Narcis GAIDARGIU ■
Motto: Ca să înțelegi că ești prost trebuie totuși să-ți meargă mintea! (Georges Brassens)
OMD Mamaia lovește din nou!
Așa cum deja ne-a obișnuit, Organizația Managementul Destinației (OMD) Mamaia, iese iar la rampă cu concursul de logouri și lolouri, pentru stațiunea Mamaia.
Nu se știe prin ce criteriu de selecție au trecut cele 86 de propuneri dintre care au fost alese spre votarea publicului cele mai bune 11.
Și de această dată, inițiativa OMD Mamaia, tarată și de tentativele precedente în care s-au făcut de râs, a născut un val de opinii contra, unele malițioase, altele de-a dreptul vehemente.
Bineînțeles, multe dintre ele i-au pus la zid pe concurenți, pentru lipsa de inspirație, uitând că problema nu este la aceștia, ci la OMD Mamaia, care vrea ceva, dar habar n-are ce.
Ar vrea un rezultat wow, pornind de la dorințele lor personale și de grup, greșit identificate cu dorințele și aspirațiile publicului țintă. Un exemplu concret în care dorința e mai mare decât putința, instinctul de conservare și simțul ridicolului.
Personajele din fruntea OMD Mamaia parcă au un văl pe ochi sau nu vor să înțeleagă că Mamaia de astăzi nu mai este Mamaia anilor ’70, ’80 și nici ’90, dar nici publicul care o vizitează nu mai are aceleași trăsături psihosociale, vârstă, preocupări și aspirații, limbaj, valori, comportament individual sau de grup. Mai mult, este aproape imposibil dintr-un desen și câteva cuvinte, să miști conștiințele unui public segmentat, fie pe categorii diferite de vârstă, fie familiști sau clubberi, persoane tinere și active.
În ultimii ani, Mamaia a devenit mai mult oraș, decât stațiune, cu sute de blocuri de-o parte și alta a șoselei ce-o străbate de-a lungul. După cum arată, i s-ar potrivi mai bine sloganul
„Ești ca la tine-acasă, dar cu marea și cu plaja-n față”.
Din câte se observă, se pare că din cauza constrângerilor dictate de beneficiar, care vrea ceva ce să transmită vibe, mai toate logourile au ieșit cu valuri, vibrații și protuberanțe hazlii, în care publicul vede ba zăbrele, ba buci și țâțe ieșind din valuri.
De aceea, toate cele 11 propuneri din finală par a fi făcute de aceeași mână, deși din comentariile din mediul online, am înțeles că ar fi rezultatul muncii mai multor concurenți independenți, care mai mult au vrut să facă pe plac organizatorilor, în loc să se focuseze pe publicul țintă.
Nu știm cum arată restul propunerilor până la 86, dar mai mult ca sigur, ori ar fi fost mare plictiseală parcurgându-le, sau ar fi asigurat deliciul umoristic al internauților, sau poate și una, și alta.
Whatever ar putea însemna „vibe” pentru OMD, e clar că publicul îndemnat să voteze „is not on the same vibe”.
Iată ce ne spune unul dintre concurenții selectați:
„Eu sunt unul dintre autorii selectati in finală. Va astept cu intrebări / nelămuriri / rationale pe propunerea mea (de restul nu stiu ce sa spun, poate ca intradevar par subtiri – daca astea sunt cele mai bune din 86, personal ma asteptam la concurenta mare).”
I-am răspuns și eu cum m-am priceput:
„Logoul și sloganul nu e suficient să fie doar frumoase și arătoase. E nevoie să se identifice cu spiritul locului, cu publicul care rezonează cu acesta și să transmită nu numai mesajul dorit, dar mai ales mesajul corect, grefat pe așteptările clienților. Dacă nu e identificat corect, publicul țintă nu va rezona nici cu locul, nici cu logoul.
Cred că niciuna dintre propunerile avansate de OMD Mamaia spre votare nu întrunește acest cumul de condiții, întrucât din start cerința beneficiarului este una incorectă, anume că nu se pornește de la bază, urmându-se calea arhicunoscută, public țintă, dorințe, nevoi, așteptări, împlinire/neîmplinire, satisfacție/insatisfacție, feedback și repoziționare.
Din nefericire, se pornește de la vârful acestei piramide, așteptându-se minunea ca logoul să tragă după el tot acest atelaj și nu invers, cum ar fi normal. O minune care nu se va produce, pentru că nu așa e mecanismul minunilor, până și minunile având o logică a lor.
Minunile, alea care se văd de obicei, ca vârful unui aisberg, au în spate o filozofie, un concept unitar și integrat, multă muncă și un final fericit. Nu invers.
Aveți o misiune ingrată, vi se cere să faceți minuni, iar OMD Mamaia așteaptă să vadă cum scoateți geniul din voi, ei având convingerea că un desen și câteva vorbe îi vor scoate din rahat.”
Situația, care nu e nouă, scoate în evidență faptul că, la vârful OMD Mamaia, aveți de-a face cu niște habarniști, pentru care propunerea unică de valoare, identificarea elementelor cheie care diferențiază Mamaia de alte destinații, problemele pe care publicul țintă și le-ar dori rezolvate venind la Mamaia, cât și motivele pentru care ar alege Mamaia în locul altor destinații, eheei, toate astea le sunt străine cupletului de mare insucces George Măndilă – Corina Martin et Co.
Mă întreb dacă vreodată, cei doi, au avut curiozitatea și plăcerea de a fi turiști la ei acasă? Nu doar câteva ore de distracție și înapoi acasă la alte activități cotidiene.
Dezorientaților din fruntea OMD Mamaia le recomand să-și ia un concediu cât un sejur la mare, să-și ia familiile și să petreacă un concediu, nu în Belize sau în Halkidiki, ci la ei acasă, la Mamaia, cu un buget limitat, nu fără număr, dinainte stabilit la nivelul unui turist mediu și fără să se spargă-n fițe cum sunt obișnuiți. Să coboare dimineața la micul dejun în restaurant, să meargă pe plajă, să ia masa de prânz și de seară, să ia parte la distracțiile oferite de stațiune, cu atenție să nu depășească bugetul alocat, să simtă ce primesc pentru fiecare ban pe care-l cheltuie, să ofere activități și divertisment pentru fiecare membru al familiei. Să observe și să obțină feedback de la familie, de la cei care își petrec concediul la fel ca ei, apoi să revină la lucru și, poate așa, vor ști cu adevărat ce vrea și ce nu vrea turistul mamaiot, plecând de la întrebarea: „aș petrece următorul concediu tot la Mamaia?”
Mai am o curiozitate! Posterele Mamaia Style cu „Perfect waves” și „Bird watching”, dar și clipul oficial „Viva Mamaia” de promovare, cu Loredana, Cabron și Alex Velea, sunt defecte, de ce nu mai sunt bune să promoveze Mamaia?
Că și ele, cu costume de salvamari și toată recuzita au fost plătite cu câteva zeci de mii de euro, bani din taxa de promovare a stațiunii, adică ai contribuabililor, pe vremea reginei Tomiris. Așa-i cu reginele astea, alți bani, altă distracție. Fițele și fumurile cu cheltuială se țin.
Până atunci, rămânem tot cu „Soyez les-bienvenues!”
Mamaia a devenit un cartier al Constanței unde din balconul tău poți înmuia micul in muștarul celui din blocul vecin! Propun ca logo -ul să ilustreze această realitate mizerabilă. Așa ar fi cinstit!