Acasă Frontul de Est După doi ani de război, 96% dintre ucraineni își mențin încrederea în...

După doi ani de război, 96% dintre ucraineni își mențin încrederea în Forțele Armate

8419
0
Sursa: Facebook/Muzej karikature
Sursa: Facebook/Muzej karikature

Dorin POPESCU ■

În episodul XI al proiectului analitic CRONICILE MĂRII NEGRE/CMN. Jurnal de bord geopolitic la Pontul Euxin elaborat de Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House sunt reliefate opiniile și anallizele factuale, la zi, ale experților grupului de reflexie cuprinse în sintezele despre ecosistemul militar, economic, politic, social și de securitatea din regiunea noastră extinsă și conțin informații sensibile structurate în patru capitole.

I. Cronici albe[1]

  • Se deblochează discuțiile privind noul sprijin american pentru Ucraina. Președintele Camerei Reprezentanților a Congresului SUA, Mike Johnson, a declarat că va permite discutarea și votarea, în Cameră, în săptămâna 16-21.04.2024, a trei proiecte separate de legi privind acordarea de noi ajutoare americane pentru Israel, Ucraina și, respectiv, “aliații din regiunea India-Pacific” (Taiwan); este posibil chiar și un al patrulea proiect legislativ, privind „adoptarea de măsuri pentru consolidarea securității naționale” (acest ultim proiect de lege ar putea conține măsuri privind acordarea de ajutor american în sistem „lend-lease” și utilizarea activelor rusești confiscate pe teritoriul SUA). Propunerea lui Mike Johnson a fost prezentată la întâlnirea congresmenilor republicani în cadrul unei reuniuni închise, la 15 aprilie a.c.[2] Casa Albă a declarat ulterior că, la prima vedere, inițiativa lui Mike Johnson ar răspunde nevoilor de sprijin pe care le are Ucraina și proiecției de solidaritate a SUA față de aceste nevoi. Pesimiștii apreciază totuși că propunerea președintelui Camerei Reprezentanților va întârzia cu cel puțin două luni noul sprijin promis Ucrainei, într-o perioadă critică pentru rezistența pe front a acesteia în fața armatei ruse. Deși inițiativa acestuia a generat deja reacții ostile atât în rândul democraților, cât și printre republicanii ultraconservatori, Mike Johnson pare a avea instrumentele necesare pentru a finaliza această inițiativă.  Predicție: deși va genera noi discuții și negocieri, noul sprijin american pentru Ucraina va fi aprobat totuși (în condiții care vor limita efectul acestuia), într-o perioadă estimată de două luni.
  • Energodar, „vecinătatea primejdioasă a unei catastrofe nucleare”. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, va vizita Moscova și Kievul în perioada imediat următoare, în contextul recentelor și multiplelor atacuri asupra centralei nucleare ucrainene de la Energodar (regiunea Zaporojie), centrală ocupată în prezent de forțele armate rusești. La solicitarea Federației Ruse, a avut loc recent[3] o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU) dedicată acestei teme. Potrivit lui Grossi, „lumea se află în vecinătatea primejdioasă a unei catastrofe nucleare; securitatea nucleară a centralei se află în pericol, iar aceste atacuri sporesc riscurile producerii unui incident radiologic şi/sau nuclear”. Rusia acuză Ucraina de producerea acestor atacuri, în timp ce Ucraina acuză în oglindă Moscova de organizarea unor atacuri sub steag fals asupra centralei. La reuniunea CS ONU, țările occidentale (SUA, Marea Britanie, Franța, Elveția, Slovenia, Japonia, Coreea de Sud) au acuzat Rusia de organizarea atacurilor respective și au solicitat acesteia retragerea trupelor rusești de pe teritoriul centralei. Grossi a declarat că atacurile respective încalcă în mod repetat primul principiu al Planului în 5 puncte prezentat de acesta Consiliului de Securitate încă din 30 mai 2023. Oficialul a subliniat că nu cunoaște responsabilul atacurilor cu drone (Rusia sau Ucraina) și că nu poate face speculații pe această temă.
  • Atacurile (rusești) asupra Centralei nucleare de la Energodar vor continua. Potrivit oficialilor ucraineni, atacurile rusești asupra Centralei nucleare de la Energodar vor continua; reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, Serghei Kislița, a declarat recent că obiectivul părții ruse este ca, prin aceste atacuri, să scoată de pe agenda internațională problema retragerii trupelor rusești de pe teritoriul Centralei. Aceste atacuri reprezintă o provocare deliberată a Federației Ruse, care, potrivit oficialilor militari și civili ucraineni, va continua și în perioada următoare. În acest context, Ucraina solicită din nou, oficial, demilitarizarea Centralei și evacuarea teritoriului acesteia de către armata rusă. Predicție: indiferent de proveniența și scopul atacurilor cu drone asupra Centralei nucleare de la Energodar, obiectivul lansării acestor atacuri nu a fost atins încă; sunt perspective robuste ca aceste atacuri să continue, fără pericole majore pentru integritatea Centralei.
  • Bătălia ucraineană pentru Patriot. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a exprimat public nemulțumiri privind faptul că atacurile cu drone asupra unor obiective energetice rusești (în principal, rafinării petroliere) nu ar fi sprijinite de aliați (în particular, de SUA, ai căror oficiali[4] s-au pronunțat deschis în acest sens; în contrapartidă, secretarul general al NATO a apreciat că astfel de atacuri sunt legitime). Liderul ucrainean a precizat că toate aceste atacuri cu drone se produc cu tehnologie ucraineană; niciunul dintre echipamentele militare primite din Occident nu ar fi fost utilizat pentru atacuri asupra obiectivelor de pe teritoriul Rusiei, potrivit președintelui Zelenski. Ministrul ucraienan de externe Dmitro Kuleba a declarat că Ucraina ar fi gata să renunțe la atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești în schimbul mai multor sisteme de apărare antiaeriană de producție occidentală, prioritar sisteme/baterii Patriot[5]. Ministrul Kuleba a precizat că în prezent se are în vedere varianta livrării de noi sisteme Patriot și de sisteme SPAM-T către Ucraina. Potrivit ministrului Kuleba, patru țări din Europa și Asia dețin sisteme Patriot care ar putea fi trimise imediat în Ucraina. Oficialul ucrainean a transmis către omologii săi vestici și varianta “închirierii” unor sisteme Patriot de către forțele armate ucrainene. Președintele Zelenski a declarat recent că Ucraina ar avea nevoie în total de 25 de sisteme Patriot cu câte 6-8 baterii fiecare, iar “10 sisteme Patriot ar putea modifica în mod semnificativ actuala situație de pe front”. Potrivit acestuia, doar în cursul lunii martie a.c., Rusia a lansat peste 400 de rachete de diferite tipuri, 600 de drone Shahed și 3.000 de bombe aeriene ghidate, provocând victime civile și daune grave infrastructurii ucrainene; acest ritm a continuat cel puțin la fel de intens în cursul lunii aprilie a.c.
  • Răspunsul partenerilor pentru Patriot. Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, a declarat recent că are în vedere organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe și de apărare din țările UE pe tema urgentării livrării de sisteme de apărare antiaeriană către Ucraina. Potrivit acestuia, Ucraina ar avea vitală nevoie de 7 sisteme de apărare antiaeriană Patriot, în timp ce armatele naționale ale țărilor occidentale ar dispune în total de cca 100 sisteme Patriot. Parlamentul European a adoptat recent  o rezoluție prin care a refuzat descărcarea de gestiune a bugetului Consiliului UE până când liderii europeni vor decide să sprijine Ucraina cu sisteme suplimentare de apărare aeriană Patriot. Decizia a fost susținută de 515 deputați europeni, dintre care 62 au votat împotrivă. Predicție: presiunile multiple insistente ale Kievului asupra țărilor occidentale pentru continuarea livrărilor de sisteme Patriot pot avea unele rezultate limitate în perioada următoare; anticipăm noi livrări ale sistemelor Patriot în Ucraina.
  • Escaladările din Orient readuc în discuție tema protecției spațiului aerian în Ucraina. În contextul atacului iranian cu drone și rachete asupra Israelului, Ucraina solicită public, din partea Occidentului, un sprijin similar celui pe care Vestul îl acordă Israelului. Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski s-a adresat din nou aliaților vestici  cu solicitarea de a se livra Ucrainei noi sisteme de apărare antiaeriană, după modelul de acțiune colectivă a Vestului în Israel: “Dronele „Shahed” sună la fel pe cerul Ucrainei ca și pe cerul din Orientul Apropiat. Acțiunile decisive ale aliaților au împiedicat acolo succesul terorii și pierderea infrastructurii. Același lucru este posibil și în protejarea de teroare a Ucrainei, țară care, la fel ca Israelul, nu este membru NATO. Și pentru asta nu este nevoie să activăm articolul 5, este suficientă doar voința politică”. În context, ministrul britanic de externe a subliniat că nu poate fi acordat Ucrainei același tip de sprijin ca cel acordat Israelului, întrucât acordarea acestui sprijin “va duce în mod direct la escaladarea conflictului (cu Rusia, n.n.)”[6]. Președintele Zelenski a cerut NATO convocarea unei reuniuni speciale Ucraina-NATO pe temele urgente privind apărarea antiaeriană și protecția spațiului aerian al Ucrainei.
  • Scade presiunea pe tema muniției de artilerie pentru Ucraina. Scăderea capacității apărării antiaeriene a Ucrainei a redus în mod semnificativ presiunea privind asigurarea urgentă cu muniții de artilerie a forțelor armate ucrainene. Premierul ceh Petr Fiala a declarat, la Washington, că Cehia a colectat deja primele 500.000 piese de muniție de artilerie pentru Ucraina și că, potrivit planurilor actuale, va mai colecta și livra suplimentar în Ucraina un milion de piese de muniție de artilerie în decurs de un an, în cadrul unei Inițiative sprijinite de 20 de țări ale coaliției de sprijin pentru Ucraina, printre care Germania, Olanda, Polonia, Canada.
  • Protejarea depozitelor de gaz ale Ucrainei cu mijloace de apărare antiaeriană ale UE. Ministrul ucrainean al energiei, German Galushchenko, s-a adresat recent colegilor săi europeni, la reuniunea informală a miniștrilor energiei din țările UE, cu propunerea de utilizare a mijloacelor de apărare antiaeriană ale UE pentru protejarea depozitelor de gaz ale Ucrainei: „Am putea folosi apărarea antiaeriană în țările vecine pentru a proteja spațiile de depozitare, dacă aveți nevoie de acestea. Este pur și simplu o chestiune de securitate a aprovizionării”. Potrivit acestuia, Ucraina a oferit deja țărilor europene posibilitatea de a folosi instalațiile de stocare a gazelor din această țară; astfel, protecția acestor depozite “va fi benefică și pentru țările europene”. Ministrul ucrainean a precizat că „o astfel de decizie ar trebui luată în continuare la nivel politic, nu la nivelul ministerelor energiei”.
  • Plan complex de reforme pentru Ucraina. Comisia Europeană a adoptat un Plan complex de reforme pentru următorii 4 ani (Proposal for a Council Implementing Decision on the approval of the assessment of the Ukraine Plan)[7], pe baza căruia va fi realizat programul de sprijin financiar pentru Ucraina în valoare de 50 miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Programul conține 69 de propuneri de reforme și 10 propuneri de investiții necesare a fi adoptate în 15 domenii, precum energetica, agricultura, infrastructura de transport, capitalul uman, întreprinderile mici și mijlocii etc. Documentul conține 146 de indicatori calitativi și cantitativi care trebuie realizați. Potrivit Ursulei von der Leyer, „evaluarea pozitivă a Comisiei pentru îndeplinirea acestui Plan deschide calea pentru plățile regulate în cadrul Fondului pentru Ucraina”. Finanțarea europeană prin intermediul Facilității Ucraina va permite plata salariilor și pensiilor, asigurarea unor servicii publice, sprijinirea reconstrucției Ucrainei, consolidarea apărării împotriva agresiunii rusești etc.
  • Negocieri eșuate privind securitatea navigației și a exporturilor de produse ucrainene prin Marea Neagră. Rusia și Ucraina ar fi fost aproape de încheierea unui acord, cu medierea internațională a Turciei, privind reluarea exporturilor de cereale ucrainene în cadrul Inițiativei de la Marea Neagră privind securitatea navigației în acvatoriu. Președintele turc ar fi intenționat să anunțe public, la 30 martie a.c., obținerea consensului părților privind încheierea acestui acord, însă textul nu a mai putut obține consensul final al părților; potrivit presei internaționale[8], Ucraina ar fi respins varianta finală a textului negociat și propus de Turcia. Acordul ar fi inclus garanții pentru un regim de navigație liber și sigur în acvatoriul Mării Negre. Predicție: Eforturile de negociere a acestui acord pot fi reluate de Turcia, în contextul pregătirii vizitei în Turcia a președintelui rus Vladimir Putin (data vizitei nu a fost convenită încă).
  • Un posibil nou schimb ruso-ucrainean de prizonieri. Un nou schimb ruso-ucrainean de prizonieri este negociat în prezent. Potrivit mass-media din Ucraina și Rusia, părțile au în vedere inclusiv realizarea unui schimb de prizonieri după formula 500/500. Partea rusă respinge varianta unui schimb total de prizonieri (variantă susținută de partea ucraineană[9]), întrucât numărul de prizonieri ucraineni ar fi mai mare decât cel al prizonierilor ruși. Părțile analizează în prezent și posibilitatea constituirii unei Comisii mixte care ar putea monitoriza situația militarilor declarați dispăruți pe frontul din Ucraina. Cel mai recent schimb de prizonieri a avut loc la 8 februarie a.c., după formula 100/100.
  • Summitul pentru pace din Elveția și dilema chineză. Autoritățile elvețiene au anunțat că Summitul pentru pace în Ucraina va avea loc în Elveția[10], în perioada 15-16 iunie a.c. Este încă incertă participarea Chinei la această reuniune internațională. Organizatorii mizează pe o largă participare internațională, însă nu se cunoaște nivelul de participare la reuniunea respectivă. Varianta inițială, de desfășurare a unui Summit la vârf pentru pace (cu participarea șefilor de stat și de guvern), pare a fi fost înlocuită cu cea a unei reuniuni internaționale de înalt nivel. Rusia nu va lua parte la această reuniune, nefiind invitată. Organizatorii (Elveția și Ucraina) apreciază că este posibil ca la reuniune să fie adoptată “o foaie de parcurs privind participarea ulterioară a Rusiei la procesul de pace[11]. Ca răspuns, Rusia a anunțat că Elveția și-ar fi pierdut de facto statutul de țară neutră[12], iar Moscova a anunțat că va schimba locul de desfășurare a Discuțiilor internaționale de la Geneva privind securitatea și stabilitatea, “din Elveția în altă țară, a cărei conducere se poate abține de la producerea de prejudicii participanților la acest format de negociere”[13]. Predicție: Summitul pentru Pace din Elveția nu pare a crea premisele pentru convenirea, pe plan internațional, a unei soluții politico-diplomatice a războiului din Ucraina.
  • Teza victoriei rezistă în mediul public ucrainean. Potrivit celui mai recent sondaj din Ucraina, realizat de Centrul Razumkov[14], cca 96% din cetățenii Ucrainei au încredere în Forțele Armate, cca 86% – în batalioanele de voluntari,  85% – în Serviciul de Stat pentru situații de urgență, 80% – în Garda Națională. Alți indicatori ai încrederii: Serviciul de Frontieră al Ucrainei – 76%; Ministerul Apărării – 67,5%; Serviciul de Securitate al Ucrainei – 67%; organizațiile civice – 61%; Biserica – 60%; Președinția Ucrainei – 59%; autoritățile locale – 54%; Poliția Națională – 53%; Banca Națională – 52%. Ratingul neîncrederii: nu au încredere în aparatul de stat – cca 76% dintre respondenți; nu au încredere în partidele politice – cca 76%; nu au încredere în Rada Supremă a Ucrainei – cca 74%; nu au încredere în sistemul juridic – cca 70%; nu au încredere în Guvernul Ucrainei – cca 65,5%; nu au încredere în Procuratură – cca 62%; nu au încredere în Agenția de combatere a corupției – cca 57%; nu au încredere în Procuratura Anticorupție – cca 56%; nu au încredere în Biroul Național Anticorupție – cca 55%; nu au încredere în băncile comerciale – cca 51%. În partidele politice au încredere cca 13% dintre respondenți. Într-o formațiune politică ce ar putea apărea din rândul militarilor au încredere cca 45% dintre respondenți, în timp ce numai 21,5% ar avea încredere într-un partid format din voluntari, 20% – într-unul format din intelectuali etc. 38,7% dintre respondenți apreciază că Ucraina se îndreaptă într-o direcție greșită (37,7% – într-o direcție bună); 82,9% dintre respondenți cred în victoria Ucrainei (59,5% cred, la care se adaugă 23,4% – care mai degrabă cred în victoria respectivă (nu cred și mai degrabă nu cred – 10,8%). 22% din cei care cred în victorie apreciază că victoria va fi obținută până la finele anului în curs, în timp ce 34,5% – într-un an sau doi. O majoritate clară (45,5%) dintre cei care cred în victorie apreciază că va fi posibilă scoaterea forțată a trupelor ruse din cea mai mare parte a teritoriului Ucrainei și restabilirea frontierelor existente până în anul 2014.
  • Berlin: „Cuvântul Chinei are greutate în Rusia”. În timp ce SUA acuză China că acordă sprijin Federației Ruse în multiple domenii, inclusiv date de intelligence, cancelarul german efectuează o importantă vizită în China, împreună cu o delegație de oameni de afaceri. Prezent la Beijing[15], cancelarul Olaf Scholz a declarat că i-a solicitat președintelui Chinei să își exercite influența asupra Rusiei pentru încetarea războiului în Ucraina, întrucât „cuvântul Chinei are greutate în Rusia”. Președintele Zelenski a apreciat public acest demers. Potrivit oficialului german, președintele chinez ar sprijini desfășurarea Conferinței pentru pace din Elveția. În timpul discuției liderului chinez cu oficialul european, cei doi oficiali au reiterat relevanța respectării principiului ONU de neutilizare a armamentelor nucleare și de abținere privind desfășurarea unor atacuri asupra obiectivelor nucleare; președintele chinez a avansat 4 principii pentru soluționarea războiului din Ucraina, precum și pentru nepermiterea escaladării conflictului și a ieșirii acestuia de sub control: cooperarea pentru atingerea păcii și evitarea intereselor înguste (1); cooperarea pentru dezescaladări succesive (2); crearea condițiilor pentru negocieri de pace și evitarea de noi escaladări (3) și, respectiv, minimizarea efectelor negative ale conflictului asupra piețelor economice globale (4). Predicție: Principiile chineze rămân la fel de vagi precum celebrul Plan de pace propus de China în 2023 și vor avea, cel mai probabil, aceeași soartă (eșecul).   
  • Slovacia se pronunță pentru neutralitatea Ucrainei. Premierul slovac Robert Fico a declarat că Slovacia nu va ratifica documentele privind aderarea Ucrainei la NATO. Potrivit acestuia, cea mai bună soluție pentru interesele cetățenilor ucraineni ar reprezenta-o obținerea unui statut de neutralitate al Ucrainei. Totodată, acesta a declarat că Slovacia este gata să dezvolte relații cu toți partenerii internaționali care pot asigura maximal interesele suverane ale Slovaciei pe arena internațională. Fico va vizita în perioada următoare inclusiv țări precum China, Azerbaidjan, Brazilia și Cuba.
  • Noua lege privind mobilizarea construiește soluții limitate la nevoile urgente ale frontului. Rada Supremă a Ucrainei a adoptat, recent, noua Lege privind mobilizarea[16] (Legea nr. 10449/2024 privind introducerea de modificări în anumite acte legislative ale Ucrainei pe teme privind desfășurarea serviciului militar, mobilizarea și înregistrarea militară[17]), care are ca scop principal înregistrarea tuturor persoanelor cu obligații militare și actualizarea datelor lor personale, pentru a simplifica și urgenta procesul de mobilizare. La 16 aprilie a.c,, președintele Ucrainei a semnat Legea respectivă. Noua lege conține, printre altele, următoarele prevederi[18]: Bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani sunt obligați să-și actualizeze datele de înregistrare în următoarele 60 de zile. Cetățenii trebuie să se adreseze personal birourilor de recrutare pentru a obține documentele militare. Bărbații trebuie să poarte asupra lor documentele militare și să le prezinte la cererea poliției sau a angajaților Centrelor Teritoriale de Recrutare. Fără aceste documente, bărbații nu vor putea să-și obțină pașapoartele sau să beneficieze de servicii consulare în străinătate. Autoritățile locale sunt obligate să sprijine mobilizarea. Birourile de recrutare vor putea solicita ajutorul poliției pentru a reține bărbații care se sustrag de la mobilizare. În locul serviciului militar obligatoriu, legea introduce „pregătirea militară de bază”; aceasta va începe la 1 septembrie 2025. Cei care se sustrag de la mobilizare pot fi privați de dreptul de a conduce vehicule prin intermediul instanțelor. Persoanele care nu au efectuat serviciul militar sau pregătirea militară de bază nu vor putea lucra în administrația publică, în procuratură sau în poliție. Legea nu conține prevederi privind demobilizarea trupelor. Cabinetul de Miniștri al Ucrainei este împuternicit, prin această lege, să elaboreze și să prezinte Radei Supreme un proiect de lege privind “îmbunătățirea mecanismelor de rotație a militarilor aflați sub legea marțială, de concediere a acestora și de reabilitare medicală și socială”.
  • Referendum pro-european în Republica Moldova. Curtea Constituțională a Republicii Moldova a dat[19] aviz pozitiv inițiativei de desfășurare, la 20 octombrie a.c., a Referendumului privind aderarea la UE; acesta este (potrivit Curții) constituțional și va conține întrebarea: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost inițiat de președinta Maia Sandu la sfârșitul anului 2023[20]. Scopul referendumului și al modificării Constituției îl reprezintă declararea aspirațiilor de integrare europeană, stabilirea direcției de orientare spre spațiul valoric european, precum și stabilirea integrării europene drept obiectiv strategic pentru Republica Moldova. Potrivit președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, rezultatele referendumului inițiat de Maia Sandu vor avea putere legislativă supremă (și nu vor trece printr-un vot suplimentar în Parlament). În momentul de față, formațiunile pro-rusești din Republica Moldova se pronunță pentru boicotarea referendumului, chiar și în condițiile în care acesta ar avea avea loc simultan cu alegerile prezidențiale. Predicție: Moscova are interesul de a sabota desfășurarea acestui referendum și dispune, în Republica Moldova, de resurse tehnologice, informaționale, logistice și umane pentru a produce periodic probleme în procesul de organizare și desfășurare a referendumului; multiple probleme, generate de Moscova, pot apărea periodic în procesul de pregătire și desfășurare a referendumului.
  • Carusel geopolitic la Baku. A început[21] procesul retragerii militarilor ruși din trupele “de menținere a păcii” din regiunea Nagorno-Karabah, după soluționarea pe cale militară, de către Azerbaidjan, a acestui conflict. Retragere ar urma a se desfășura timp de câteva zile. Posturile de control ale militarilor ruși vor fi preluate de către poliția azeră. Franța și-a retras ambasadorul din Azerbaidjan, pentru consultări, în contextul tensionării succesive a relațiilor bilaterale dintre Paris și Baku. Înalți oficiali militari din Turcia și Azerbaidjan au confirmat, la Baku, planurile de dezvoltare a schimbului de informații militare între cele două țări.
  • Războiul vine, clivajele rămân. Potrivit unui sondaj recent realizat în Republica Moldova de Asociația WatchDog[22], 48,1% dintre respondenți consideră Federația Rusă o amenințare la adresa securității Republicii Moldova (cca 44% dintre respondenți apreciază că politicile Kremlinului nu reprezintă nicio amenințare, iar 8% – nu au știut sau nu au vrut să răspundă). 46,7% dintre respondenți consideră că statutul de neutralitate al Republicii Moldova, consfințit în Constituție, poate proteja țara în cazul unui conflict militar, în timp ce cca 41% apreciază că neutralitatea nu poate proteja țara (12,5% nu au știut sau nu au vrut să răspundă). 34% dintre respondenți au răspuns că ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la NATO, dacă ar avea loc un astfel de referendum, în timp ce 47,5% dintre respondenți ar fi gata să voteze împotriva aderării la NATO (10% sunt indeciși, iar cca 7% nu vor participa la un astfel de plebiscit). 26% ar susține eventualitatea unui referendum privind intrarea Republicii Moldova în componența Rusiei, iar 57,5% ar vota împotrivă. 41% dintre respondenți consideră că lucrurile se îndreaptă în direcție corectă în Republica Moldova, iar 45% – în direcție greșită; percepția optimistă predomină în rândul respondenților vorbitori de limbă română. Dintre oamenii politici, cel mai înalt nivel de încredere îl are Maia Sandu – 46%, urmată de Ion Ceban (37%) și Igor Dodon (36%).  Aproape 23% dintre respondenți au declarat că dețin cetățenia României. Liderul detașat în preferințele alegătorilor cu cetățenie română din Republica Moldova care declară că vor participa la alegerile prezidențiale din România este secretarul adjunct al NATO, Mircea Geoană – 52%, urmat de premierul României, Marcel Ciolacu – 17% și de senatoarea Diana Șoșoacă (15%). Una dintre concluziile cercetării sociologice este impactul încă ridicat al propagandei Kremlinului în Republica Moldova pe subiecte care vizează securitatea.

II. Coduri roșii[23]

  • Rusia continuă eforturile pentru destabilizarea Republicii Moldova. Omul-cheie al Kremlinului în acest moment este Evghenia Guțul, bașcanul UTA Găgăuzia. În cadrul unei noi deplasări în Rusia, Guțul a semnat un acord cu banca rusă de stat PromSviazBank (PSB)[24], conform căuia PSB va deschide conturi pentru aproximativ 5.000 de angajați ai autorităților găgăuze, dar și pentru 20.000 de pensionari din Găgăuzia, care vor primi carduri pentru sistemul de plată Mir din Rusia[25]. Guțul a cerut conducerii băncii ruse să ofere „programe umanitare”. ajutoare” și „finanțări suplimentare” plăților de pensii și salariilor din sectorul public al UTA Găgăuzia; potrivit acesteia, conturile bancare deschise la PSB de funcționarii publici și de pensionari vor fi alimentate gratuit cu suma de 2.000 lei moldovenești. Potrivit acesteia, Rusia a promis că va acorda sprijin UTA Găgăuzia în 3 direcții/domenii: beneficii la exportul de produse în Rusia; reduceri la gazul rusesc; acces la infrastructura rusă de plăți, iar semnarea Acordului reprezintă garanția sprijinului rusesc în domeniul social/bancar. Noul acord face parte din eforturile propagandei rusești de a-și legitima interesele și prezența în Republica Moldova, în special în regiunea autonomă găgăuză. Pentru a contrabalansa apropierea conducerii UTA Găgăuzia de Federația Rusă, președinta Maia Sandu a efectuat[26] o vizită de lucru în regiunea autonomă, la Comrat, în ziua în care bașcana se afla încă la Moscova. Vizita președintei Maia Sandu la Universitatea din Comrat a fost însoțită de organizarea, de către forțele ruse, a unui protest stradal împotriva prezenței sale în regiune. Bașcana a condamnat vizita la Comrat a președintei Maia Sandu, declarând că “puterea de la Chișinău se teme de găgăuzi și are față de noi un comportament de ocupanți”.
  • Visul Georgian devine Visul Rusesc. Proteste masive au însoțit noua tentativă a Guvernului de la Tbilisi de a adopta, în Parlament, o Lege privind agenții străini (Legea “Cu privire la transparența influenței străine”), după modelul rusesc. Proteste masive (cu blocarea principalelor artere stradale / bulevardul Rustaveli și participarea câtorva mii de protestatari) au avut loc[27] și au loc[28] în fața clădirii Parlamentului georgian. Demonstranții și-au manifestat susținerea față de președinta pro-europeană a țării, Salome Zurabișvili. Potrivit acesteia, „Georgia nu se va resemna cu o nouă sovietizare. Societatea civilă protestează masiv împotriva legii rusești. Demonstrațiile pașnice apără viitorul european”. Au avut loc ciocniri între forțele de ordine și demonstranți. Au fost operate arestări, cu acuzația de încălcare a ordinii publice. Opoziția a semnalat grave abuzuri ale forțelor de ordine. Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Theodoros Rousopoulos, a solicitat în regim de urgență Comisiei de la Veneția opinia acesteia privind așa-numita Lege “Cu privire la transparența influenței străine” și la respectarea standardelor în domeniu ale Consiliului Europei, în contextul în care autorii proiectului de lege afirmă că acesta ar respecta întru totul standardele europene în domeniu. Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a solicitat anterior Parlamentului georgian să se abțină de la votarea acestei legi. Ambasadorii UE (Paweł Herczyński), SUA (Robin Dunnigan) și Marii Britanii (Mark Clayton) au avut[29] o întâlnire cu premierul georgian Irakli Kobakhidze pe tema proiectului de lege. Actualul proiect de lege „va îndepărta Georgia și mai mult de UE în loc să o apropie”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel. Uniunea Europeană a solicitat eliminarea legii, argumentând că aceasta contravine programului de reformă pe care Georgia trebuie să îl întreprindă pentru a progresa în vederea aderării la UE. Împotriva tuturor reacțiilor occidentale și interne, Guvernul georgian insistă asupra beneficiilor legii și a presupusei naturi „europene” a acesteia. Deputații au adoptat deja[30], împotriva protestelor stradale, prima lectură a proiectului de lege. Visul Georgian a devenit Visul Rusesc, sintetizează situația politică de la Tbilisi președinta Salome Zurabișvili[31]. Aceasta s-a adresat președintelui Franței Emmanuel Macron și președintelui Consiliului European Charles Michel solicitând discutarea situației din Georgia (pe care o numește o “provocare rusească”) la reuniunea specială de la 17-18 aprilie a.c. a Consiliului European.
  • Problemele frontului. În momentul de față, potrivit experților, Ucraina se confruntă pe front cu trei probleme majore: insuficiența munițiilor, insuficiența unor structuri militare bine instruite și reducerea semnificativă a capacității apărării antiaeriene. Armata rusă își intensifică atacurile mixte cu drone și rachete, în contextul slăbirii considerabile a capacității de răspuns a apărării antiaeriene ucrainene. În perioada următoare, Rusia ar putea obține o capacitate de foc de artilerie de cca 10 ori mai mare decât cea a armatei ucrainene. La un raport corelat de 5/1, armata rusă ar putea declanșa o nouă ofensivă, iar un raport de 10/1 ar putea facilita obținerea de succese tactice pe direcția de atac stabilită. Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Srskii, nu a exclus o contraofensivă rusă puternică pe direcția Ciasov Iar, care ar putea periclita cele mai mari orașe din Donețk rămase sub control ucrainean (Kramatorsk și Slaviansk, inclusiv baza comenzii estice a trupelor ucrainene din Kramatorsk). Pe direcția Cisaov Iar, trupele ruse ar concentra rezerve din alte direcții (d.e. Liman); armata rusă ar avea obiectivul de a ocupa integral orașul până la 9 mai a.c. Precaritatea pregătirii trupelor (problemă identificată de către Oleksandr Srskii ca fiind majoră) va rămâne actuală și după adoptarea legii privind înăsprirea mobilizării. Distrugerea infrastructurii energetice a Ucrainei a generat grave probleme în funcționarea celor 500 de unități ale complexului militar-industrial al Ucrainei (în care lucrează cca 300.000 persoane) care produc muniție, mine, tehnică blindată, armament antitanc, sisteme de război electronic, drone etc. Potrivit comandantului Comandamentului European al Armatei SUA, Christopher Cavoli, armata rusă ar avea în prezent cca 470.000 de militari în Ucraina, cu 15% mai mult decât în momentul declanșării invaziei; potrivit declaraților recente ale acestuia în fața Congresului SUA, “Ucraina, fără sprijin american, va rămâne în curând fără obuze de artilerie și sisteme de apărare aeriană“.
  • Loviturile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei continuă și au efecte devastatoare. La 11 aprilie a.c., acestea au scos din funcțiune cea mai puternică centrală electrică din regiunea Kiev, termocentrala Trypilska[32], care a fost distrusă complet de loviturile rusești. Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, forțele rusești au reușit să distrugă centrala termică Trypilska deoarece Ucraina a rămas complet fără rachete interceptoare pentru a o proteja, pe fondul lipsei de ajutor din partea aliaților[33]. Atacurile combinate cu rachete şi drone care vizează sistemul energetic al Ucrainei (în special centralele termice şi hidroelectrice) au dus la pierderea a cca 7 gigawaţi din capacitatea de generare a energiei electrice și a unor importante centrale termice şi capacităţi de transmisie. Potrivit oficialilor ruși, loviturile au ca scop distrugerea capacităţii de luptă a Ucrainei şi reprezintă o ripostă la atacurile ucrainene recente în interiorul Rusiei. “Este mai ieftin să dăm acum sisteme Patriot Ucrainei decât să refacem ulterior centrale electrice precum Trypilska”, a declarat recent Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate Josep Borrell, pentru publicația franceză Le Monde[34].

III. Alerte gri[35]

  • Pe termen scurt, alertele de intensitate medie privesc: noi escaladări în războiul din Ucraina; acțiuni hibride ale Federației Ruse privind destabilizarea situației politice din unele țări ale regiunii, prioritar Republica Moldova, Georgia și Armenia.

IV. Lebede negre[36]

  • Ruperea frontului din sudul și estul Ucrainei; preluarea inițiativei strategice de către una din părți.

[1] Conțin decriptarea analitică a evoluțiilor securitare în regiunea extinsă a Mării Negre; vom găsi în Cronici “mai mult decât știri, mai mult decât titluri” – o prelucrare analitică inițială liberă a evoluțiilor factuale, cu accent pe tendințe și predicții.

[2] În momentul de față, Senatul SUA a aprobat, încă din februarie 2024, un ajutor suplimentar tehnico-militar acordat Ucrainei în valoare de 95 miliarde dolari.

[3] La 16 aprilie a.c.

[4] Antony Blinken, Lloyd Austin etc.

[5] Declarații pentru postul de televiziune Rada și interviu acordat publicației Washington Post, la 10 aprilie a.c..

[6] Ministrul britanic de externe David Cameron: doborârea dronelor care intră în spaţiul aerian al Ucrainei de către forțele NATO, similar modului în care aliații au respins atacul cu rachete și drone împotriva Israelului la 13 aprilie a.c., ar putea duce la escaladarea conflictului în Europa… Să le furnizăm arme, să le antrenăm armata este absolut corect și am făcut acest lucru mai mult decât oricine altcineva, dar să punem forțele NATO în conflict direct cu forțele rusești, cred că ar fi o escaladare periculoasă” (interviu LBC).

[7]https://neighbourhood-enlargement.ec.europa.eu/document/download/699f5737-6a56-4d34-8801-324e36ba2c15_en?filename=COM_2024_172_1_EN_ACT_part1_v3_0.pdf.

[8] În particular, agenția Reuters.

[9] Potrivit șefului Direcției de Informații Militare a Ucrainei, generalul Kirill Budanov.

[10] Conferința va avea loc în stațiunea Bürgenstock, cantonul Nidwalden, în vecinătatea orașului Lucerna.

[11] Declarație a Consiliului Federal al Elveției.

[12] Serghei Lavrov.

[13] Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al MAE rus, https://mid.ru/ru/foreign_policy/news/1944183/.

[14] Perioada de colectare a datelor: 21-27 martie a.c. Linkul cercetării sociologice: https://razumkov.org.ua/novyny/otsinka-sytuatsii-v-kraini-dovira-do-sotsialnykh-instytutiv-vira-v-peremogu-stavlennia-do-vyboriv-berezen-2024r

[15] La 16 aprilie a.c.

[16] Proiectul de lege care înăsprește mobilizarea bărbaților în armată a fost aprobat joi, 11 aprilie a.c., în Rada Supremă de la Kiev, cu 283 de voturi.

[17] https://itd.rada.gov.ua/billInfo/Bills/Card/43604.

[18] Potrivit Centrului Media BucPress: https://bucpress.eu/ce-prevede-noua-lege-a-mobilizarii-din-ucraina-pedepse-pentru-cei-care-se-eschiveaza/.

[19] La 16 aprilie a.c.

[20] La 9 aprilie a.c., președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, a anunțat că a transmis propunerea de inițiere a referendumului pentru revizuirea Constituției la Curtea Constituțională. Sesizarea a fost semnată de 46 de deputați. Pe 16 aprilie a.c., Curtea Constituțională a dat undă verde pentru organizarea referendumului constituțional privind aderarea la UE. Plebiscitul, inițiat de președinta țării, Maia Sandu, urmează să aibă loc la 20 octombrie 2024. Întrebarea la care vor răspunde cetățenii Republicii Moldova este: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Constituția urmează să fie completată cu un nou titlu: „Integrarea în Uniunea Europeană”.

[21] La 16 aprilie a.c.

[22]https://watchdog.md/wp-content/uploads/2024/04/Studiu-sociologic-1_compressed.pdf. Sondajul a fost realizat în perioada 6-13 aprilie a.c. și a fost organizat în cadrul proiectului „Menținerea rezistenței instituțiilor democratice din Republica Moldova”, implementat de Comunitatea „WatchDog.MD, cu suportul Open Society Foundation.

[23] Conțin identificarea evoluțiilor cu potențial exploziv în regiune.

[24] Acordul a fost semnat la 9 aprilie a.c., în cadrul întâlnirii bașcanei UTA Găgăuzia, la Moscova, cu Petr Fradkov, președinte-director general al băncii de stat ruse PromSviazBank (PSB). Petr Fradkov este fiul lui Mihail Fradkov, fostul director al Serviciului de Informații Externe al Rusiei și actual director al Institutului Rus de Studii Strategice. Bașcana a fost însoțită de președintele Adunării Naționale a UTA Găgăuzia, Dmitri Konstantinov.

[25] Operator aflat sub sancțiunile SUA din februarie 2024.

[26] La 10 aprilie a.c.

[27] La 15 aprilie a.c.

[28] 16 aprilie a.c.

[29] La 15 aprilie a.c.

[30] La 16 aprilie a.c.

[31] Interviu acordat postului central de televiziune Pirveli la 12 aprilie a.c.

[32] Centrala Trypilska a companiei de stat ucrainene Centrenergo avea o capacitate teoretică de 1800 MW; aceasta era cea mai mare din regiunea Kiev și furniza energie electrică și în regiunile Jitomir și Cerkasî.

[33] Publicația Kyiv Post, https://www.kyivpost.com/post/31182.

[34]https://www.lemonde.fr/international/article/2024/04/16/josep-borrell-une-guerre-regionale-n-est-dans-l-interet-de-personne-surtout-pas-des-gazaouis_6228089_3210.html

[35] Alerte de intensitate medie.

[36] Posibile scenarii/evenimente/evoluții cu predictibilitate redusă și impact semnificativ/maxim ce s-ar manifesta în regiune în condițiile coagulării tuturor factorilor favorizanți; deși lebedele negre au caracteristica de a nu putea fi prezise, o anticipare a premiselor ce le pot crea este totuși posibilă, în mediile analitice. Pentru noi, prin Cronici, anticiparea acestora devine chiar asumată, obligatorie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.