Paloma PETRESCU ■
,,Bacalaureatul este un examen din inerție, nu știm ce vrem cu el, ci doar ne-am obișnuit să îl dăm în fiecare an, fără vreun scop sau beneficiu. În plus, nici măcar nu îi cunoaștem baza legală, având în vedere faptul că nici Legea Educației nr. 1/2011, nici Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023 nu s-au aplicat cu privire la acesta. Pe lângă faptul că materia este foarte multă, este învechită. Este total absurd ca o țară membră Uniunii Europene să rămână într-o continuă buclă temporală! Suntem în anul 2024, iar elevii încă sunt forțați să învețe comentarii kilometrice ale operelor literare din anii 1800, pe care oricum le uită după ce ies din sala de examen.”– Lorena Drăgușin, președinta Asociației Elevilor din Constanța (AEC)
Trebuie să recunoaștem, e de apreciat atitudinea AEC! Dincolo de simplismul și radicalitatea cerinței, opinia exprimată este realistă, participativă. Este o odovadă de maturitate în gândire, realism și ancorare în prezent, un prezent democratic, în care exprimarea opiniilor este liberă.
Deci, ce măsurăm prin Bacalaureat? Care este istoria Bacalaureatului?
Vă amintiți de Napoleon Bonaparte? Sigur că da, am învățat la istorie. Iată ce reține despre el Wikipedia!
În 1801, Napoleon Bonaparte a introdus, prin decret, Examenul de Bcalaureat, ca parte a învățământului modern din Franța.
În România, modelul examenului de bacalaureat din Franța a fost preluat în 1925, când Ministrul Instrucțiunii Publice, Ministerul Educației de azi, era C. Angelescu, ca examen al maturității [1] “Scopul acestui examen este de a verifica cunoștințele dobândite de elevi la materiile de studii cele mai importante și mai ales de a dovedi influența studiilor făcute asupra formării cugetării lor, deci, cu chipul acesta a selecționa dintre absolvenții liceului pe cei care dovedesc că sunt în stare să urmeze cu folos studiile de specializare universitare.”
De-a lungul anilor în România învățământul obligatoriu a acoperit o durată diferită de ani de școlarizare: învățământ obligatoriu de 4 clase, apoi 8 clase, iar după Revoluția din decembrie 1989 învățământul obligatoriu s-a derulat pe parcursul a 10 ani de școlarizare, iar conform Legii Învățământului Preuniversitar, Legea 198/2023 s-a generalizat, în vorbe, dar nu și în fapt, la 12 ani sau până la vârsta de 18 ani. Art. 13(1). Conform Art. 248(5) din Legea 198/2023, structura examenului de Bacalaureat se va modifica, iar aceasta va fi valabilă pentru elevii care vor fi în clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026.
Cum e la alții? În Europa, doar în Belgia și Suedia elevii nu susțin la finalizarea ciclului liceal un examen de tip bacalaureat. Ei se pot înscrie la Universitate/învățământ universitar, direct, dar … nu e sigur că vor finaliza. Mai puțin de 50% dintre cei care au calitate de student, ajung să finalizeze cursurile universitare, competiția e dură, iar evaluarea competențelor dobândite pe parcursul studiilor este foarte riguroasă și severă. Uneori, se organizează un nou an de studiu la nivel pre-universitar pentru pregătire pentru admitere la facultate.
Desființăm sau păstrăm examenul de bacalaureat la finalul ciclului liceal?
Participarea la examenul de Bacalaureat nu este obligatorie! Și atunci? Cum să fie desființat, ceva nu e obligatoriu?
Care sunt beneficiile promovării examenului de Bacalaureat?
Dincolo de exersarea atitudinii, a capacităților personale de concentrare, în condiții stricte de examen, de exersarea gândirii critice, analitice și sintetice în condiții de stres, contra cronometru, Bacalaureatul oferă beneficii precum:
- Accederea în învățământul universitar este condiționată de promovarea examenului de bacalaureat.
- Promovarea examenului de bacalaureat asigură și atingerea nivelului 4 de calificare, în timp ce doar finalizarea liceului și promovarea examenului de certificare asigură doar nivelul 3 de calificare.
În anul 2018 Ministerul Educației a lansat în consultare publică planurile cadru pentru liceu, vizând toate filierele: teoretic, tehnologic, vocațional. Au fost dezbateri în mai toate regiunile de dezvoltare din țară. Au participat la aceste întâlniri de consultare reprezentanți ai tuturor actorilor din educație: elevi, profesori, părinți, agenți economici. S-au formulat și au fost înaintate Ministerului Educației, precum și Comisiei Prezidențiale “România Educată”, propuneri pertinente, mai ales că, logica zice că în funcție de profilul absolventului de liceu, se construiesc planurile cadru (lista disciplinelor și numărul de ore alocat pentru fiecare an de studiu, în funcție de filieră), iar pornind de la acestea se dezvoltă programele școlare pentru fiecare disciplină.
Vedeți? Vorbim tot despre disciplne! Doar în medii elevate, când vor să atragă atenția, să arate că sunt în acord cu trendul UE, decidenții vorbesc despre transdisciplinaritate, despre formarea competențelor de viață, despre educarea autonomiei, formarea competențelor cheie necesare pentru integrare pe piața muncii.
Și? Ce s-a ales de acele propuneri? Doar o mică victorie – s-a preluat titulatura de curriculum la decizia elevului, în loc de curriculum la decizia școlii, dar, nu, nu vă bucurați, nu se schimbă nimic.
Ba da, s-a schimbat! S-au adăugat discipline noi, precum Istoria evreilor. Holocaustul, Istoria comunismului din România … dar nu la decizia elevului, ci în trunchiul comun, ca să fie obligatorii. Doar că, ce să vezi? Abia în 2023, prin OM 6731/ noiembrie 2023
s-a “decis” profilul absolventului învățământului liceal, în funcție de filiera urmată, adică ce vrem să știe, să știe să facă în viață, din perspectiva personală și profesională, absolventul de liceu. E pregătit pentru viața de adult? Să ia decizii, să folosească, să aplice cunoștințele în contexte noi, de viață reală, să-și stabilească și să urmeze planul de carieră, astfel încât să fie un adult responsabil, util sieși dar și societății.
Cum am spus, nu vă bucurați pentru că toată tărășenia cu planuri-cadru, programe școlare, structurare examen de bacalaurear, trebuie reluată, pentru că, din graba și orgoliul de a avea Lege nouă, și-au dat cu stângul în dreptul și după cum știți și pentru fiecare pas cu picioarele pe pământ, mai întâi se face o conexiune în creier. Deci, dacă nu gândești, nu poți să mergi!
Deci, ce măsurăm prin Bacalaureat?
Aici este revolta, întemeiată de altfel, a elevilor din AEC. Capacitatea de memorare? Volumul de cunoștințe acumulate pe parcursul celor 12 de ani de școală? Asta se evaluează? Păi nu se face evaluare curentă?
Haideți să punem accentul pe ce este relevant la finalul ciclului liceal, să măsurăm mai ales competențe, atitudini, gândire critică, desigur formate și exersate de-alungul celor 12 ani de școală și să contorizăm gradul de pregătire al fiecăruia pentru viața de adult.
Gazeta Sentinela propune AEC colaborarea în vederea realizării unei structuri a examenului de Bacalaureat, desigur nu doar pornind de la ce vor elevii, dar și de la aspectele relevante ale unui examen de maturitate.
[1] Dezvoltare fizică și intelectuală deplină, definește statutul de adult autonom
