Acasă PAMFLET De ce s-a umflat tărâța-n Vrabie?

De ce s-a umflat tărâța-n Vrabie?

12750
1
Imagine prelucrată în scop ilustrativ
Imagine prelucrată în scop ilustrativ

Dan MIHĂESCU ■

Ieri am bătut drumul până la Faclia, la amicul Teo Dumitru, pentru probleme gospodărești de toamnă ce nu suferă amânare, și la întoarcere m-am pricopsit cu o pană de cauciuc. Am pus rezerva și la Medgidia, în loc să țin drumul drept către casă am intrat în celebrul municipiu cuib al dragostei între Tanța și Costel ca să vulcanizez cauciucul. Trag pe dreapta, după bifurcație, la prima vulcanizare auto, las mașina acolo la rând în atenția meșterilor, cu cheile-n contact, și mă bag în seamă la o cafea în celebra bodegă de la răscruce de vânturi a lui Chiftea.

Comand, aștept un timp rezonabil, sunt atent să nu mă remarc prea tare, nu calc în scuipatul nimănui ca să nu deranjez…sorb tacticos din cafeaua regulamentară. După ce mușterii de prin jur s-au însemnat că-s doar băgător de seamă își continuă tacticoși ritualul post-siestă și reiau vorbele de unde s-am întrerupt. Ce aud, nu-mi vine să cred. Târgu vorbea că primarul Vrabie și-ar fi rezolvat necazul cu procesul în care îi dăduse pușcărie cu executare, la Judecătoria Medgidia și că-i semn bun că-l tot amână. Oamenii ziceau că prieteni apropiați ar fi aflat că așa-i mersul să se contreze judecătorii între ei, să mai tragă de timp și pe urmă gata, că ce-a fost a fost, că dă-l încolo de pârlit că s-a speriat destul și a înțeles să nu mai greșească. C-ar fi pentru prima dată și hai, treacă meargă și dacă nu și nu ceva acolo cu suspendare…

Sursa:Facebook

Plătesc cafeaua, mă uit peste umăr să văd dacă mă bagă-n seamă cineva și mă scurg pe ușă ca și cum n-aș fi fost acolo. Ptiu, drace! Nu-i bine nici măcar să se ducă vorba c-ar fi trecut pe lângă urechile tale așa ceva, dară mi-te să te mai afli și martor la discuții. Mă urc la volan și pe aici ți-e drumul. Nici în retrovizoare nu mă mai uit când întorc spre Constanța.

Ajuns acasă mă mănâncă degetele să-l sun pe colegul Manuel ca să-i bag vreo două aluzii dar mă abțin. Sunt integru până la capăt. Și capătul vine mai spre seară, când camaradul îmi trimite o crestomație cu cele mai alese înjurături și amenințări proferate de „Eroul de la Medgidia”. Mă uit, citesc, mă crucesc. Par texte scrise de un personaj euforic și această stare poate să fie transmisă inclusiv de vreun mare succes în viață, așa cum comentau și mușterii din cârciuma lui Chiftea, loc de popas drag primarului. Deh, ce să faci așa e când ești Vrabie și visezi de prea mult timp mălai. Dacă n-ai măsură, se umflă tărâța-n tine și dă pe de-afară, pe Facebook, de exemplu!

Contextul bălăcărelilor și zoaielor împroșcate de exaltatul primar este următorul. Un site local preia un anunț al Primăriei Medgidia de achiziție publică pentru Servicii de revitalizare urbană prin artă murală stradală cu o valoare estimată a contractului de: 250.717 lei fără TVA, bani alocați din bugetul local.

Articolul este postat pe grupul de Facebook “Medgidia suntem noi” unde alegătorii și chiar un consilier local, după cum am remarcat, încep să-și afirme opiniile despre proiect, despre valoare și despre oportunitatea realizării lui precum și alte comentarii legate de buna administrare a municipiului, salubrizare, urbanism, etc, înțelegând că aici este locul și momentul unde pot să schimbe opinii direct cu primarul care nu li se înfățișează, de regulă, nici chiar consilierilor locali.

Și acum să te ții, căci Vrabie, autointitulat pe Facebook „Eroul de la Medgidia”, exaltat, extaziat, euforizat, cine știe? de comentariile favorabile la adresa lui, transpirate prin cârciumă, dezlănțuie potopul de injurii asupra detractorilor săi.

Eu nu comentez nimic, doar transpun aici dialogurile de pe Facebook și fac o singură remarcă, pentru cei care-i judecă faptele, fie ei magistrați sau alegători, aveți mare grijă că pe omul ăsta îl ia gura pe dinainte și furia și mai repede!

1 COMENTARIU

  1. Camarade Manuel, în primul rând, la mulți ani! Ai primit de ziua ta un cadou neașteptat, dar consistent în jigniri de joasă speță, de la Păsărică ăsta din capu’la Medgidia. S-a umflat mălaiu-n el, dar se vede treaba, nu ăla pe care-l donează, bătându-se-n piept cu a sa dărnicie. Din ce-o fi trăind săracu’, dacă-și donează săracilor salariul? Îți doresc să ai mulți ani cu spor, iar lui Păsărică ot Medgidia, tot atât de mulți, cu executare. Să rezerve o parte din banii de spoială și pentru un graffiti indoor, să nu-i ducă dorul la mititica.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.