Acasă Educaţie Au manipulat poporu, cu televizoru!

Au manipulat poporu, cu televizoru!

7600
0

Paloma PETRESCU ■

Motto: „Cele mai terifiante nouă cuvinte pentru orice cetățean sunt: ​​Vin de la guvern și sunt aici ca să vă ajut”. Ronald Reagan

Veți fi avut speranțe că 2024 va aduce claritate și coerență în privința legislației subsecvente în domeniul educației? Ghinion! Știți cine folosește această sintagmă, sunt sigură. Cum cine? Cine este întruchiparea ignoranței, a orgoliului și a indolenței? Da, da! Președintele nostru! Cel în care mi-am pus multe speranțe, mai ales că era profesor, părea un tip echilibrat, tocmai potrivit pentru responsabilitățile de reprezentare și mediere ce îi revin președintelui. Dar nici chiar așa!

E clar că nu ne-am așteptat să stea atât de bine pitit în spatele valorilor pe care le-a promovat, jucând într-o totală lipsa de transparență, marcată de orgoliul personal, de lipsa de implicare în viața societală românească. M-a păcălit! M-a păcălit prin lansarea, în campania pentru alegeri prezidențiale, a proiectului de țară „România Educată”. Felicitări celor care i-au condus campania atunci! Bună echipă! dar el nu a învățat nimic.

Mă aștept să citim un raport spre finalul mandatului său, în care, ce să vezi, vom afla că toate țintele strategice au fost atinse. Da, bifate, poate, dar cu ce preț? Cu ce efecte? pozitive doar pentru el, desigur, pentru satisfacerea orgoliului personal. Știți vorba românească „prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul”. Ei, nu, nu e cazul, că nu-i prost, dar iată că avem exemplul viu.

Ce mi-a venit? Am visat urât? Nuuuuu! Iată cum stau lucrurile … avem o lege nouă pentru învățământ preuniversitar, legea 198/2023, a cărei necesitate  tot nu o înțeleg, dincolo de insistența orgoliosului președinte și a pupilei sale, disciplinată, lege care, își propune să conducă la scăderea analfabetismului funcțional, la scăderea abandonului școlar și multe alte obiective frumoase, dar goale de conținut pragmatic. La jumătate de an de la promulgare însă, legea nu este operaționalizată, deși termenul de intrare în vigoare este „după promulgare”, adică imediat. Cu toate acestea există modificări care mai mult încurcă decât facilitează implementarea prevederilor legale, menite să le facă aplicabile. Iată despre ce vorbesc:

Liceele cu 0% promovabilitate la examenul de bacalaureat nu vor mai primi cifră de școlarizare pentru clasa a IX-a.

Art. 10. (1) spune Unitățile de învățământ care, în sesiunile cumulate din anul 2023 ale examenului de bacalaureat, au înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de un singur absolvent nu vor propune cifră de școlarizare la clasa a IX-a cu frecvență zi.

Păi ce facem cu prevederea de la art. 13 (1) din Legea 198/2023? Acesta prevede că „Învățământul obligatoriu cuprinde învățământul preșcolar, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal. Dacă s-a prezentat la bacalaureat un singur candidat care a și promovat? În aceste condiții vorbim despre promovabilitate 100% și totuși nu mai alocăm cifră de școlarizare pentru clasa a IX-a? Și mai mult de atât, eu nu înțeleg care este marea diferență între 1 promovat la bacalaureat sau 2?

Ca să facem haz de necaz vă spun că nu iau în calcul situația ipotetică în care participă 1 candidat și promovează 2; diferența este că dacă promovează 1 participant la bacalaureat pentru anul școlar 2024/2025 nu se mai alocă cifră de școlarizare pentru clasa a IX-a, în timp ce, dacă promovează 2, da, liceul primește locuri și pentru clasa a IX-a.

În 2019, Avocatul Poporului s-a sesizat și a cerut ministerului să renunțe la idee, spunând că „măsura drastică luată de Ministerul Educației pentru liceele cu zero promovabilitate la examenul de bacalaureat sesiunea 2019 reprezintă, în opinia noastră, o încălcare gravă a dreptului la învățătură, dar și o situație posibil discriminatorie

Ce să mai spun despre analiza aprofundată privind mediul de rezidență, situația socioeconomică a celor care provin din grupuri dezavantajate, rezultate la bacalaureat în anii precedenți (trendul) pentru fiecare liceu care ar face obiectul acestei decizii … analize care se dovedește că lipsesc cu desăvârșire, iar concluzia e că funcționarii responsabili din minister planifică, prognozează și decid, tot din birou, și în anul 2024. Cum altfel?

Viziunea care se dorește a fi pusă în aplicare prin legea 198/2023 are însă, printre alte prevederi discutabile, două măsuri contradictorii, care, în niciun caz nu pot fi asociate cu principiul incluziunii, al echității, al asigurării accesului la educație. La ce mă refer? Iată:

  1. Neacordarea de cifră de școlarizare pentru clasa a IX-a la liceele fără promovabilitate la bacalaureat, despre care știm că se află mai ales în mediul rural sau mic urban, acolo unde mobilitatea profesorilor este cea mai mare, iar calitatea prestației acestora este de multe ori insuficientă, din varii motive, nu toate însă depinzând de ei, profesorii.
  2. Conform art. 101 (2) liceele pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a „Unitățile de învățământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare, raportat la numărul de formațiuni de studiu după susținerea de către elevi a evaluării naționale”. Cu certitudine liceele care vor organiza concurs vor fi cele din mediul urban, mai ales cele teoretice, colegiile naționale, unde valoarea primordială este competiția.

Adică pentru unii mumă, iar pentru alții ciumă?

În sistemul național de învățământ din România se promovează competiția sau valorificarea potențialului în învățare a fiecăruia? Cum? Prin favorizare/discriminare sau prin incluziune?

Adică, în starea sa de „reziliență” ce își propune ministerul educației? 2% olimpici sau 90% absolvenți de învățământ obligatoriu și aproape tot atâția promovați la examenul de bacalaureat? Oare care o fi misiunea fundamentală a unui sistem național de învățământ care funcționează pe baza legii 198/2023? Vouă vă e clar? Întreb și eu! 

Ce să mai zic de interesul diriguitorilor noștri pentru testarea PISA. Probabil că România va dovedi „reziliență” și la următoarea evaluare; asta în speranța că nu vor face vecinii noștri care sunt pe ultimul loc în Europa, reforma profundă la nivel curricular, cu tot ce înseamnă ea, pentru a forma elevilor competențe de viață, prin abordarea trans-disciplinară a cunoașterii.

Cunoașterea este esențială dar trebuie să înveți și ce să faci cu ea, altfel nu este suficientă pentru integrarea, cu riscuri cât mai mici, în viața reală.

Să nu îmi fac griji, așa e? găsesc ei, decidenții în ale educației, modalități de a abate atenția de la eșec. Mai bine nu îl recunosc, decât să încerce să îndrepte lucrurile; e mai simplu și cu mai puțin efort, nu-i așa?

„Cea mai mare creștere a costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev” în 2024, de la 6834 lei, la 9431 lei”

Sună ca și când creșterea costului standard/elev va influența consistent calitatea educației. În fapt, inflația din 2023 la 13,8%, creșterile salariale promise, toate acestea se constituie în creșterea cheltuielilor prognozate. Deci, nu vă gândiți că elevii vor fi mai în siguranță, că se va lucra în domeniul motivației lor pentru învățare activă, cu atât mai mult cu cât, înțeleg că, se renunță la asigurarea gratuității transportului elevilor, în forma actuală, instituționalizată și se intenționează acordarea/decontarea de sumă forfetară elevilor pentru transport. Oare este suficient de educată populația din grupuri vulnerabile să nu folosească acești bani în alte scopuri? Cum se va securiza cheltuirea acestor bani în sensul pentru care se acordă? Există localități în România, chiar aici, aproape de București, pe unde nu trece niciun mijloc de transport. Ce vor face copiii care trăiesc acolo și vor să meargă la liceu, cel mai apropiat liceu fiind la 15 – 20 km? Cu ia-mă nene? Li se va face lehamite și va renunța foarte curând, mai ales dacă e fată și nu se va simți în siguranță să se urce în mașină cu oricine.

Cele prezentate de mine sunt doar câteva motive care mă fac pesimistă în privința scăderii abandonului școlar, a analfabetismului funcțional, creșterea calității educației centrate pe elev, formarea competențelor pentru viața de adult responsabil.

De fapt, în metodologia de fundamentare a cifrei de școlarizare, indicată mai sus, la art. 2 (1) se prevede încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat de Ministerul Educației pentru fiecare inspectorat școlar, corelarea la nivelul unităților de învățământ a numărului de posturi cu numărul de elevi/preșcolari/antepreșcolari și încadrarea în bugetul aprobat pe baza costului standard per elev/preșcolar/ antepreșcolar, iar începând din 2005 în legea învățământului, educației sau cum s-o fi numit ea, în diverse momente, se prevede acordarea unei finanțări în cuantum de 6% din PIB, prevedere care a fost prorogată anual.

Și toate astea,  în condițiile în care, în vorbe, educația este prioritate națională.  

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.