Acasă Frontul de Est Rusia dă ultimatum cu noi propuneri de capitulare a Ucrainei

Rusia dă ultimatum cu noi propuneri de capitulare a Ucrainei

18505
0
Sursa: Muzej karikature/Facebook
Sursa: Muzej karikature/Facebook

Dorin POPESCU ■

Episodul al XIII-lea al proiectului analitic CRONICILE MĂRII NEGRE/CMN. Jurnal de bord geopolitic la Pontul Euxin elaborat de Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House reliefează opiniile și anallizele factuale, la zi, ale experților grupului de reflexie cuprinse în sintezele despre ecosistemul militar, economic, politic, social și de securitatea din regiunea noastră extinsă și conțin informații sensibile structurate în patru capitole.

I. Cronici albe[1]

  • Primul Summit internațional pentru pace în Ucraina are șanse reale să devină o viitoare platformă de consens. Primul Summit internațional pentru pace în Ucraina[2] (Elveția, 15-16 iunie a.c.) a deschis drumul către discuții sistemice, în plan internațional, privind asigurarea păcii în Ucraina prin mijloace politico-diplomatice. Prezența și obiectivele Summitului au fost mai modeste decât proiecția inițială. Dezbaterile au conturat un sprijin internațional larg pentru Ucraina și, totodată, o platformă credibilă pentru discuții și negocieri la nivel internațional. Absența Rusiei și Chinei a contat / contează doar pe termen scurt. Dacă inițiativa va continua prin organizarea rapidă a celui de-al doilea Summit, este foarte probabilă atragerea/participarea Rusiei și Chinei la acesta. În acest sens s-au pronunțat deja mai mulți lideri europeni, precum Olaf Scholz. Ca rezultat al Summitului din Elveția, a fost elaborat un document (Comunicat Comun) privind premisele încetării activităților militare și convenirii păcii[3]. Ucraina intenționează ca, după primirea unor garanții ale unor actori statali privind disponibilitatea acestora de a acționa ca mediatori, să pregătească, în baza condițiilor convenite, un document mai larg privind viziunea sa de a se pune capăt conflictului, iar acest document va fi predat Federației Ruse de către mediatori[4]. Evaluări: Discuțiile despre pace (în subsidiar despre modalitățile de conectare a Rusiei la inițiativa Summiturilor de pace) vor continua și se vor amplifica. Discuțiile despre pace le vor domina treptat pe cele privind evoluțiile frontului[5]. Evoluțiile în plan politico-diplomatic le vor însoți, timp de cel puțin câteva luni, pe cele militare, care se vor produce de-a lungul liniei frontului. Continuarea sprijinului tehnico-militar extern pentru Ucraina facilitează și consolidează rezistența armatei ucrainene la tentativele ruse de spargere a frontului.
  • Primul Summit internațional apropie pacea, nu și pozițiile părților. Summitul din Elveția a generat mai multe clarificări privind poziția părților față de conflictul din Ucraina, precum și disponibilitatea și instrumentele/resursele acestora de a facilita dialogul politic privind finalizarea conflictului. Nesemnarea Comunicatului comun final al Summitului[6] de către țări precum Brazilia, India, Indonezia, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Africa de Sud (dar și Libia, Mexic, Thailanda, Armenia, Bahrein, Irak, Iordania și/sau Columbia) enunță fără echivoc menținerea unei viziuni rezervate a unei largi părți a Sudului Global cu privire la războiul din Ucraina. Neparticiparea la Summit a Chinei, coroborată cu rezervele manifestate de unii actori statali ai Sudului Global față de soluțiile de pace conturate în cadrul Summitului și incluse în Comunicatul acestuia (transferul către Ucraina a Centralei nucleare de la Energodar, asigurarea accesului Ucrainei la porturile din Marea Neagră și Marea de Azov, schimbul integral de prizonieri etc.), reduc considerabil șansele/perspectivele ca sprijinul internațional al Ucrainei să crească în mod substanțial în perioada următoare. Sprijinul internațional pentru Ucraina nu s-a modificat radical în urma derulării acestui Summit. Un beneficiu real al derulării acestui Summit îl reprezintă crearea unei platforme de dialog internațional care poate apropia pozițiile părților, poate crea un sistem coerent de responsabilități și garanții în plan internațional, poate crea presiuni asupra Federației Ruse în sensul unor compromisuri de poziție și poate crea premisele unui consens în cazul în care această platformă va avea câștig de cauză în fața platformelor concurente (ofertele de mediere directă a dialogului părților propuse de China, Turcia, Vatican etc.).
  • Moscova nu crede în Summituri. Reacțiile Moscovei la Summitul din Elveția nu enunță posibilitatea unor modificări de poziție a acesteia față de confictul împotriva Ucrainei, Partea rusă încearcă să impună percepția unui eșec al (dezbaterilor din cadrul) Summitului. Declarațiile oficialilor ruși[7] privind semnarea Comunicatului de către țări precum Turcia, Ungaria sau Serbia exprimă frustrări moderate față de decizia acestor țări de a se alinia soluțiilor propuse în cadrul Summitului. Potrivit părții ruse, documentul final al Summitului nu conține măsuri concrete pentru convenirea păcii și nu creează premise pentru apropierea/flexibilizarea pozițiilor părților direct implicate în conflict, ceea ce trimite la ideea că prin aceste concluzii s-ar certifica la nivel internațional o posibilă soluționare a conflictului pe termen lung și prioritar prin soluții militare, prin victorii pe front. Sunt perspective reale ca Arabia Saudită, gazda următorului Summit internațional similar, să reușească invitarea și participarea Rusiei la cea de-a doua ediție a Summitului, mai ales că numeroși lideri internaționali, dar și oficiali de la Kiev, au evocat beneficiile acestei participări (creșterea șanselor de convenire a unei soluții politico-diplomatice). Din pozițiile părților rezultă că, la nivel teoretic, principiile care trebuie să prevaleze în soluționarea conflictului (înscrise deopotrivă în Carta ONU) sunt integritatea teritorială (principiu susținut prioritar de Ucraina) și, respectiv, principiul autodeterminării popoarelor (principiu susținut formal și ipocrit de Federația Rusă). Este cert că formatul optim al formulei păcii va fi stabilit, de facto, de către una dintre părți, pe front. Evoluțiile militare de pe front vor fi vitale pentru configurația păcii viitoare.
  • Nou ultimatum rusesc: propuneri de capitulare a Ucrainei. În preziua Summitului, președintele rus Vladimir Putin a organizat o ceremonie atipică, la MAE rus – o întâlnire cu reprezentanții conducerii Ministerului rus de Externe[8]. Formatul a fost ales pentru a se enunța într-un cadru adecvat așa-numita “propunere de pace” a Federației Ruse – evacuarea armatei ucrainene de pe teritoriile integrale ale regiunilor Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson (ocupate parțial, în prezent, de armata rusă) și renunțarea definitivă la obiectivul de aderare la NATO al Ucrainei: “Condițiile de pace sunt foarte simple. Trupele ucrainene trebuie retrase complet din republicile populare Donețk și Lugansk și din regiunile Herson și Zaporojie. Atrag atenția că trupele trebuie retrase de pe întreg teritoriul acestor regiuni, în limitele lor administrative care existau la momentul intrării lor în Ucraina. De îndată ce Kievul declară că este pregătit pentru o astfel de decizie și începe o retragere reală a trupelor din aceste regiuni și, de asemenea, anunță oficial despre abandonarea planurilor de aderare la NATO, noi vom anunța imediat, literalmente, în același minut, ordinul de încetare a focului și de începere a negocierilor. Repet: vom face asta imediat”[9]. Propunerea este văzută în marile cancelarii occidentale, în mod corect, ca fiind o propunere de capitulare (chiar un ultimatum[10]), nicidecum una “de pace”. Reacții explicite în acest sens au venit din SUA, UE, Germania, Franța etc. Evaluări: Lansarea inițiativei rusești “de pace” înaintea Summitului din Elveția sugerează: interesul Rusiei de a se conecta la inițiativa Summiturilor internaționale de pace ce vor urma; interesul real al Federației Ruse de a obține o pauză operațională în actuala fază a războiului (pauză pe care ar folosi-o pentru recalibrarea resurselor și pregătirea celei de-a doua faze militare active, care va avea ca obiective ocuparea altor teritorii din sudul și estul Ucrainei); interesul Rusiei de a poza, ipocrit, mincinos, în spațiul public, în “adept al păcii”; răspunsul Moscovei la posibile solicitări ale Beijingului privind exprimarea în spațiul public a unei inițiative/oferte de pace; pregătirea permanentă a Federației Ruse pentru un război de durată. Ipocrizia “propunerii” rusești este confirmată și de declarațiile suplimentare ale lui Putin, prezentate în cadrul aceleiași alocuțiuni de la MAE rus, de la 14 iunie a.c. (“”Realitățile de pe teren, pe linia contactului de luptă, se vor schimba în continuare și nu în favoarea regimului de la Kiev. Iar condițiile pentru începerea negocierilor vor fi diferite (s.n.)”[11]), precum și de așa-numitele condiții suplimentare (“Drepturile, libertățile și interesele cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Ucraina trebuie să fie pe deplin asigurate; recunoașterea noilor realități teritoriale; statutul Crimeei, Sevastopolului, Donețkului, republicilor populare Lugansk, regiunilor Herson și Zaporojie ca subiecți federali ai Federației Ruse trebuie să fie recunoscut. În viitor, toate aceste prevederi de bază și fundamentale ar trebui înregistrate sub forma unor acorduri internaționale fundamentale. Desigur, acest lucru presupune și ridicarea tuturor sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei”)[12].
  • Se consolidează sistemul colectiv al securității Ucrainei. Sistemul stratificat de consolidare a securității și apărării Ucrainei, lansat în 2023 prin Declarația G7 (G7 Joint Declaration of Support for Ukraine), ia amploare. Până în prezent, Ucraina a convenit, încheiat și semnat 17 acorduri bilaterale de cooperare în domeniul securității, iar alte 15 acorduri bilaterale sunt în curs de negociere, în diferite faze de lucru. Au fost semnate până în prezent acorduri bilaterale de securitate ale Ucrainei cu: Marea Britanie, Germania, Franța, Danemarca, Canada, Italia, Țările de Jos, Finlanda, Letonia, Spania, Belgia, Portugalia, Suedia, Islanda, Norvegia, Japonia și SUA. Sunt în negociere acorduri similare prioritar cu țări europene, inclusiv România (Estonia, Lituania, Polonia, Grecia etc.), dar și un acord-cadru de cooperare în domeniul securității între Ucraina și Uniunea Europeană. Moscova și-a intensificat narațiunile potrivit cărora Donald Trump va dezavua acordul bilateral cu Ucraina în domeniul securității în cazul în care va fi reales președinte al Statelor Unite la alegerile prezidențiale din toamna acestui an.
  • Acordul bilateral de securitate Ucraina-SUA. În marja Summitului G7 din Italia au fost semnate cele mai recente acorduri bilaterale ale Ucrainei în domeniul securității – cu SUA și cu Japonia. Acordul bilateral de cooperare în domeniul securității între Ucraina și SUA[13] (care se va derula pe o perioadă de 10 ani, conform duratei-cadru a marii majorități a acordurilor bilaterale de acest gen semnate în 2023 și 2024 de Ucraina) prevede, printre altele: construirea și menținerea unor capabilități credibile de apărare și descurajare ale Ucrainei; consolidarea cooperării în domeniile securității și apărării; sprijinirea nevoilor principale de apărare ale Ucrainei pe termen scurt, mediu și lung; extinderea schimbului de informații și a interoperabilității militare conform standardelor NATO; crerea premiselor și consolidarea sprijinului pentru ca Ucraina sa devină un contributor pe termen lung la securitatea Europei; consolidarea capacităților Ucrainei de a susține actualul război de apărare pe termen lung, inclusiv prin consolidarea industriei sale de apărare, reconstrucție economică și securitate energetică; facilitarea accelerării integrării euro-atlantice; facilitarea unei păci juste în actualul război, care să garanteze inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei; consultări rapide în cazul unui nou război împotriva Ucrainei etc.
  • Acordul bilateral de securitate Ucraina-Japonia. Acordul bilateral de cooperare în domeniul securității între Ucraina și Japonia[14]: În cursul anului 2024, Japonia va acorda Ucrainei un sprijin în valoare de 4,5 miliarde de dolari, iar sprijinul financiar se va menține la cote similare pe toată durata acordului (10 ani). Japonia va acorda sprijin Ucrainei prioritar în domeniile: securitate, apărare, asistență umanitară, economie și finanțe etc; Japonia va susține “formula păcii” propusă de Ucraina pentru finalizarea războiului actual și implementarea de sancțiuni împotriva Federației Ruse, Japonia a devenit astfel prima țară din afara NATO care a semnat cu Ucraina un acord de cooperare în domeniul securității și totodată prim țară din regiunea Asia-Pacific semnatară a unui astfel de acord.
  • Noi măsuri de sprijin ale partenerilor occidentali pentru Ucraina (1). În diferite formate multinaționale recente, au fost anunțate noi măsuri de sprijin ale partenerilor occidentali ai Ucrainei. La 13 iunie a.c. a avut loc, la Bruxelles, o nouă reuniune[15] a Grupului de contact pentru sprijin militar acordat Ucrainei în format Ramstein (Ukraine Defense Contact Group / UDCG / Ramstein group), ocazie cu care s-a alăturat grupului și Argentina[16]. Tot la 13 iunie a.c. a avut loc reuniunea Consiliului NATO-Ucraina și a miniștrilor apărării din țările NATO, ocazie cu care s-a discutat și convenit adoptarea unui plan operativ pentru extinderea sprijinului acordat Ucrainei și au fost discutate și adoptate măsuri privind consolidarea rolului coordonator al NATO în  livrarea de armamente, tehnică de luptă și muniții către armata ucraineană (actualul rol de coordonare îi revine coaliției Ramstein), precum și în procesul de instruire a militarilor ucraineni. La reuniunea Ramstein-23, șeful Pentagonului a anunțat un nou sprijin american pentru Ucraina în valoare de 225 milioane de dolari. La reuniunile NATO, secretarul general a anunțat că au fost adoptate decizii privind acordarea unui sprijin militar din partea Alianței, pentru Ucraina, la un nivel de cel puțin 40 miliarde dolari anual, pe baza unui grafic de distribuții la nivelul țărilor membre. Graficul de distribuții va ține cont de cotele procentuale ale PIB-urilor țărilor membre ale Alianței. De exemplu, SUA participă cu cca 50% la PIB-ul general al Alianței, astfel încât SUA vor aloca cel puțin 20 miliarde dolari anual Ucrainei în cadrul acestui angajament colectiv. Presa rusă specifică faptul că Ungaria nu va participa la acest efort colectiv, dar și că Budapesta nu a blocat și nu va bloca acordarea acestuia de către ceilalți membri ai Alianței.
  • Noi măsuri de sprijin ale partenerilor occidentali pentru Ucraina (2). La Summitul Păcii din Elveția: vice-președintele SUA Kamala Harris a anunțat că SUA vor acorda Ucrainei un nou pachet de sprijin, în valoare de peste 1,5 miliarde de dolari, pentru nevoile umanitare și energetice ale acestei țări (824 milioane de dolari  pentru sectorul energetic, inclusiv repararea infrastructurii distruse de rachetele rusești; 379 milioane dolari pentru nevoi umanitare – alimente, apă,  adăposturi; 300 milioane dolari pentru assitență civilă în domeniul securității; Argentina a anunțat participarea țării la Coaliția Internațională pentru revenirea în Ucraina a copiilor ucraineni.
  • Noi măsuri de sprijin ale partenerilor occidentali pentru Ucraina (3). La Summitul G7 din Italia[17]: țările membre G7 au promis acordarea de noi pachete de sprijin și asistență militară[18], inclusiv în ceea ce privește livrarea de noi sisteme de apărare aeriană (în particular Patriot), precum și utilizarea veniturilor rezultate din dobânzile activelor rusești înghețate în folosul Ucrainei. În acest sens, G7 a adoptat primele măsuri privind acordarea, către Ucraina, a unui împrumut de 50 de miliarde de dolari, folosind active rusești înghețate ca și garanție a acestuia. Marea Britanie și Canada au anunțat, separat, un nou sprijin financiar și militar pentru Kiev. Canada a anunțat că va efectua în perioada imediat următoare o nouă livrare de noi vehicule blindate. Ministrul Apărării, Bill Blair, a declarat că trupele ucrainene vor fi foarte rapid instruite în domeniul utilizării în luptă a acestora. Marea Britanie a declarat că va anunța un ajutor umanitar în valoare de 242 de milioane de lire sterline (309,5 milioane de dolari) pentru Ucraina. Este foarte posibil ca Washingtonul să furnizeze Kievului un alt sistem de rachete Patriot, ca răspuns la apelurile Ucrainei pentru mai multă apărare aeriană. Germania s-a angajat pe 11 iunie a.c. să trimită un sistem Patriot, împreună cu tunuri antiaeriene autopropulsate Gepard și un sistem de apărare aeriană IRIS-T.    
  • Se va fabrica muniție NATO în Ucraina. Încep să se concretizeze planurile privind producția de muniții și armamente (inclusiv NATO) pe teritoriul Ucrainei sub licență occidentală. Compania americană Northrop a anunțat existența unor planuri privind producția, în Ucraina, de muniții de calibru mediu, pe o gamă extinsă, inclusiv/prioritar muniții antitanc de 155 mm. Planuri similare au fost enunțate de către concernul german Rheinmetall, care intenționează să creeze o companie mixtă germano-ucraineană, pe teritoriul Ucrainei, pentru producția de muniții de calibru 155 mm (în noua companie mixtă partea ucraineană ar putea avea 49%, iar concernul german – 51%). Alți mari producători europeni de armanent își dezvoltă în prezent planuri similare.
  • Summitul NATO între borne simbolice. La Summitul NATO de la Washington, din iulie a.c., nu se va menționa o dată concretă privind aderarea Ucrainei la NATO. Se fac demersuri pentru convenirea adoptării unei foi de parcurs, dar care să nu includă date concrete sau borne temporale, ci mai degrabă borne de proces care să marcheze îndeplinirea unor standarde. În negocierile privind derularea Summitului se pune deja un accent deosebit pe necesitatea contiunării și amplificării sprijinului militar și tehnico-militar pentru Ucraina. “Cu cât va fi mai mare acest sprijin, cu atât se va putea apropia momentul instaurării în Ucraina a unei păci reale și juste[19] (Jens Stoltenberg). Pe de altă parte, țările membre NATO caută în continuare, împreună cu Ucraina, o formulă corectă/justă/echilibrată care să fie introdusă în comunicatul final al Summitului și care să răspundă în mod egal atât nevoilor, dorințelor și așteptărilor părții ucrainene, cât și actualei realități geopolitice. O formulă corectă ar trebui să includă, pe de o parte, certitudinea perspectivei de aderare (există un consens între parteneri cu privire la acest aspect) și, pe de altă parte (potrivit aspirației oficialilor ucraineni), și un calendar ferm al aderării (direcție pentru care insistă oficialii de la Kiev). “Avem o dilemă clară în acest sens – este foarte greu să inviți Ucraina să adere la Alianță cât timp acolo este război”, a declarat recent, la Washington, secretarul general al Alianței NATO[20].

II. Coduri roșii[21]

  •  Putin cere ipocrit un nou sistem de securitate eurasiatică” și încearcă să îl impună cu rachete și tancuri. “Noua ordine mondială” cu tancuri rusești. La discuția cu membrii conducerii MAE rus[22], președintele Putin a cerut MAE rus să elaboreze „un nou sistem de securitate eurasiatică”, sistem care să fie urmat de reduceri convenite ale prezenței militare a unor state din afara regiunii în „Eurasia”. Potrivit lui Putin, Rusia trebuie să elaboreze un sistem de securitate, care care să îl propună ulterior, spre negociere și convenire, comunității internaționale. Sarcini similare au fost atribuite și Adunării Federale a Federației Ruse. Putin a precizat, de asemenea, că sprijină inițiativa Republicii Belarus de a elabora o Cartă a multipolarității și diversității pentru secolul 21. V.V. Putin are intenția de a discuta și conveni la nivelul BRICS (la Summitul din Kazan) parametrii noii ordini multipolare, parametri discutați și în formate precum CSI sau Organizația de Cooperare de la Shanghai, mai ales că „schema Vestului nu mai funcționează; suntem martori ai falimentului securității euro-atlantice; trebuie creat un nou sistem de securitate în Eurasia”. Putin a sugerat cu această ocazie clasei politice de la Washington să denunțe recentul acord de securitate semnat de președintele Joe Biden cu președintele Ucrainei, a evidențiat așa-zisa ilegitimitate în funcția de șef de stat a lui Volodimir Zelenski și a punctat principalii parteneri ai Rusiei în noul sistem de securitate în “Eurasia” [23]. Evaluări: Propuneri similare ultimative ale Federației Ruse privind constituirea unui sistem de securitate în Europa și în lume adaptat la viziunea neoimperialistă rusă au mai fost formulate de Moscova în decembrie 2021, înainte de invazia pe scară largă în Ucraina. Moscova încearcă să își recalibreze rolul în lume cu inițiative ultimative, belicoase și imperialiste – instrumente tradiționale ale unei viziuni politice vetuste/perimate.
  • Covor roșu și zgomot de rachete la Phenian. Vizita președintelui rus la Phenian[24] are loc în contextul nevoii acute a Federației Ruse de a-și securiza un sprijin tehnico-militar pe termen mediu și lung al Coreei de Nord. Prezența în delegația oficială rusească a unor înalți oficiali care au roluri semnificative în domeniul industriei militare și al cooperării tehnico-militare[25] externe probează interesul Rusiei de a folosi această vizită pentru a permanentiza și extinde importurile actuale de muniții și armamente din partea Coreei de Nord. În cadrul vizitei se va semna “Acordul bilateral privind parteneriatul strategic  cuprinzător între Federația Rusă și Republica Populară Democratică Coreea”. Conceptul de “parteneriat strategic  cuprinzător” indică, pentru ambele state, un nivel superior al relației bilaterale. Noua relație bilaterală va avea trei atribute esențiale: cooperarea tehnico-militară[26] (în perioada următoare vor exista, probabil, mai multe detalii privind evoluțiile în acest domeniu), extinderea cooperării în diferite sectoare și domenii, precum și cooperarea în susținerea așa-numitei noi “ordini mondiale multipolare”, concept cu care Moscova își fidelizează și cumpără parteneri și aliați pe scena internațională. Vizita ar putea avea ca efect și consolidarea relațiilor în triunghiul Moscova-Beijing-Phenian, în oglindă cu  triunghiul Washington-Tokyo-Seul.
  • Frontul din Ucraina, evoluții periferice. Frontul evoluează fără modificări majore. Partea rusă evocă posibilitatea unei contraofensive pe care Ucraina ar putea-o pregăti în regiunea Zaporojie. Partea ucraineană evocă posibilitatea acumulării de trupe rusești pe unele direcții de înaintare tactică în estul Ucrainei. Cele două părți par a nu avea resursele necesare pentru străpungerea frontului. Riscul unei ofensive rusești de amploare și de impact se diminuează treptat. Nu mai există premise reale pentru îngrijorări privind riscul “spargerii” strategice a frontului de către armata rusă. Forțele celor două părți par a fi realizat un echilibru operațional de-a lungul actualei linii de contact.

III. Alerte gri[27]

  • Pe termen scurt, alertele de intensitate medie privesc: vizita lui Putin la Phenian și posibile rezultate privind (noi) livrări de rachete nord-coreene și obuze/muniții în Federația Rusă; acțiuni hibride rusești în Republica Moldova și țările din Caucazul de Sud.  

IV. Lebede negre[28]

  • Ruperea frontului din sudul și estul Ucrainei; preluarea inițiativei strategice de către una din părți.

[1] Conțin decriptarea analitică a evoluțiilor securitare în regiunea extinsă a Mării Negre; vom găsi în Cronici “mai mult decât știri, mai mult decât titluri” – o prelucrare analitică inițială liberă a evoluțiilor factuale, cu accent pe tendințe și predicții.

[2] La Summit au participat 101 de țări și organizații de pe toate continentele, iar două treimi dintre acestea au fost reprezentate la cel mai înalt nivel (57 de șefi de stat). 

[3] Textul comunicatului final al Summitului poate fi consultat la linkul https://www.president.gov.ua/news/spilne-komyunike-pro-osnovi-miru-91581 (limba ucraineană) sau https://www.president.gov.ua/en/news/spilne-komyunike-pro-osnovi-miru-91581 (limba engleză). 5 organizații internaționale și 77 de țări (inițial, 80) au semnat în final comunicatul, dintre cele 92 participante la Summit.

[4] Declarații ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Summitul din Elveția

[5] În contextul trendului de amplificare a discuțiilor despre pace, publicația The New York Times a prezentat, recent, textul documentului discutat la negocierile ruso-ucrainene din primăvara anului 2022, document care, în final, nu a fost aprobat de părți: Comunicatul comun convenit la runda de negocieri de la Istanbul, la 29 martie 2022:  https://www.nytimes.com/interactive/2024/06/15/world/europe/ukraine-russia-ceasefire-deal.html#documents; https://static01.nyt.com/newsgraphics/documenttools/17f655b584276917/07ec81ce-full.pdf

[6] Textul comunicatului final al Summitului: https://www.president.gov.ua/news/spilne-komyunike-pro-osnovi-miru-91581, https://www.president.gov.ua/en/news/spilne-komyunike-pro-osnovi-miru-91581

[7] D.e. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului

[8] 14 iunie 2024. Textul integral al alocuțiunii lui V.V. Putin: http://kremlin.ru/events/president/news/74285

[9] http://kremlin.ru/events/president/news/74285. V.V. Putin: “Trupele ucrainene trebuie să fie retrase în întregime de pe teritoriile regiunilor Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. Când acest lucru se va realiza și când Kievul va recuza oficial planul său de a adera la NATO, noi vom declara imediat încetarea focului și vom începe negocieri. Garantăm retragerea în securitate a unităților și marilor unități militare ucrainene”.

[10] Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate

[11] http://kremlin.ru/events/president/news/74285

[12] http://kremlin.ru/events/president/news/74285

[13] Acordul a fost semnat, la Summitul G7 din Italia, la 13 iunie a.c., de către președinții Volodimir Zelenski și Joe Biden. Textul acestuia, în limba ucraineană, poate fi consultat la linkul https://www.president.gov.ua/news/dvostoronnya-bezpekova-ugoda-mizh-ukrayinoyu-ta-spoluchenimi-91501. În limba engleză, textul documentului (Bilateral security agreement between Ukraine and the United States of America) poate fi consultat la linkul https://www.president.gov.ua/en/news/dvostoronnya-bezpekova-ugoda-mizh-ukrayinoyu-ta-spoluchenimi-91501

[14] Textul acestuia, în limba ucraineană, poate fi consultat la linkul https://www.president.gov.ua/news/ugoda-pro-pidtrimku-ukrayini-ta-spivrobitnictvo-mizh-ukrayin-91481. În limba engleză, textul documentului (Accord on Support for Ukraine and Cooperation between Ukraine and the Government of Japan) poate fi consultat la linkul https://www.president.gov.ua/en/news/ugoda-pro-pidtrimku-ukrayini-ta-spivrobitnictvo-mizh-ukrayin-91481

[15] A 23-a.

[16] În prezent, Grupul este format din 57 de țări, dintre care 32 țări membre NATO.

[17] Comunicatul final al Summitului G7: https://www.consilium.europa.eu/media/fttjqncg/apulia-g7-leaders-communique.pdf

[18] Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut discuții bilaterale în acest sens cu președintele SUA Joe Biden, cu premierul Canadei Justin Trudeau, cu premierul britanic Rishi Sunak, cu premierul japonez Fumio Kishida și cu premierul italian Giorgia Meloni.

[19] Declarații ale secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg, făcute la Washington, la 18 iunie a.c.

[20] “Pe de altă parte, este și greu de spus în spațiul public că nu putem face acest lucru cât timp există un conflict cu Rusia, pentru că atunci Rusia va avea un stimulent să continue conflictul. Vom aduce Ucraina mai aproape de alianță, ajutând-o să îndeplinească toate standardele NATO, să devină din ce în ce mai interoperabilă cu NATO prin eliminarea cerințelor Planului de acțiune pentru aderare și aprofundarea cooperării politice în cadrul Consiliului NATO-Ucraina. Și astfel vom lua o decizie când va veni momentul”, Jens Stoltenberg, făcute la Washington, la 18 iunie a.c.

[21] Conțin identificarea evoluțiilor cu potențial exploziv în regiune.

[22] 14 iunie: Textul alocuțiunii președintelui Putin: http://kremlin.ru/events/president/news/74285

[23] “După ce vom rezolva criza ucraineană, noi, inclusiv împreună cu partenerii noștri din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, Organizația de Cooperare de la Shanghai, care încă aducem o contribuție semnificativă și constructivă la căutarea modalităților de rezolvare pașnică a crizei ucrainene, precum și statele occidentale, inclusiv europene, sunt pregătiți pentru dialog și am putea începe crearea unui sistem de securitate eurasiatic indivizibil care să țină cont de interesele tuturor statelor continentului (n.n. ale “continentului” eurasiatic), fără excepție”.

[24] 18-19 iunie a.c.

[25] Prim-vicepremierul Denis Manturov, vice-premierul Alexandru Novak, ministrul apărării Andrei Belousov, minisgtrul adjunct al Apărării Alexei Krivoruciko etc.

[26] Potrivit Ministerului sud-coreean al Apărării, Coreea de Nord ar fi trimis deja containere cu cinci milioane de cartușe de artilerie, precum și zeci de rachete, în Rusia. În schimb, Kim Jong-un contează pe ajutorul Rusiei în dezvoltarea avioanelor de luptă, a rachetelor antiaeriene, a vehiculelor blindate și a altor tehnologii moderne.

[27] Alerte de intensitate medie.

[28] Posibile scenarii/evenimente/evoluții cu predictibilitate redusă și impact semnificativ/maxim ce s-ar manifesta în regiune în condițiile coagulării tuturor factorilor favorizanți; deși lebedele negre au caracteristica de a nu putea fi prezise, o anticipare a premiselor ce le pot crea este totuși posibilă, în mediile analitice. Pentru noi, prin Cronici, anticiparea acestora devine chiar asumată, obligatorie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.