Călin MARINESCU ■
Acum câteva zile aflam de la cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, despre intenția Comisiei Europene de a propune folosire veniturilor rezultate din lichiditățile și devizele entităților de stat sau private rusești “înghețate” în băncile și instituțiile fianaciare vestice, după declanșarea invaziei Ucrainei.
Șeful Diplomației Europene, Josep Borrel, a confirmat această inițiativă și chiar a supus-o aprobării Ambasadorilor țărilor membere ale Comunității Europene, obținând aprobarea totală a acestora.
O dată cu atacarea Ucrainei, după cum se știe, Rusia a fost supusă unor sancțiuni în mai multe etape, cel mai important fiind al treilea pachet de sancțiuni care printre altele statua interzicerea tranzacțiilor financiare cu băncile rusești, interdicția privind accesul principalelor bănci rusești la sistemul internațional de transfer bancar SWIFT, și interzicerea eliberarii de monedă euro către Rusia.
La acea dată, Banca Centrală a Rusiei și principalele bănci rusești aveau depuse în conturile diverselor instituții finaciare și bănci europene active constituite din titluri de valoare și cash, evaluate la peste 300 de miliarde de euro. În jur de 70% dintre aceste active erau depuse la instituția financiară Euroclear din Belgia.
Evident aceste active, chiar și așa “înghețate”, generează profituri colosale, din dobânzi, care în mod normal aparțin titularului de cont, veniturile fiind evaluate până în prezent la circa 21,5 miliarde de euro.
Discutăm despre sume uriașe, pe care mulți dintre noi, care numărăm leuții când ne facem bugetul lunar, nu le putem evalua cu ușurință.
Pentru comparație, Comunitatea Europeană a hotărât un ajutor financiar pentru Ucraina de 50 de miliarde de euro în tranșe, prima rată de 4,5 miliarde de euro fiind eliberată doar de câteva zile.
În condițiile în care din motive politice, Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii (SUA) întârzie aprobarea propunerii guvernului, aprobată deja de Senat, ce conține pe lângă alte cheltuieli și un ajutor financiar de 60 de miliarde $ pentru Ucraina, statele europene, îngrijorate de situația de pe front, caută soluții pentru a finanța aprovizionarea armatei ucrainiene cu muniție și armament.
Europa unită este conștientă că dacă Rusia va câștigă războiul cu Ucraina își va continuă expansiune către vest, probabil într-un termen de timp mediu.
Declarațiile din ce în ce mai belicoase ale Președintelui reales Vladimir Putin, care a început reorganizarea economiei rusești către producția de război, stârnesc fiori tuturor celor care trăim în țări cu regimuri democrat-liberale.
Pentru a putea folosi aceste sume importante în vederea ajutorării Ucrainei este nevoie de o motivație juridică cu argumente și instrumente legale pertinente și solide.
Supunerea spre aprobarea Consiliului Europei a acestei propuneri, nu a fost posibilă din cauza eternei opoziției făcute de premierul ungar Viktor Orban și cancelarul austriac Karl Nehammer, unicii susținători europeni ai Rusiei.
Oricum, eu cred că eventuala aprobare în Consiliul Europei a acestei operațiuni de financiare de confiscare nu asigură acoperirea juridică necesară în temei internațional, dar poate constitui un prim pas spre legiferare.
Activele entităților rusești blocate în instituțiile financiare europene nu au fost naționalizate, deci rămân în proprietatea celor care le-au transferat în conturile respective. Ca atare și veniturile generate de aceste active rămân proprietatea detinatorilor de conturi.
Ca sugestie, se poate apela, spre exemplu, la experiența naționalizării parțiale a unor conturi bancare de către statul cipriot, actiune necesară pentru a depăși o situație financiară dezastruasă.
În 2013, Republica Cipru, aflată într-o iminentă încetare de plăți, a hotărât impozitarea cu 10% a tuturor conturilor bancare din băncile cipriote care depășeau valoare a de 100.000 de euro și care însumate depășeau 30 de miliarde de euro.
Trebuie știut că în băncile cipriote se aflau depuse, la vremea respectivă, sume importante, venituri mai mult sau mai puțin legale, în primul rând din Rusia, dar și din diverse state ale Europei centrale și de est, printre care și România.
În mare parte aceste conturi au fost constituie prin depuneri de bani cash. Guvernul Federației Ruse, care se pare că erau în mod direct cointeresat, au încercat să împrumute Ciprului o parte din cele 6 miliarde de euro necesare pentru rezolvarea situației, dar nu au putut pune la dispoziție suma promisă. Statul cipriot a legifera impozitarea cu 10% a conturilor bancare ce depășeau 100.000 de euro și astfel și-a asigurat 50% din necesarul de active, restul fiind rezolvat prin împrumuturi.
În cazul activelor rusești probabil propunerea Comisiei Europene se poate aplica decât printr-o astfel de metodă, care o dată probată de Consiliul Europei ar trebui legiferată în statele unde se află sediile instituțiilor financiare sau bancare ca dețin în conturi active rusești.
Pe de altă parte, rușii amenință că dacă se va proceda astfel vor naționaliza activele companiilor vestice aflate în Rusia.
Înainte ca Președintele Vladimir Putin să fie contaminat de virusul naționalismului, Rusia era integrată în circuitul economic mondial și multe dinte principalele companii vestice au făcut importante investiții acolo.
Prin aventura sa belicoasă în Ucraina, Putin a făcut în primul rând un mare rău propriei țări pe care a scos-o din circuitul economic global, devenind un exportator net de materii prime în condiții total defavorabile.
Se așteaptă o nouă întâlnire a Consiliului Europei pentru discutarea aceste teme și cel mai propabil, Comisia Europeană va găsi resorturile necesare pentr ai “convinge” pe cei doi rebeli ai ordinii europene și iubitori de moaște moscovite, să revină asupra nihilismului lor de rutină, așa cu s-a procedat în cazul aprobării ajutorului către Ucraina, inițial contestat de premierul maghiar Viktor Orban.
Din punctul nostru de vedere principiul, ca atare, al naționalizării profitului realizat de depozitele bancare rusești din Europa, până la identificarea instrumentelor legale are cel puțin o latură morală pe care o compar, pur și simplu, cu principiul uzual cvasistatuat – poluatorul plătește! Și să ne fie iertat, dar la câtă “mizerie” au făcut rușii în viața noastră…
P. S.
Serviciile secrete rusești, considerate ca unele dintre cele mai eficiente din lume, ocupate cu desființarea oricăror manifestări contrare alegerii pentru a cincea oara a Președintelui Vladimir Putin, au scapăt din vedere pregătirea unui act terorist de proporții, deși americanii îi atenționaseră asupra informației că se pregătea o astfel de acțiune.
În paranoia lui, Vladimir Putin vedea numai acțiuni de destabilizare a alegerilor și a catalogat și informația pe care americanii o ofereau cu bună credință drept o încercare de a perturba buna desfășurare a alegerilor.
Teama sa era de altfel fară temei fiindcă, nu-i așa, vorba lui Stalin, “nu contează cine votează, contează cine numără voturile!”
Reacția forțelor speciale și a pompierilor a fost neînchipuit de lentă, tardivă chiar, și au permis atacatorilor să părăsească locul faptei fiind capturați departe de Moscova.
După peste 24 de ore, perioadă marcată de o liniște jenanta, Președintele reales s-a adresat poporului rus, terifiat de ceea ce s-a întâmplat.
Este clar că dirijarea capacităților serviciilor secrete pentru protejarea lui Vladimir Putin și a camarilei sale a lăsat deschisă ușa unor teroriști gata să provoace pierderi de vieți omenești în rândul celor nevinovați.
