Dan MIHĂESCU ■
Motto: „Mutu mănâncă untu!” (proverb transilvănean)
1.
Pe 14 noiembrie, odată cu începerea spectaculosului circuit transafrican organizat de Cotroceni Travel Agency, zisă și Administrația Prezidențială, ca la un făcut a izbucnit la București, în studiourile televiziunilor și la comisiile parlamentare, scandalul pe marginea inexistenței resursei financiare pentru majorările promise de noua lege a pensiilor propusă de coaliția PSD-PNL. Mizerabil și neplauzibil motiv, ales pentru a umbri strălucirea fără rost a celor două Telemele de Sibiu în turneul de promovare pe Continentul Negru, a dat de înțeles arcul puterii. Și pe bună dreptate căci cârcotașii au început imediat să întrebe cât a costat și de unde bani ca să plece Mutu din căluș în turneu cu Capra prin Africa? S-a aflat. S-a aflat că pe 2 noiembrie Guvernul României a suplimentat cu 7.547.000 lei, la cerere, bugetul Administrație Prezidențiale, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului iar cheltuielile cu deplasările prezidențiale au fost declarate secret de stat. Asta în contextul disputelor sterile între majoritatea parlamentară de 70% și opoziție, pe lipsa surselor de finanțare pentru majorarea pensiilor în 2024 cu 40%, a diminuării de către CNAS cu 60% a plafonului la decontarea serviciilor medicilor de familie, din lipsa de fonduri, și alte nenorociri…
2.
Pe 25 noiembrie 2021, pentru prima dată în istoria României Președintele Republicii, Klaus Iohannis, învestește în rangul de ministru un fost condamnat penal la închisoare cu suspendare, la solicitarea PSD. Marian Neacșu are la activ o condamnare penală la șase luni de închisoare cu suspendare, pe care a primit-o în 2016 pentru că și-a angajat fiica la propriul cabinet parlamentar, cazierul împiedicându-l în 2016 să candideze pentru un nou mandat de parlamentar. Până în 2018, Marian Neacșu a fost secretarul general al PSD. În perioada 2012-2020 demnitarul penal a fost membru al Biroului Permanent al Camerei Deputaților, chestor al Camerei Deputaților, consilier onorific al prim-ministrului -2017, vicepreședinte ANRE.
Și pentru că Marcel Ciolacu a susținut că Neacșu își curățase cazierul juridic, fiind depășit acel moment la ispășirea pedepsei penale, mai întâi la ridicat în demnitatea publică de Secretar General al Guvernului cu rang de ministru, în 2021. Apoi din iunie 2023 tot Ciolacu la numit vicepremier fără portofoliu care vizează proiectele de acte normative cu impact bugetar, coordonator al instituțiilor publice și structurilor aparatului de lucru al Guvernului și al RAPPS. În 1989 era economist la IAS Slobozia.
3.
Cu vreo trei săptămâni în urmă am aflat de pe siteuri și de la televiziunile de știri că fostul primar al Municipiului Deva, Mircia Muntean, a revenit în PNL, la patru ani de la ieșirea din închisoare. Evenimentul a fost marcat cu mare fast politic, așa cum se cuvine pentru un traseist politic fost pușcăriaș, care probabil că a fost scos la încălzire pentru alegerile din 2024. „Fost președinte al filialei noastre și om politic cu o amprentă mare asupra dezvoltării municipiului Deva și a întregului județ, Mircia Muntean a revenit acasă, în partidul care i-a marcat cariera politică. În prezența președintelui Partidului Național Liberal, domnul Nicolae Ciucă, a prim-vicepreședintelui Gheorghe Flutur și a secretarului general Lucian Bode, domnul Muntean a semnat adeziunea si s-a alăturat echipei noastre, cu scopul de a câștiga toate cele patru rânduri de alegeri, în 2024. Prin noi înșine!”, a scris președintele PNL Hunedoara, Vetuța Stănescu, pe Facebook. Mircia Muntean a fost închis în Penitenciarul Deva, a muncit la biblioteca închisorii și a ieșit din închisoare înainte de termen în 2019, după ce Judecătoria Deva i-a aprobat o cerere de eliberare condiţionată.
Mircia Muntean a intrat în PNL în ianuarie 1990. A fost membru al acestei formațiuni politice până în luna mai 2010, când a fost exclus din PNL, după ce, în prealabil primise o suspendare pe 6 luni. A intrat apoi în UNPR, în iunie 2011, pentru ca în vara anului 2012 să semneze o adeziune la PDL, în 2014 s-a înscris în PSD, iar în martie 2016 în PSRo. În primăvara anului 2020 a intrat în PUsl, iar în 2021 în PER.
Mircia Muntean a fost primar al Devei în legislaturile: 1996 – 2000, 2000 – 2004, 2004 – 2008 – din partea PNL, a câștigat în 2008 tot din partea PNL, dar a părăsit organizația în 2011. În 2012, după ce a pierdut cursa pentru președinția Consiliului Județean Hunedoara, a candidat pentru un post de deputat din partea PDL.
Mircia Muntean a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) la 6 ani de închisoare, pedeapsă rezultată din două dosare penale. Astfel, în anul 2013, fostul primar al municipiului Deva a primit patru ani de închisoare, cu suspendare, pentru abuz în serviciu într-un dosar care a avut ca obiect un schimb de terenuri. Ulterior, Mircia Muntean a mai fost condamnat de ÎCCJ la doi ani de închisoare în anul 2017 pentru că a condus un autoturism în stare de ebrietate şi a fost implicat într-un accident de circulaţie pe şoseaua de centură a municipiului Deva. ÎCCJ a contopit cele două pedepse şi a revocat beneficiul suspendării primit la primul dosar.
4.
Cătălin Cherecheș este un alt fante politic local. Primarul din Baia Mare, cu formațiuni precum PSD, PNL, UNPR, PNŢCD şi FDGR în palmaresul doctrinar, care pe 28 iunie 2023 anunța că s-a întors în PSD păstrând totodată și sprijinul politic al PNL și că va candida pentru un nou mandat din partea Alianței PSD-PNL. „Din perspectivă politică m-am întors acasă. De luni începând, am reașezat parteneriatul pentru comunitatea băimăreană cu Partidul Social Democrat, cu domnul președinte și prim ministru Marcel Ciolacu. Municipiul Baia Mare, de la ultimul guvern PSD condus de doamna Viorica Dăncilă acum 5 ani, nu a mai primit niciun leu de la București, de la Guvernul României. Sunt într-un parteneriat politic cu domnul Gabriel Zetea, președintele PSD Maramureș, și cu domnul Marcel Ciolacu, președintele PSD.
El este politicianul care a fost ales primar în timp ce se afla în detenție pentru executarea unei pedepse și care recent, pentru a evita întoarcerea după gratii într-un alt dosar de corupție în care urmează pronunțarea, familia sa a înscenat mituirea unei judecătoare pe care ulterior a recuzat-o în perspectiva tergiversării soluționării și prescrierii pedepsei.
5.
Primarul comunei Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, erou principal acuzat de abuz în serviciu într-un dosar în care este acuzat că a inventariat fraudulos în domeniul privat al comunei Agigea, suprafețe de teren de pe malul mării, inclusiv bucăți din plaja ce se constituie în domeniul public al statului, pe care ulterior le-a înstrăinat prin vânzare, s-a declarat Cetățean de Onoare al Comunei Agigea. Proiectul de hotărâre nr. 227/16.07.2012 votat de consilierii locali stipulează că Subsemnatul Drd. Jr. Cristian Maricel Cîrjaliu, Primarul comunei Agigea, îl declară Cetățean de Onoare al Comunei Agigea pe Drd. Jr. Cristian Maricel Cîrjaliu, Primarul comunei Agigea, om cu multe merite conform Referatului de Fundamentare a prezentei propuneri de hotărâre supusă votului. Și uite așa Darurile Mării l-au miluit pe dorohoiotul aciuat și cu un loc de veci gratuit, bașca mandatele moca.
6.
“Abe Vrabia”, alias Valentin Vrabie, deținătorul a aproape două mandate de primar al Municipiului Medgidia a fost condamnat pentru fals intelectual, pe 10 octombrie 2023, de Curtea de Apel Constanța la 1,7 ani de închisoare cu suspendare, sub supraveghere. De asemenea i s-a interzis dreptul de a fi ales sau a ocupa o funcție publică sau care implică exercițiul autorității de stat pe timp de doi ani, ca pedeapsă complementară și desfășurarea de muncă în folosul comunității timp de 90 de zile la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța sau la Direcția de Gestionare a Domeniului Public și Privat din cadrul Primăriei Medgidia. Din ditamai Decizia Curții de Apel Constanța, emisă pe 10 octombrie, Vrabia și-a făcut coif de Consilier de Onoare al Primarului Municipiului Medgidia, pe baza unei Dispoziții Administrative emisă pe 6 octombrie de viceprimarul Niculae Păun, împuternicit la conducerea primăriei. Omul și-a stabilit birou în primărie, a primit mașină de serviciu cu șofer și a anunțat că va cere revizuirea sentinței.
7.
Revizuirea sentinței a cerut-o recent și un alt condamnat notoriu, fostul rector al Universității Ovidius din Constanța, Dănuț Tiberius Epure, prins în flagrant pe 30 iulie 2013, când lua o mită de 4.000 de euro de procurorii DNA pentru punerea la dispoziția mituitorilor a subiectelor de admitere la facultățile de Biologie și Chimie. În 2015, Dănuț Epure a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare de Curtea de Apel București după ce Tribunalul Ilfov îl condamnase pe fond la patru ani de închisoare pentru luare de mită.
Pe 5 septembrie 2023, Epure a depus la Tribunalul Ilfov (instanța care l-a condamnat pe fond) o cerere de revizuire invocând drept erori judiciare grave că instanța a reținut că: „inculpatul Tiberius-Dănuț Epure, prin funcția administrativă pe care o deține a avut atribuții în legătură cu organizarea examenelor de admitere la facultățile Universității Ovidius” sau că deținea o „funcție publică importantă”. Fostul rector invocă articole din Legea Educației Naționale care, în opinia sa, demonstrează faptul că nu ar fi deținut o funcție administrativă care să fie de competența DNA, astfel că întreaga anchetă și deciziile magistraților ar fi nule de drept. “DNA nu a avut competență materială în cercetarea penală a persoanei sale (rectorul nefiind funcționar public), fapt ce are drept consecință nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate de organul de cercetare penală necompetent (DNA), inclusiv a actului de sesizare a instanței, precum și excluderea tuturor probelor astfel obținute. În consecință, condamnarea sa penală definitivă (pentru luare de mită) ar fi netemeinică”, sublinia Epure în actul de sesizare al instanței ilfovene. Omul necontestând faptul că a primit mită. Evident, Tribunalul Ilfov l-a trimis la plimbare pe plimbărețul de cai verzi pe pereți dar Epure a rămas alert căci el vrea de fapt să se reîntoarcă la butoiul cu miere. Pur și simplu vrea să se reînscăuneze Rector căci nu-i așa, criminalul se întoarce întotdeauna la locul faptei. Mai nou, a sesizat Ministerul Educației printr-o contestație semnată în duet cu Macedon Porcu, alias Mache, poreclit și ÎPS Teodosie și închipuit Mitropolit de Scythia Minor, în care contestă modificările făcute de Senat la Carta Universității Ovidius și care prevede că își pot depune candidaturile la alegerile pentru funcțiile de conducere, doar angajații centrului universitar. Mache și cu Tache invocă faptul că ar fi discriminați și împiedicați să fie aleși în fruntea universitarilor constănțeni.
Autodeclarat victimă a stigmatului pus de unii membri ai comunității universitare ovidiene ca fost condamnat de drept comun pentru primirea de mită, Epure a cerut să-i fie reparată onoarea la Consiliul Național de Combatere a Discriminării. Hapsânitu i-a pârât pe: rectorul Dan Iliescu, pe președinta Senatului UOC, Diane Vancea, pe prorectorul Alexandru Bobe și în general pe toți participanții la conferința de presă din 5 mai 2023, că ar fi fost discriminat și stigmatizat făcându-se referire la persoana sa în raportul cu calitatea pe care o are de fost condamnat penal, fapt ce-i limitează posibilitățile și dreptul la afirmare personală în societate. Și șpăgarul cere nici mai mult nici mai puțin decât să fie condamnată toată lumea care-i reamintește că a primit pârnaie cu suspendare și de vremurile când cânta “fără număr, fără număr”, cocoțat în fotoliul de rector.
8.
Mai sunt doar șase luni până când vom merge la urne pentru desemna o nouă garnitură de deputați români în Parlamentul European. Va fi prima sesiune de alegeri din cele patru (europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale) la care alegătorii vor trebui să facă testul maturității democratice măsurat cu barometrul prezenței la vot. Forțele politice, de opoziție sau din arcul guvernamental, de asemenea vor fi validate prin voturile acordate de cetățeni, funcție de gradul în care le-au fost satisfăcute așteptările, doleanțele, necesitățile sau de gradul de îndeplinire a promisiunilor enunțate în campania electorală din 2020.
Și pentru că, la urma urmei, clasa politică românească și parlamentul reflectă fidel întreaga societate în ansamblul ei, este de remarcat cum AURică, partidul galerie de fotbal, o masă amorfă ca o meduză gelatinoasă, fără lideri, fără idei, fără ideologie, fără structuri de conducere local, națională, fără nimic care să-i justifice dreptul la viață politică, dospește, crește și se umflă. Și până când o să explodeze…va reprezenta cel mai semnificativ procent de nemulțumiți de la revoluție până în prezent, care-și vor putea revendica dreptul la exercitarea puterii câștigat prin votul liber exprimat de segmentul nemulțumiților societății, inclusiv de cei care îi vor sancționa pe liberali, pe pesediști și useriști, neprezentându-se la urne. La fel și cu cei care vor vota cu SOS, un alt partid onagrocrat, pentru că Șoșoacă e tare-n clanță.
