Iulian ISTRATE ■
Joi, 24 februarie 2022 – nu vom uita niciodată această zi. Ziua în care o conducere rusă ieşită din minţi a decis să înceapă un mare război împotriva Ucrainei. Ziua pentru care ucrainenii şi prietenii lor din întreaga lume s-au pregătit, având totuşi speranţa că nu va veni niciodată. Este ziua în care Kremlinul a provocat un război în Europa. Așa începea un articol în Deutsche Welle; Reuters – titra – Ploaie de rachete în Ucraina, iar Financial Times, titra – Rusia se mobilizează pentru asalt asupra Kievului în timp ce trupele sale asaltează Ucraina.
Acestea sunt doar câteva titluri ce-au făcut înconjurul lumii. Războiul din Ucraina, este considerat de mulți analiști de politică externă, ca fiind cel mai mare conflict pe bătrânul continent european după cel de-Al Doilea Război Mondial. Dimensiunea conlflictului este evidentiata prin resursele alocate (cuantumul ajutoarelor acordate Ucrainei, reprezentând ajutoare umanitare, financiare, asistență în domeniul securității, arme și echipament, subvenții și împrumuturi pentru achiziția de armament, ating cifra de 74 de mliarde de dolari) și prin efectivele dispuse (Rusia are una dintre cele mai mari forțe armate active din lume, cu aproximativ 1,1 milioane de personal activ și 1,5 milioane în rezervă. Ucraina are între 500.000 și 800.000 de personal activ, cu până la 400.000 în rezervă, dar se crede că are aproximativ un milion de oameni sub arme).
Nu sunt de neglijat nici implicațiile economice pe care războiul le-a avut asupra economiei globale. Întreprinderile s-au confruntat cu scurtcircuitarea lanțurilor de aprovizionare în timp ce încercau să răspundă cererii în creștere pentru bunuri și servicii. Acest lucru a determinat creșterea costurilor de producție și apariția inflației. Atacul Rusiei asupra Ucrainei a pus o presiune suplimentară asupra mărfurilor critice – alimente și energie. Conflictul a afectat securitatea alimentară în întreaga lume. Înainte de război, Ucraina și Rusia erau împreună cei mai mari exportatori de grâu din lume – având o cotă de piață la nivel mondial de peste o treime (36%) din exporturile de grâu. Sancțiunile economice severe asupra Rusiei au declanșat creșteri suplimentare ale prețurilor la energie pe piața internațională.
În medie, legăturile comerciale cu Rusia au determinat o scădere cu 1,53% a valorii indicelui bursier agregat al fiecărei țări, conform studiului realizat de London School of Economics în anul 2023. Pentru Occidentul democratic, invazia pe scară largă a Ucrainei de către președintele rus Vladimir Putin este cel mai mare test al puterii și integrității acesteia în cei 77 de ani de când Germania nazistă a capitulat.
Și totuși, de apărare și eliberare al ucrainei nu decurge conform așteptărilor. În cadrul interviului acordat de fostul șef al Statui-Major al Forțelor Armate Ucrainene, generalul Valery Zalujnîi, în The Economist, acesta declara că „ la fel ca în Primul Război Mondial, am atins nivelul de tehnologie care ne pune într-un impas”. Acest comentariu ne indică două direcții de interpretare a acestui mesaj. Prima direcție este cea evidentă, și anume, că frontul stagnează iar echipamentele militare necesare desfășurării unor operațiuni militare de amploare lipsesc. A doua direcție de interpretare a acestui mesaj face referire la situația politică din Ucraina.
Generalul a făcut comentarii și asupra necesității mobilizării a încă 500.000 de recruți. Acestea s-au dovedit a fi o sursă de consternare pentru președintele Volodmîr Zelensky, care se străduia deja să mențină coeziunea națională în perspectiva mobilizării, cu atât mai mult cu cât anul acesta în Ucraina vor fi organizate alegeri pentru funcția de Președinte. Conform Constituției Republicii Ucraina, Președintele este comandantul suprem al forțelor armate, astfel, el a avut de ales între 2 căi de acțiune:
– Prima ar fi fost să decreteze un nou val de mobilizare, ceea ce ar i-ar fi afectat popularitatea și așa în scădere, și în același timp, menținerea în fruntea Statului Major a flamboaiantului general, Valery Zalujnîi.
- A doua ar fi presupus ca președintele Zelensky să-l demită pe general și să încerce să mențină starea de fapt a lucrurilor până la obținerea celui de-al doilea mandat de președenție.
Având în minte garanțiile primite din partea Statelor Unite ale Americii și a aliaților săi, reședintele Zelensky a optat pentru ce-a de-a doua variantă, demiterea lui Zalujnîi și continuarea strategiei de apărare până la finalizarea alegerilor pentru funcția de Președinte concomitent cu sosirea noilor echipamente promise.
Și totuși…perspectivele ca războiul ucraioneano-rus să aibă o finalitate pozitivă pentru statul ucrainean, sunt destul de limitate. La un calcul simplu, Federația Rusă a cucerit cca. 125.000 km2 de teritoriu ucrainean, ceea ce reprezintă ,în medie, 172 km2 pe zi de începerea războiului și până astăzi (25.02.2024). Impactul economic și psihologic al pierderilor teritoriale este devastator. „Operațiunea militară specială” a Rusiei a provoacat daune directe în valoare de 152 de miliarde de dolari în Ucraina începând cu 24 februarie 2022, estimează Banca Mondială. ONU estimează că va fi nevoie de investiții în valoare de 486 de miliarde de dolari pentru reconstrucția zonelor afectatate de război. Raportul IRC a dezvăluit că o zonă de dimensiunea României este acum plină de mine și că explozia barajului din sudul Nova Kakhkova din iunie a lăsat fără irigare 600.000 de hectare de teren arabil.
Un raport recent al New York Times spunea că Pentagonul estimează că armata rusă a avut aproape 300.000 de victime, dintre care 60.000 de decese. Oficialii americani au estimat că până la 70.000 de soldați ucraineni au murit și de două ori acest număr au fost răniți. Aproape 6,5 milioane de persoane, marea majoritate femei și copii, au fugit din țară, în timp ce aproape 3,7 milioane de persoane rămân strămutate în interiorul granițelor Ucrainei, potrivit datelor ONU.
Există însă și îmbunătățiri în privința anumitor aspecte socio-economice. Potrivit Centrului pentru Strategie Economică (CES) din Kiev, rata șomajului în Ucraina, care era de aproximativ 10% înainte de război, a atins o cotă de peste 30% la apogeul conflictului, înainte de a scădea la 17% în prezent. Insecuritatea alimentară, care a fost o preocupare semnificativă pe tot parcursul războiului, ajungând până la 30,3% în faza incipientă a conflictului, este și ea în descreștere acum (19,2% în prezent). Rata anuală a inflației din Ucraina a evoluat și ea de la 10% în ianuarie 2022, la 26,6% în octombrie 2022, în prezent se situându-se la 4,7%.
De partea cealaltă, inflația anuală în Rusia, care era de aproximativ 9% înainte de război, a oscilat între 11-17,8% în primul an de conflict, coborând în prezent la 7,4. Banca Centrală și-a redus rata dobânzii de la 20% în martie 2022, la 7,5% în septembrie 2022, dar a trebuit să crească treptat rata dobânzii după luna iulie 2023, până la 16%, în prezent. Prima de risc (CDS) a țării, constantă înainte de război, la aproximativ 200 pp, a crescut vertiginos la aproximativ 13.800pp. Rezervele valutare ale Băncii Centrale a Rusiei, de peste 320 de miliarde de dolari, au fost blocate. Exporturile Rusiei în ultimul an au scăzut cu 28,3%, până la 425,1 miliarde dolari, de la 588,3 miliarde dolari, în timp ce exporturile sale către Europa au scăzut cu 68%, până la 83,9 miliarde dolari. Cheltuielile militare ale țării au continuat să crească în 2023 și 2024, unele voci afirmând că cifrele reale s-ar situa undeva pe la 37% din PIB. În decembrie 2023, o evaluare desecretizată a serviciilor de informații americane împărtășită cu Congresul a declarat, potrivit unei surse din Congres, că au existat 315.000 de militari ruși morți și răniți în urma războiului – aproape 90% din cei 360.000 de soldați dinainte de război.
Există o idee, ce începe să încolțească în din ce în ce mai mult în mințile multor lideri politici. Dacă Ucraina pierde?
Este o întrebare destul de incomodă de pus sau de luat în considerare. Liderii din America de Nord și Europa au fost aproape unanimi și fără echivoc în insistența că Ucraina trebuie și va câștiga. Cu toate acestea, ei se opresc înainte de a articula ce înseamnă asta în practică și cum va ajunge Kievul, cu sprijinul aliaților. Scopul strategic este articulat, dar căile și mijloacele strategice sunt lăsate neabordate.
În SUA, stagnarea operațiunilor de contraofensivă a condus la întrebări despre importanța Ucrainei pentru interesul național al Americii. Aceasta luare de piziție din partea unor politicieni din Congres, reprezintă o primă breșă în viziunea strategică, comparativ cu Europa, unde sprijinul politic pentru Ucraina este mult mai unitar. În Statele Unite, unii susțin că banii cheltuiți acolo nu vor mai fi disponibili pentru Indo-Pacific și un posibil viitor conflict cu China, o poziție care conține un anumit sens strategic. Vocile radicale ale spectrului politic, pur și simplu nu cred că supraviețuirea Ucrainei contează pentru SUA și că este o problemă prin excelență „europeană”.
Adevărul este că o înfrângere a Ucrainei poate avea consecințe nebănuite pentru stabilitatea geopolitică la nivel global. Dacă Ucraina va pierde, peisajul strategic global va deveni mult mai instabil și mai nesigur. Provocările existente vor deveni mult mai dificil de gestionat, ca să nu mai vorbim de rezolvat, și aproape sigur vor apărea noi tensiuni. Dacă factorii de decizie politică consideră că gestionarea crizelor actuale este o provocare, o lume în care Ucraina pierde va fi mult, mult mai rea.
Concluzie
Chiar dacă Războiul de Apărare și Eliberare al Ucrainei este departe de a se fi terminat se cuvine a fi făcute anumite observații.
În ciuda sacrificiului poporului ucrainean, care trebuie cinstit cum se cuvine, sarcina și impactul economic ale războiului au fost în mare parte preluate de către statele Uniunii Europene și, mai ales, de Statele Unite ale Americii.
În contextul alegerilor prezidențiale și parțiale pentru Congres ale SUA, trebuie avut în vedere riscul creionării unor noi viziuni asupra războiului ruso-ucrainean. Ne referim cu precădere la posibilitatea alegerii lui Donald Trump în funcția de Președinte al Statelor Unite, acesta susținând că are intenția de încheia războiul „în 24 ore”.
Și în câteva state importante din Uniunea Europeană vor avea loc alegeri. Fie că vorbim despre Parlamentul Uniunii, sau despre parlamentele naționale, retorica „anti-război” promovată de partidele radicale la nivelul uniunii poate lăsa statul ucranean în imposibilitatea de-a mai putea susține războiul. Acest lucru se traduce printr-o pace semnată în termenii Rusiei care va avea reverberații asupra stabilității internaționale și așa șubredă. Acest scenariu nefast devenit realitate va avea un ecou imediat și la București.
