Ionuț-Eugen Ioniță ■
O dimineață banală, o postare partajată și un click care poate răspândi confuzie.
În fiecare zi, milioane de oameni deschid Facebook pentru a se informa, a comunica sau pur și simplu pentru a trece timpul. Printre rețete, poze din vacanțe și știri despre sport, se strecoară articole senzaționaliste, uneori înșelătoare. Când distribui, ești sigur că e adevărat? Sau tocmai ai contribuit — fără să vrei — la valul dezinformării online?
Această întrebare e în centrul unei provocări majore a epocii noastre digitale: cum limităm răspândirea conținutului nociv? Iar Digital Services Act (DSA), legislația UE menită să răspundă acestei probleme, e acum sub lupa unei analize detaliate realizate de NATO StratCom Centre of Excellence.
Un test de stres pentru DSA: Facebook în Polonia și Lituania
DSA a fost adoptat cu promisiunea de a impune platformelor mari — cum ar fi Facebook — obligații clare în gestionarea conținutului periculos sau înșelător. Dar promisiunile trebuie verificate. NATO StratCom COE a realizat o cercetare aplicată, analizând sute de postări pe Facebook din Polonia și Lituania, înainte și după intrarea în vigoare a actului în februarie 2024.
Rezultatele sunt revelatoare — și neliniștitoare:
- Creștere a conținutului nociv: În Polonia, numărul postărilor cu caracter dăunător a crescut cu 55% după implementarea DSA.
- Discursul instigator la ură domină: În Lituania, 90% din conținutul problematic identificat era instigator la ură, o formă gravă de radicalizare online.
- Evenimentele globale intensifică vulnerabilitatea: Războiul Israel–Hamas a alimentat aproape jumătate din cazurile de încălcare a regulilor.
- Verificarea e inegală: Deși postările verificate de partenerii de fact-checking au crescut, eliminarea conținutului nociv a scăzut, mai ales în limbi „minore”, cum ar fi lituaniana.
Ce ne arată acest studiu: intenție bună, aplicare fragmentată
DSA este, fără îndoială, un pas înainte în reglementarea internetului. Însă analiza arată că eficiența sa depinde în mare măsură de voința și capacitatea platformelor de a implementa regulile în mod coerent.
Principalele probleme identificate:
- Lipsa resurselor pentru moderare în limbi mai puțin vorbite;
- Incoerență în aplicarea standardelor de eliminare a conținutului;
- Timp de reacție lent la evenimente de criză cu potențial ridicat de dezinformare.
Ce putem face, concret?
DSA nu este un panaceu. Este un cadru. Iar acest cadru are nevoie de consolidare.
Pentru platforme:
- Investiții mai mari în echipe de moderare multilingve;
- Transparență reală în raportarea deciziilor de moderare;
- Responsabilitate în implementarea localizată a regulilor.
Pentru autorități:
- Mecanisme de audit independente;
- Presiune constantă pentru respectarea DSA la nivel național și european.
Pentru utilizatori:
- O cultură digitală a vigilenței: verificarea sursei, semnalarea conținutului îndoielnic, educație media continuă.
Concluzie: între speranță și realitate
Digital Services Act promite o reconfigurare a responsabilităților în spațiul digital. Însă studiul NATO StratCom COE e o alertă: între reglementare și aplicare e o distanță. Una care, lăsată nereglementată, poate alimenta exact ce încercăm să combatem — polarizarea, frica și manipularea.
În final, puterea e, în parte, în mâinile noastre. Într-un like, un share sau o decizie de a nu distribui.
Pentru că, uneori, cea mai importantă alegere digitală e să te oprești și să întrebi: „Este asta cu adevărat adevărat?”
