Dan MIHĂESCU ■
Oare să-l fi prins flama vâlvătăii de la mijlocul săptămânii trecute, pe procurorul suspendat Teodor Niță, așa de tare și l-a paradit, încât a intrat pe două picioare pe ușa Parchetului ÎCCJ și a ieșit în trei, târșind după el un baston? Că alți magistrați din zilele noastre care să-și fi batut mușterii eu nu mai cunosc, în afară de el. Sau, mai rămâne cealaltă teorie cum că Teo Niță a “furat startul” și s-ar fi “spart”, asta fiind unica ipostază în care anchetatorul i-ar fi put acorda o favoare inculpatului. E regulă de manual…
Când anchetatorul spune: „îmi dai ceva și îți fac o favoare”, e o strategie de negociere și presiune psihologică prin care încearcă să obțină informații; un denunț sau acord de recunoaștere a vinovățiilor, printr-o promisiune de clemență sau reducerea pedepsei. Așa e valsul ăsta în doi, totul începe cu un act de bună-voință, o mică îngăduință, atunci când anchetatorul percepe prima vulnerabilitate imanentă a acuzatului. În cazul de față poate fi machismul lui Niță, orgoliul lui, faptul că brusc a ajuns din loja acuzatorului în banca acuzatului ceea ce nu se pupa nici măcar cu soclul, d-apăi cu statuia pe care și-o cioplise marele procuror constănțean Teo Niță. Și atunci, cum să-l vadă lumea ieșind încătușat, de la Parchetul Înaltei Curții de Casație și Justiție (PÎCCJ), de către colegii lui…mai bine în baston, de vreme de regulamentul spune că persoanele cu probleme locomotorii pot fi exceptate de la această măsură. Bine, mai exista și alternativa dreptului la tăcere dar…
Știindu-l mare sportiv, judoka și karatist cu titluri mondiale și europene la categoria veterani, practicant vreme de peste 40 de ani până mai zilele trecute…mai degrabă aș fi zis că s-a bucurat de un barter cu anchetatorii, înțelegând că se îndreaptă spre cap de linie. În iulie face 30 de ani de magistratură și ar putea să iasă la pensie oricum, chiar dacă nu onorabil.
Teodor Niță s-a născut la data de 9 octombrie 1965, în localitatea Seimeni. După ce a absolvit Şcoala de Ofiţeri Radiolocaţie a decis să-şi încerce norocul la Facultatea de Drept din Bucureşti. A terminat facultatea şi a fost repartizat la Olteniţa, ca procuror. La sfârşitul anului 1991 a fost transferat la Parchetul din Sectorul IV Bucureşti, iar în 1992 şi-a dat examenul de definitivat. A ajuns judecător la Medgidia iar trei ani mai târziu i-a sărit muștarul în sala de ședință, în timpul audierii unui justițiabil căruia i-a aplicat o corecție fizică încât a fost obligat să părăsească sistemul, refugiindu-se în cinul avocățesc. Bine, el nu recunoaște asta de bună-voie dar fostul lui șef de la acea vreme, judecătorul Marin Voicu, președintele Curții de Apel Constanța, trăiește și nu uită.
Mă uit și la al doilea protagonist al „Anchetei Procurori Corupți”, celebru din lumea procurorilor constănțeni și nu numai – Gigi Valentin Ștefan – și mă gândesc cum dracu o fi slăbit în așa hal în decursul a câtorva luni? Celălalt împricinat, țuțărul, chibițul în mânării al celor doi, care le aducea pleașcă învârtelile – Daniel Dumitru Learciu – și ăsta la fel ca Gigi; tras la față de zici că-i sfânt bizantin din icoane. Să-i fi văzut pe amândoi cu câteva luni în urmă ce fețe de plăcințele aveau, mamă-mamă!? Tot la fel și Stere Hira de la Confort Urban, zis Teo, parte în dosar, alt cipan solemn de la Constanța, a ajuns și el umbra “stejarului” ce va fi fost până de curând.
Gigi-Valentin Ștefan (54 de ani) s-a născut în Ciocănești, județul Călărași, cu spiritul dreptății în sânge, drept precum asociatul său, drept pentru care din prima s-a făcut jandarm. Ca orice tânăr, dorindu-și ceva mai mult, nu s-a simțit pe deplin împlinit și s-a cerut procuror. În urma unui simplu interviu la Ministerul Justiției, la sfârșitul anilor ’90 a prins Parchetul Judecătoriei Constanța de unde și-a început ascensiunea meteorică.
De aia stau și mă mir ce naiba s-a întâmplat dintr-odată. Cum de i-a lovit pe ăștia instantaneu la lingurică și s-au topit ca lumânarea din seu de oaie fără adaos de parafină? Uite așa, după toate aparențele și interpretând semnele aidoma amatorului de taseografie, citind care citește în zațul de pe pereții ceștii de cafea, tind să opinez că scenariul răvășitor semnat de procurorul Marius Iacob în calitate de avizator al referatului pentru reținere și arestare, inventatorul Elodiei Ghinescu, are valoarea unui iepure la o cursă de ogari.
Așa dar, cei trei împricinați mai slabi de înger pe care i-am văzut topindu-se pe picioare (Gigi Ștefan Valentin, Daniel Learciu și Teo Hira), par munciți de griji și gânduri negre de mai multă vreme și de asta bănuiesc că ori erau anchetați și n-a răsuflat mimic, ori li s-a comunicat că au picat mesa și asta e, urmând să-și joace până la capăt rolul împricinaților de serviciu, că oricum aveau “bube pe cap” cât un întreg lazaret. De aici stresul și reacția organismului. Varianta asta s-ar pupa și cu faptul că tehnica a fost instalată doar în biroul lui Ștefan, toate înregistrările provenind de acolo. Chiar așa să-și epuizeze anchetatorii tehnica operativă după ce au garnisit biroul lui Gigi, din clădirea Parchetului Curții de Apel Constanța, încât au omis biroul lui Niță de la înregistrările ambientale? Poate fi un semn pentru „dospitul în rele” magistrat cu piramidă nazală înfundată, ce însumase la CSM peste 34 de plângeri, sesizări, reclamații pentru abuzuri și represiune nedreaptă, până în 2017, că a cooperat dinaintea emiterii mandatelor. Nu-i așa? Și poate de asta, dintre toți ceilalți împricinați el arată cel mai în formă. N-a slăbit, n-a albit mai mult, nu și-a pierdut cumpătul, merge țanțoș, stă țeapăn și vânjos…Bine, cu excepția artificiului cu bastonul de sprijin, despre care v-am explicat care-i treaba.
În zațul de cafea am văzut o „urmă de șarpe” un „ochi” și „pământ negru” pe fundul ceștii. Știți despre ce vorbesc, e de rău! Pentru Gigi Ștefan, Niță, Learciu, Hira am văzut un “cuțit” plus o “casă” și „roată” ce indică schimbarea domiciliului și un nou destin.
Acuma, după toate semnele și datele cronologice ale celor 114 denunțuri și transcrierilor din interceptări, cea mai veche datând din decembrie 2025, temeinicia instrumentării acestui caz este dovada intrinsecă a siguranței de sine cu care președintele Nicușor Dan ne-a asigurat că românii vor fi mulțumiți de activitatea noilor șefi ai parchetelor, numiți de el. Și chiar așa e. Au dat dovadă de operativitate, la scurt timp după preluarea mandatelor și mai ales au oferit satisfacție populară la ceas de mare impas politic, devoalând o veche filieră de cârdășii dospite în corupție, din gura Portului Constanța. Cel puțin mie așa-mi miroase thrillerul ăsta semnat de Marius Iacob, procurorul maestru al telenovelelor răvășitoare, de la PÎCCJ. O mărturie în plus pentru considerațiile mele, este și concluzia finalului de referat ce-i înfierează pe cei doi procurori cu năravuri mafiote, de-ai zice că acum le-a aflat melicul.
Redau grețoasa probă de etică profesională din partea descalificatului Iacob, textul unor concluzii despre care nu știu de ce dar am un soi de déjà-vu că în final, undeva la termenul de prescripție, va rămâne unicul blam public împotriva celor doi. Mie îmi pare că toți protagoniștii acestei puneri în scenă au fost distribuiți în roluri după ce au tras bețele scurte. Bine, cu excepția lui Niță căruia i-au dat înapoi bucățica ce-i lipsa.
Evaluând gravitatea faptelor prin prisma modului şi a circumstanţelor de comitere, se constată că infracțiunile reținute în sarcina inculpaților Gigi Ștefan Valentin și Niță Teodor presupun un pericol social extrem de ridicat, având în vedere importanţa valorilor sociale ocrotite prin normele de incriminare, prin comiterea unor astfel de fapte, fiind afectate grav relaţiile sociale referitoare la prestigiul autorităţii de stat în cadrul căreia funcţionarul care pretinde şi primeşte foloase şi funcționarul pe lângă care se trafichează influența îşi exercită funcţia, amploarea și complexitatea activității infracționale desfășurate de inculpat, scopul săvârșirii faptelor, calitatea persoanelor implicate, sumele de bani ori foloasele pretinse și primite în urma săvârșirii faptelor, dar și îndrăzneala și perseverența manifestată de inculpat în atingerea scopului infracțional, toate acestea dovedind deopotrivă și un grad ridicat de pericol pentru ordinea publică, într-un context marcat de amploarea și recrudescența fenomenului infracțional asociat infracțiunilor de corupție.[/responsivevoice]
● Din materialul probator administrat (procese-verbale de transcriere a înregistrărilor în mediul ambiental, procese-verbale de verificare, procese-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare, declarația martorului Stanciu Mihai Alexandru) în cauză rezultă că procurorul Ștefan Gigi Valentin a mercantilizat în mod nepermis nu doar actul de justiție într-o serie de situații concrete, punctuale, ci chiar ideea de înfăptuire a justiției prin conduita sa sistematică profund veroasă, abdicând fără scrupule de la principiile și reperele care guvernează comportamentul unui magistrat, ce impun standarde de exigență mult mai ridicate și mai stricte decât cele aplicabile unor persoane fără calitate specială.
● De asemenea, cu privire la procurorul Niță Teodor, probele administrate până în prezent demonstrează că la data de 15 ianuarie 2026, a exercitat demersuri de influențare a locotenent-colonelului Cristian Rotaru din cadrul ISUJ Constanța, în scopul neaplicării măsurilor legale față de societatea controlată, administrată de numitul Stelian Alexe, despre care a afirmat că “este un apropiat de-al său, căruia îi este dator pentru sprijinul și ajutorul acordat de-a lungul timpului”. În concret, acesta, prevalându-se de autoritatea și influența conferite de funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, i-a solicitat locotenent-colonelului Cristian Rotaru, desemnat să exercite atribuțiile de șef al Serviciului Inspecția de Prevenire din cadrul ISUJ Constanța, să comunice măsurile necesare pentru evitarea dispunerii sancțiunii încetării activității comerciale față de societatea controlată și să adopte o conduită administrativă favorabilă omului de afaceri Stelian Alexe. Acțiunea de determinare a funcționarului public la neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, prin abaterea de la aplicarea măsurilor legale obligatorii pe linie PSI, se circumscrie activității de instigare prevăzute de art. 47 Cod penal. Totodată, fapta prezintă relevanță penală și prin prisma dispozițiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000, întrucât intervenția magistratului urmărea obținerea unui folos necuvenit pentru societatea reprezentată de Stelian Alexe, respectiv evitarea aplicării măsurii complementare de încetare a activității comerciale și a consecințelor economice aferente. Analizând și coroborând probele aflate la dosarul cauzei, se apreciază că măsura arestării preventive funcționează ca un mijloc de prevenire sau înlăturare a unor împrejurări sau situații de natură să pună în pericol eficienta desfășurare a procesului penal. Scopul acestei măsuri îl constituie realizarea cadrului optim pentru desfășurarea în bune condiții a activității procesuale, potrivit scopurilor procesului penal.
În speța de față, din conglomeratul probator obținut până în prezent se conturează un ansamblu de date concordante care, fără a fi necesar să aibă nivelul de certitudine pentru a permite o soluție de trimitere în judecată, sunt totuși suficiente pentru a legitima bănuiala comiterii unor fapte penale, așa cum s-a arătat mai sus.
De asemenea, se constată că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 223 Cod procedură penală, respectiv că au fost săvârșite infracțiuni de corupție și că pedeapsa prevăzută de lege este de 5 ani ori mai mare şi există probe că privarea de libertate a celor doi procurori este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
● Într-adevăr, în raport de natura și gravitatea infracțiunilor pentru care sunt cercetați cei doi magistrați procurori, de modul și circumstanțele de comitere a infracțiunilor, apreciem că lăsarea în libertate a persoanelor cercetate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de temere și insecuritate în rândul societății civile. Este adevărat că pericolul concret pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii. Dar, aceasta nu înseamnă, nicidecum, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptelor.
● Sub acest aspect, existența pericolului pentru ordinea publică poate rezulta, între altele și din însuși pericolul social al infracțiunilor de care sunt acuzați inculpații Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor, din reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni. Având în vedere că din cele expuse mai sus, există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina acestora și având în vedere necesitatea asigurării bunei desfășurări a procesului penal, precum și împiedicarea sustragerii inculpaților de la urmărire penală, văzând dispozițiile art. 40 alin. 1 Cod procedură penală cu referire la art. 3 alin.1 din Legea nr. 49/2022, În temeiul art. 224 Cod procedură penală și art. 223 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 202 alin.1, 3 și 4 lit. e Cod procedură penală, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul ÎCCJ a încuviințat:
1. Luarea măsurii arestării preventive, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 14 mai 2026 până la data de 12 iunie 2026, față de inculpatul Ștefan Gigi Valentin, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, fiul lui Marin și Teodora, născut la data de 07.07.1971 în com. Ciocănești, jud. Călărași, domiciliat în mun. Constanța, str. Sarmisegetuza nr. 9, et. 2, ap. 23, jud. Constanța, CNP 1710707212958, fără antecedente penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență, faptă prev. de art. 291 alin.1 Cod penal raportat la art. 6 și art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 și trafic de influență, în formă continuată (multiple acte materiale), faptă prev. de art. 291 alin.1 Cod penal, raportat la art. 6 și art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal;
2. Luarea măsurii arestării preventive, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 14 mai 2026 până la data de 12 iunie 2026, față de inculpatul Niță Teodor, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, fiul lui Petrică și Georgeta, născut la data de 09.10.1965, în com. Seimeni, jud. Constanța, domiciliat în mun. Constanța, str. Sergiu Celibidache nr. 23, jud. Constanța, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 47 Cod penal raportat la art. 297 alin.1 Cod penal cu referire la art. 132 din Legea 78/2000 și art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000.
Din aceeași categorie: Olimpiada rezolvitorilor de interese prin Parchetul Curții de Apel Constanța
