.

Cum să nu-i sară ochii din cap neamțului, când pe Amazon se vinde plicul de 227 grame cu nămol deshidratat de la Marea Moartă cu 9,49 USD?

La o umiditate de 63% raportat la nămolul în stare naturală (Conf. univ. dr. geolog, Glicherie Caraivan – Studiul geologic si hidrogeologic al bazinului hidrografic aferent lacului Techirghiol, 2006) și o pierdere tehnologică de 2%, dintr-o tonă de nămol în stare naturală se pot obține 350 kg nămol deshidratat, adică peste 1541 plicuri de 227 grame.

Dacă neamțul vinde plicul nu cu 9,49 USD, ci cu doar 6,49 USD, în echivalent pe tona de nămol în stare naturală va încasa 10.000 USD, adică 45.400 lei, adică de aprope 38 de ori cât încasează sanatoriul din Techirghiol.

Dar nici asta nu ar fi cea mai mare gravitate. Dacă până acum nămolul era scos din albia lacului strict pentru tratamentele efectuate în cadrul sanatoriilor, ne e teamă că vom asista la un dezastru ecologic, prin exploatarea intensivă și sălbatică a nămolului, în scopuri strict comerciale.

Pentru intrarea în legalitate și stoparea neregulilor succesive derulate în acordarea acestor licențe de exploatare a nămolului terapeutic, am inițiat campania „Salvați aurul negru al Techirghioluluihttps://campaniamea.declic.ro/p/14-06-2023

De aceea, dacă vă identificați cu această cauză și doriți exploatarea rațională a acestei resurse prețioase, nămolul terapeutic sapropelic – aurul negru al Techirghiolului – de pe urma căreia să beneficieze comunitățile din arealul lacului, vă propunem să semnați petiția inițiată.

Opriți exploatarea nămolului terapeutic din Lacul Techirghiol, de către consorțiul de firme Formin S.A., Formin S.R.L. și Formin Techirghiol S.R.L.!

3 COMENTARII

  1. În calitate de cercetator specialist în domeniul lacurilor litorale, inclusiv a lacului Techirghiol, nu am fost niciodată invitata la aceste dezbateri privind viitorul lacului. Ținând cont de valoarea inestimabika a resursei naturale sunt total impotriva acestei concesionari exclusiviste si nu inteleg cum nu se tine cont de interesul național si local al României!

  2. Scumpă doamnă,
    Când vine vorba de exploatări din care ies bani frumoși, credeți că se mai gândește cineva la interesul național sau la interesul personal? Credeți că nu se găsea o societate cu capital romanesc care sa exploateze? Și chiar daca exista acea societate, credeți că ar fi trecut de clica asta nemernica?
    Mai vorbim de consultare publică? Sau de avantaje contractuale pentru dezvoltare zonala?
    Normal că nu, pentru că astfel de abordări dau peste cap mijloacele de îmbogățire al unor păduchi flaușați care se dau mari specialiști.

  3. S.O.S CEREM GUVERNULUI ROMAN S A DISPUNA IMEDIAT PRIN ORDONANTA DE URGENTA STOPAREA FURTULUO NAMOLULUI DE LA TECHIRGHIOL CARE SA FIE FOLOSIT PENTRU BOLNAVI DIN ROMANIA NU PENTRU HOTI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.