Acasă EDITORIAL Ziua în care toți ne-am umplut de Schengen pe la gură

Ziua în care toți ne-am umplut de Schengen pe la gură

5482
0
Acordul de la Schengen 14 iunie 1985/Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos
Acordul de la Schengen 14 iunie 1985/Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos

Călin MARINESCU ■

Sfârșitul de an 2023 a adus o veste minunată pentru români, sau cel puțin pentru o parte din ei, Decizia Consililui Europei, forul decizional, de intrare a României și Bulgariei în Schengen, cu frontierele aeriene și navale. Decizia a fost votată unanim, nici nu se putea altfel, la 30 decembrie 2023, către seară, respectiv după ora 23.00, fără nici o legătură cu “noaptea că hoții”.

Cedare parțială a Austriei, în accepțiunea mea nu se datorează negocierilor intense purtate între diplomații noștri și ai lor ci dârzeniei Comisiei Europene care, așa cum a avut ac de cojocul premierului ungar, Victor Orban, să-l stimuleze la votul pentru începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, a găsit și pârghiile necesare pentru a îl convingerea cancelarului austriac. Karl Nehammer, își crease până atunci aura de politician dur, inflexibil, de neclintit ca o stâncă, chiar în contra opiniei publice austriece și a unui impresionant număr de politicieni în frunte cu Președintele Austriei, ce din păcate însă nu are puterea constituțională de a influența politica prim-ministrului său.

Bineînțeles că țintă noastră primordială a fost și rămâne intrare în Shenghen cu granițele terestre, acolo unde traficul uriaș face ca așteptarea în punctele de trecere a frontierei să fie nepermis de mare, la nivel de ore pentru autoturisme și de zile pentru autotrenuri, generând importante costuri suplimentare și o poluare teribilă a zonelor de așteptare din cauza funcționarii permanente a motoarelor și din lipsa facilităților sanitare.

Pentru milioanele de români care lucrează în străinătate, majoritatea deja stabiliți în țările în care au emigrat, ar fi fantastic să se urce în autoturism în Spania, să zicem, și să se oprească direct în față casei din localitatea natală, fără să mai staționeze la nici unul din Punctele de Trecere a Frontierei. Cam asta ar înțelege romanul în legătură cu intrarea în Shenghen.

Povestea cu frontierele aeriene și navale nu prea îi tușează pe românii de rând.

Trecerea fără control a frontierei va scuti conducătorii autocamioanelor, celebrele TIR-uri, de ceea ce se consideră a fi o înjosire de neaceptat – să aștepte zile întregi în cabina capului tractor în condiții ce nu pot respecta condițiile umane minim statuate chiar de regulamentele Uniuniii Europene.

Bine înțeles că Decizia Comisiei Europene ne stabilește și unele obligații suplimentare menite să prevină sau, să zicem, să reducă emigrația clandestină.

În primul rând ni se cere ca atât noi cât și bulgarii să întărim controlul pe granițele externe ale Comunității Europene și în Punctetel de Trecere a Frontierelor de la acestea.

România, ca și Bulgaria de altfel, a îndeplinit cerințele tehnice ale Consiliul UE pentru  Justiție și Afaceri Interne încă din anul 2011 și în luna iunie, a aceluiași an, specialiștii UE au dat aviz favorabil iar în decembrie 2012 Consiliul Europei a confirmat opinia experților de îndeplinire a condițiilor tehnice de către România și Bulgaria pentru intrarea în zona de liberă circulație Schengen, aderarea de facto devenind o simplă problemă politică.

Au urmat nenumărate negocieri, neconformități reclamate de unele state vestice, în special de Țările de Jos, privind corupția instituționalizată și lupta pentru eradicarea acesteia, organizarea Justiției și Ministerului de Interne, neconformități rezolvate în timp astfel încât la sfârșitul anului 2022 se părea că avem șanse ca în 2023 să fim primiți în Schengen.

Trebuie să recunoaștem activitatea permanentă a diplomaților români la toate nivelurile, de la înalții funcționari ai Ministerului Afacerilor Externe și Afacerilor Interne, a ambasadorilor, miniștrilor și Președintelui republicii car au convins toate țările membre ale Tratatului Schengen să acceptă primirea României.

Și când totul părea că duce spre un rezultat pozitiv a apărut cancelarul Austriei s-a opus, fără a prezenta un argument real ci un motiv general precum că Tratatul Schengen nu pare să funcționeze corespunzător ceea ar duce la sporirea numărului de emigranți găzduiți de țara sa. În același timp, același cancelar a aprobat necondiționat intrarea în Schengen a Croației, țară unde Austria are interese economice majore atât comerciale cât și turistice.

Impresia mea este că Austria a dorit să șantajeze Comisia Europeană, pentru că altfel are și în România interese economice majore și multe companii cu capital austriac ar beneficia material în mod direct dacă România ar intra pe deplin în Schengen.

De fapt ce înseamnă Tratatul Schengen? Ceea ce cred că au înțeles mai toți românii, Schengen este în primul rând o înțelegere între majoritatea statelor membre ale Comunității Europene, de renunțare a controalelor la trecere frontierelor interne în vederea  liberului acces între statele respective, bine înțeles pentru facilitarea schimburilor economice și a turismului.

În ceea ce privește emigrația ilegală, este adevărat că dacă un grup de emigranți reușește să treacă granița dintre Turcia și Bulgaria sau dinspre Serbia în România, în cazul aplicării Convenției Schengen aceștia vor avea cale liberă spre Germania, Franța sau Austria.

Adevărul este că emigranții care vin din Siria tranzitează Turcia și se îndreaptă către coasta de vest a Turciei de unde trec în Grecia, de acolo prin Macedonia și Serbia au cale deschisă spre Europa de occidentală.

Pentru un emigrant venit din Siria este foarte greu să parcurgă mii de kilometri prin Turcia, să treacă Bosforul ca să ajungă la granița cu Bulgaria și de aceea sunt foarte puține cazuri, mai ales că autoritățile din Bulgaria și România au o atitudine dură față de emigranți, ceea ce sunt sigur că știu și aceștia.

În ceea ce privește facilitățile obținute, este adevărat că în aeroport trebuia să stăm la două cozi: una la Poliția de Frontieră pentru controlul pașapoartelor, care va dispărea dacă destinația este o țară UE și alta la controlul fizic antitero, de care nu va fi nimeni absolvit.

Iar la frontiera maritimă, de acum vor fi facilități pentru echipajele navelor fluviale și poate la unele nave maritime, pentru turiștii care vizitează România, în special Delta Dunării.

Este demn de comentat spectacolul pe care l-au dat politicienii noștri, care mai de care mai vocali, privind meritele pe care și le arogă pentru această reușită a politicii externe a României, chiar dacă nu prea au avut legătură cu întâmplarea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.