Dr. Dorin POPESCU ■
Vineri, 28 februarie a. c, după ce și-au definit identitatea regiunii secesioniste drept Republică Moldovenească Transnistreană, delegații la cel de-al VII-lea Congres General organizat la Tiraspol, au cerut Consiliului Federației și Dumei de Stat a Rusiei măsuri de protejare a celor peste 220.000 de cetățeni ruși, în fața presiunii tot mai mari din partea Republicii Moldova.
Potrivit datelor oficiale din 2014, 32,04% din structura etnică a regiunii Transnistrene este alcătuită din etnici români de naționalitate moldoveană, 30,37% – ruși și 28,8% – ucraineni.
1. Back-ground
La 28 februarie 2024 a avut loc, la Palatul Republicii din Tiraspol (capitala așa-numitei „Republici Moldovenești Transnistrene”, formațiune secesionistă nerecunoscută din cadrul R. Moldova), cel de-al 7-lea “Congres al deputaților de toate nivelurile din regiunea transnistreană”.
Conform descrierii organizatorilor, „cel de-al VII-lea Congres al Deputaților de Toate Nivelurile este un forum al reprezentanților poporului care se adună pentru a discuta probleme de actualitate și a lua decizii care vizează dezvoltarea în continuare a Republicii Moldovenești Transnistrene”.
Lucrarile Congresului s-au finalizat cu o Declarație și o Decizie/Rezoluție. Textul celei din urmă va fi transmis către Federația Rusă, ONU, CSI, UE, OSCE și către părțile reprezentate în formatul “5 plus 2” de negociere a problemei transnistrene, împreună cu apeluri/adresări tematice separate pentru fiecare destinatar, conform celor 7 puncte menționate în Decizie/Rezoluție.
La Congres au participat 620 de delegați din cei 632 aleși și mandatați pentru a participa la Congres – deputați ai Consiliului Suprem, șefi și deputați ai consiliilor orășenești și raionale ale deputaților populari, deputați din consiliile sătești și orășenești (381 de deputați din consiliile sătești și orășenești). Au fost invitați să participe totodată deputați ai Adunării Consultative a primilor deputați transnistreni, membri ai Guvernului “Republicii Moldovenești Transnistrene”, șefi de departamente, reprezentanți ai organizațiilor obștești și comunitatea locală de experți.
Din Prezidiul Congresului au făcut parte 10 persoane: președintele “Republicii Moldovenești Transnistrene” Vadim Krasnoselski, președintele Consiliului Suprem Alexander Korșunov, vicepreședintele Consiliului Suprem Galina Antiufeeva, precum și președinții tuturor consiliilor municipale și raionale (7).
2. Cadrul economic care a generat convocarea Congresului
Desfășurarea Congresului a avut loc în condițiile în care, de la 1 ianuarie a.c., odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal al R. Moldova, agenții economici din Transnistria nu mai beneficiază de scutire vamală la operațiunile de export-import (aceștia sunt înregistrați ca persoane juridice la Chișinău și se bucurau și se bucură de privilegiile acordurilor comerciale încheiate de R. Moldoca cu UE conform Acordului de liber schimb, cu CSI și cu Turcia); potrivit noilor prevederi fiscale, aceștia vor plăti taxe vamale de import-export, a căror valoare totală este estimată la Chișinău la cca 2 milioane euro.
Evaluări transnistrene privind situația economică actuală: Din cauza „presiunii economice” din Republica Moldova, de facto ca urmare a intrării în vigoare, la 1 ianuarie 2024, a noului Cod Fiscal al Republicii Moldova (care prevede renunțarea la unele privilegii economice, fiscale și vamale pentru operatorii economici din regiunea transnistreană), plățile vamale către bugetul Transnistriei ar fi scăzut cu 18% în ianuarie a.c. Cifra de afaceri a scăzut semnificativ. Potrivit estimărilor “Comitetului de Stat Vamal” și „Ministerului Dezvoltării Economice al Transnistriei”, prejudiciul anual din taxele vamale introduse de R. Moldova ar putea varia între 12 și 30 de milioane de dolari. Taxele vamale ”nerezonabile” ale Moldovei față de Transnistria vor duce la prețuri mai mari, venituri bugetare mai mici și vor afecta sfera socială.
3. Agenda oficială a Congresului
- Analizarea situației politice și socio-economice din Transnistria.
- Adoptarea documentelor Congresului.
4. Principalele declarații în cadrul Congresului
a. Alexandr Korșunov, președintele Consiliului Suprem al Transnistriei (organul legislativ de la Tiraspol):
“Congresul Deputaților de toate nivelurile este o formă unică de reprezentare populară. Congresele au fost convocate în cele mai grele vremuri.
Astăzi ne confruntăm din nou cu o provocare. Autoritățile moldovenești folosesc din nou economia ca metodă de presiune politică. O serie de întreprinderi care angajează sute de oameni sunt forțate să se închidă astăzi. Îndatoririle nejustificate ale Moldovei împotriva Transnistriei au dus la pierderi bugetare. Moldova blochează importul de medicamente în Transnistria din țările CSI. Oamenii au simțit deja creșterea prețurilor și lipsa medicamentelor. Interdicțiile privind importul de echipamente medicale depășesc în general înțelegerea umană. Moldova încalcă drepturile fundamentale ale omului consacrate în documentele internaționale.
Facem apel la partenerii noștri internaționali cu o cerere de a preveni transformarea Transnistriei într-un ghetou al secolului XXI”.
b. Vitalii Ignatiev, așa-numitul „ministru al afacerilor externe” al Transnistriei:
„Transnistria este un teritoriu destul de mic, cu o jumătate de milion de locuitori. Cu toate acestea, există multe state în lume mai mici decât ale noastre. În același timp, este dificil să găsești un stat în lume care să aibă temeiuri istorice, juridice și politice atât de impecabile pentru propria sa independență. Dar comunitatea internațională nu a încercat niciodată să se concentreze serios pe obținerea unei soluții juste și pașnice a conflictului.
Astăzi Republica se confruntă cu provocări speciale formate dintr-o combinație de factori externi puternici.
Transnistria, la fel ca majoritatea statelor, simte impactul conflictelor și transformărilor în curs, „într-o anumită măsură fiind ostatică a unui nod geopolitic de contradicții”. În fața unei furtuni geopolitice externe, nu numai că ne putem influența viitorul, dar trebuie să facem acest lucru printr-un efort comun. Acest lucru este important chiar acum, când normele internaționale se prăbușesc, când regulile și principiile sunt încălcate, drepturile și libertățile omului sunt încălcate, când organizațiile internaționale universale nu mai pot face față sarcinilor pentru care au fost create în secolul trecut. În astfel de condiții, când multe dintre fundațiile de ieri nu mai există și tocmai se formează altele noi, unitatea și consolidarea sunt mai importante ca niciodată pentru poporul transnistrean și pentru statul nostru.
Drepturile noastre, libertatea noastră, limba, istoria, cultura și tradițiile noastre împreună, aceasta este identitatea – aceasta este fundația de nezdruncinat care ne va permite să depășim provocările actuale. Vă va permite să vă păstrați și să vă asigurați un loc demn în noua configurație a relațiilor internaționale. Succesul societății transnistrene și al statului în depășirea furtunii geopolitice va depinde de disponibilitatea noastră comună de a consolida și apăra fundamentul identității.
Al doilea factor negativ îl reprezintă criza din procesul internațional de reglementare provocată în mod deliberat de Chișinău. Partea moldovenească a abandonat de fapt mecanismele de negociere pentru rezolvarea problemelor reciproce, generând o contradicție cu principiile existente de dialog și cu acordurile semnate anterior, precum și o cale de confruntare directă. În condițiile unei activități cu drepturi depline a formatului „5+2”, un astfel de comportament nepotrivit al Republicii Moldova ar fi de neconceput, iar chiar la prima întâlnire va primi o evaluare adecvată. Forțele distructive din R. Moldova nu văd ca fiind eficient acest format și, prin urmare, ele acționează cinic: profitând de haosul geopolitic, încearcă să „ucidă” această platformă (formatul 5 plus 2).
R. Moldova are o poziție extrem de slabă în negocieri, întrucât încalcă în mod masiv drepturile și libertățile cetățenilor Republicii Moldovenești Transnistrene / RMT, nu își îndeplinește obligațiile asumate anterior, a anulat practic orice încredere și interferează pe cât posibil în relațiile de bună vecinătate dintre cele două popoare. Chișinăul nu este în stare să formuleze o agendă constructivă clară. Participanții internaționali văd și înțeleg acest lucru, deși în cea mai mare parte sunt încă tăcuți. De fapt, acesta este un fiasco politic asurzitor.
Liderii moldoveni se tem și evită prin orice mijloace dialogul politic direct cu Transnistria, nu doar în formatul „5+2”, ci și la nivelul conducerii de vârf a partidelor. Trebuie subliniată importanța eforturilor de păstrare a procesului de negociere internațională, precum și subiectivitatea și egalitatea drepturilor politice și diplomatice ale Republicii Moldovenești Transnistrene / RMT la nivel internațional.
Cel de-al treilea factor îl reprezintă presiunea socio-economică a Republicii Moldova. Blocadele, amenințările și șantajul din partea Republicii Moldova au însoțit Transnistria de-a lungul istoriei sale moderne. Acțiunile recente ale Republicii Moldova în stadiul actual sunt însă „fără precedent”.
„Legea privind separatismul” are un potențial distructiv recunoscut de toți participanții internaționali la procesul de negociere. Cu toate acestea, în ciuda acestui fapt, Chișinăul nu reacționează și continuă să încalce masiv drepturile transnistrenilor, supunându-i discriminării și arbitrarului la trecerea frontierei Republicii Moldova, deportării, despărțirii de familii, subminării sistemului de sănătate și, de asemenea, generând o lovitură potențialului comercial și economic al Republicii.
Crede cineva cu adevărat că, punând mâna în „buzunarul” fiecărui transnistrean cu taxe vamale duble, blocând munca întreprinderilor, lipsind cetățenii noștri de muncă și salarii, limitând posibilitățile de plată a pensiilor și beneficiilor sociale, intimidând și desfășurând interogători la aeroport, nepermițând reveniri ale familiilor acasă, amenințând cu dosare penale, denaturând istoria, denigrând memoria Marelui Război Patriotic, chiar le pasă autorităților moldovenești de bunăstarea noastră? Evident că nu. Ei nu fac asta pentru a fi împreună. Autoritățile moldovenești înțeleg că avem o altă identitate. Sarcina noastră este să transmitem acest adevăr comunității mondiale.
Deciziile actualului congres nu pot fi ignorate de comunitatea internațională, întrucât sunt luate de delegați și deputați aleși în alegeri libere de către întreaga populație a republicii noastre. Astfel de puteri sunt atât o mare onoare, cât și o mare responsabilitate, deoarece traiectoria politică a țării depinde de deciziile lor”.
“Oficialul” a cerut delegaților “să susțină eforturile de păstrare a suveranității RMT, de asigurare a păcii și securității prin mijloace diplomatice, prin adoptarea de decizii și instrucțiuni specifice pentru protecția consolidată a drepturilor, libertăților și identității poporului transnistrean”.
c. Vicepreședintele Consiliului Suprem al RMT, Galina Antiufeeva:
“Din toate regiunile au venit reprezentanți ai poporului, deputați ai consiliilor orașelor și satelor și ai Consiliului Suprem. Cele mai importante probleme arzătoare sunt discutate la congres. Situația actuală ne îngrijorează pe toți. Ne-am adunat aici pentru a discuta și rezolva probleme pentru ca în țara noastră oamenii să trăiască pașnic, prosper, în armonie cu vecinii. Vrem să fim auziți.
Cred că astăzi se vor elabora o adresare și o rezoluție pentru ca aceste probleme să fie rezolvate. Aceasta este viața poporului nostru, a întregii țări. Fiecare dintre noi are obligații față de alegătorii noștri. Înțelegem că aceasta este viața statului nostru. Înțelegem că se face totul pentru a ne readuce în câmpul constituțional al Republicii Moldova. Toată lumea înțelege ce înseamnă asta și cât de inacceptabil este pentru noi. Aceasta este amintirea eroilor noștri care și-au dat viața pentru libertatea republicii noastre. Cred că am luat decizia corectă susținând propunerea Președintelui și a primilor deputați ai Consiliului Suprem de a convoca un congres și de a discuta probleme vitale”.
d. Așa-numitul președinte al „Republicii Moldovenești Transnistrene”, Vadim Krasnoselcki:
“Urmăm trei principii principale în dezvoltarea Transnistriei: stabilitatea politică, autosuficiența economică și justiția socială, care stau la baza ideii noastre de stat. Ideea de stat este independența Republicii Moldovenești Transnistrene, câștigând recunoaștere internațională. Aceasta este o continuare a formării comunității poporului transnistrean, dezvoltarea limbilor, culturii și tradițiilor fiecărui popor care trăiește în Transnistria. Și, în al treilea rând, construirea unui stat orientat social, cu o formă de piață a economiei.
Declarația unor oficiali moldoveni că Moldova plătește pensii, beneficii și salarii transnistrenilor pare foarte amuzantă. E o minciună. Doar bugetul transnistrean face asta. Aceasta este toată povara asupra tuturor locuitorilor din Transnistria. Ne îndeplinim obligațiile sociale.
Împotriva Transnistriei este aplicată o politică de genocid”.
El a numit patru semne de genocid împotriva Transnistriei care au avut loc în ultimii 30 de ani: “strangulare economică, distrugerea fizică a unei părți a poporului, refuzarea protecției legale și încercarea de a implenta forțat limba”.
“Moldova folosește în mod tradițional dificultățile globale pentru a încălca/asupri Transnistria. Acest lucru este valabil și pentru prăbușirea Uniunii Sovietice la momentul respectiv, asta se aplică pandemiei, asta se referor luptele din Ucraina.
Vocea transnistrenilor trebuie auzită. Și trebuie să vorbim despre libertățile noastre, despre drepturile noastre, despre activitatea noastră economică liberă, despre procesul de negociere și, în cele din urmă, despre pacea pe pământul transnistrean”.
5. Documente adoptate
a. La finalul celui de-al 7-lea Congres al deputaților de toate nivelurile din Transnistria, a fost adoptată o Declarație.
Principalele fragmente ale acesteia:
„Moldova a lansat de fapt un război economic împotriva Transnistriei, creând în mod deliberat condițiile preliminare pentru un deficit bugetar de milioane de dolari.
Moldova încearcă să distrugă sistemul de sănătate transnistrean prin blocarea aprovizionării cu medicamente și echipamente medicale.
Moldova a adoptat o lege a separatismului, creând premisele pentru urmărirea penală literalmente a fiecărui cetățean al Transnistriei. Transnistrenii sunt supuși discriminării și arbitrarului la trecerea frontierei Republicii Moldova.
Moldova blochează în mod deliberat negocierile și evită dialogul politic la nivelul conducerii superioare a partidelor. Chișinăul a refuzat să implementeze aproape toate acordurile încheiate anterior cu Transnistria.
Asupra Transnistriei se exercită presiuni socio-economice, ceea ce contrazice direct principiile și abordările europene în domeniul apărării drepturilor omului și al liberului schimb.
Moldova nu a putut să recunoască existența unor drepturi și libertăți inalienabile ale omului pentru locuitorii din Transnistria.
Transnistria va lupta cu insistență pentru propria identitate, drepturi și interese ale poporului transnistrean și nu va renunța la protecția acestuia, în ciuda oricăror forme de șantaj și presiuni externe.
Doar suveranitatea Transnistriei este o condiție integrală și fundamentală pentru protejarea identității unice, precum și a drepturilor și libertăților fundamentale ale poporului nostru multinațional, consacrate în principiile de bază ale dreptului internațional și în prevederile Cartei ONU”.
b. La finalul celui de-al 7-lea Congres al deputaților de toate nivelurile din Transnistria, a fost adoptată totodată și o Decizie.
Conținutul integral al acestuia:
“1. (Congresul) se adresează Consiliului Federației și Dumei de Stat a Rusiei cu cererea de implementare a măsurilor de protejare a Transnistriei în fața presiunii tot mai mari din partea Moldovei. Peste 220.000 de cetățeni ruși locuiesc în Transnistria. Rusia participă la misiunea de menținere a păcii de pe Nistru și este garant și mediator în procesul de negociere.
2. (Congresul) se adresează Secretarului General al Națiunilor Unite cu cererea de luare în considerare a drepturilor inalienabile ale poporului transnistrean, garantate de normele internaționale, pentru stoparea încălcării de către Republica Moldova vecină a drepturilor și libertăților cetățenilor din Transnistria și pentru a preveni provocările care conduc la o escaladare a tensiunii.
3. (Congresul) se adresează participanților la procesul de negociere internațională în formatul „5+2”.
4. (Congresul) se adresează Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa cu un apel la influențarea conducerii Republicii Moldova pentru a reveni la un dialog adecvat în cadrul procesului de negocieri internaționale și a oferi condiții pentru o soluționare civilizată a conflictului.
5. (Congresul) adoptă un apel adresat Adunării Interparlamentare a Statelor Participante la Comunitatea Statelor Independente, pentru a preveni escaladarea pe Nistru.
6. (Congresul) adoptă un apel către Parlamentul Uniunii Europene cu cererea de a depune eforturi pentru a preveni presiunile din partea Republicii Moldova și încălcarea drepturilor și libertăților transnistrenilor.
7. (Congresul) adoptă un apel către Comitetul Internațional al Crucii Roșii pentru asigurarea condițiilor de asigurare a drepturilor, intereselor și libertăților inalienabile sociale și umanitare ale tuturor locuitorilor din Transnistria”.
6. Prime evaluări:
Se confirmă evaluările noastre inițiale privind absența unui scenariu rusesc de alipire rapidă a Transnistriei pe baza reluării demersurilor și solicitărilor mai vechi ale liderilor transnistreni de alipire a regiunii la Rusia, demersuri efectuate în 2006: evaluări formulate în Cronica Mării Negre, ediția a patra (sâmbătă, 24 februarie a.c.).
Mai mult, liderul transnistrean invocă fără drept de apel o nouă “idee de stat a Transnistriei”, la fel de primejdioasă precum cea anterioară (alipirea la Federația Rusă): independența “Republicii Moldovenești Transnistrene”, cu largă recunoaștere internațională.
Noua idee de stat este diferită de cea precedentă/actuală, care (bazându-se pe așa-numitul referendum din 2006), avea în centrul său alipirea regiunii la Federația Rusă.
Totodată, liderii trasnistreni văd în Federația Rusă protectorul așa-numitului “stat transnistrean”.
Noua idee de stat a Tiraspolului este un stat independent transnistrean, cu protecția Rusiei și recunoaștere internațională la nivel ONU.
Ca argument suplimentar,în Declarație se utilizează termenul „suveranitate” pentru Transnistria, iar pct. 2 al Deciziei confirmă și întărește aspirația spre suveranitate/independență recunoscută internațional); se insistă în toate documentele și luările de poziție asupra identității transnistrene, fără a se face trimiteri la identitatea rusă, la relația specială cu Rusia, la cererea de alipire din 2006, la alte elemente ce ar fi putut fundamenta o alipire la Rusia.
Congresul a adus ample și dure acuzații autorităților constituționale de la Chișinău: „genocid”, “discriminare”, „război economic” etc.
Apreciem că aceste acuzații convin foarte mult Moscovei, ca pretext ideologic și juridic pentru proiectul pe termen mediu de ocupare teritorială a regiunii transnistrene, proiect pe care Moscova îl are deja și pe care îl poate implementa de facto în cazul în care trupele sale vor realiza înaintări teritoriale pe frontul din sud al Ucrainei, până la joncțiunea teritorială cu Transnistria.
Documentele de astăzi ale Congresului vor fi utilizate ideologic la 29 februarie 2024 de către președintele rus Vladimir Putin pentru a relua atacurile ideologice împotriva autorităților de la Chișinău, acuzându-le pe acestea de discriminare și de nerespectare a drepturilor cetățenilor ruși din Transnistria.
Este posibil ca, la 29 februarie a.c., în cadrul Adresării anuale către Adunarea Generală a Federației Ruse, acesta să enunțe, la nivel retoric, și prime “măsuri de protejare a Transnistriei în fața presiunii tot mai mari din partea Moldovei”, ca urmare a Declarației de astăzi a Congresului transnistrean.
Noua idee de stat a autorităților locale de la Tiraspol contravine în mod flagrant legislației internaționale, recunoașterii internaționale a Republicii Moldova și a integrității teritoriale a Republicii Moldova în granițele sale recunoscute internațional, complică foarte mult dialogul cu autoritățile constituționale de la Chișinău și trebuie dezavuată rapid de către comunitatea internațională, simultan cu reiterarea angajamentului comunității internaționale de sprijinire a integrității teritoriale a Republicii Moldova și a eforturilor autorităților de la Chișinău de a readuce regiunea transnistreană în câmpul constituțional al Republicii Moldova.
“Congresul” a avut toate ingredientele unui spectacol regizat, după modelul celor de la Moscova: narațiuni mistificatoare, dezinformări, distorsiuni ale realității, manipulări ideologice, tendințe provocatoare, fiind, de facto, o manifestare simptomatică a războiului hibrid al Moscovei împotriva Republicii Moldova.
Noua “idee de stat” a autorităților locale de la Tiraspol confirmă totodată nevoia urgentă a Republicii Moldova de a beneficia de angajamente sporite de sprijin și securitate din partea comunității internaționale, pentru evitarea unor scenarii secesioniste ce pot surveni ca rezultat al războiului hibrid dus de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova.
