Luigi FRIGIOIU ■
Dobrogea – model de conviețuire interentică nu e o banală lozincă din limba-de-lemn a locului ci o realitate demonstrată în viața de zi cu zi. Fiecare etnie conlocuitoare are istorie și tradiții pe care încearcă să le păstreze și să le transmită urmașilor. Redutabil om de presă și de cultură, Steliana Duliu-Bajdechi aduce în prim-plan poveștile aromânilor din Munții Pind, cu rănile și năzuințele lor. Sunt urmărite destine tragice purtate cu demnitate prin Balcani și Europa, într-o istorie complexă și neliniștită. Aromânii au luptat să-și conserve comorile sufletului: neamul, limba, credința, iubirea și amintirea locului natal. Mulți s-au așezat în Dobrogea, iar printre aceștia au fost și strămoșii autoarei.
Joi, 25 iunie, ora 17, la hotelul Continental Forum (fost Ibis) din Constanța, sala a fost plină cu public dornic să descopere lumea interesantă a aromânilor. S-au lansat primele două volume din seria „Fiii Avdellei” – „Timpul regăsirii” și „Timpul fără de odihnă”, eveniment în memoria identității și destinului aromânilor. Romanele aduc în prim-plan lumea etnicilor din Munții Pind cu viața lor zbuciumată plină de drame. Autoarea reconstituie, cu sensibilitate și talent, un univers punctat de migrație, pierdere și speranță, în care personajele încearcă să-și păstreze și perpetueze tradițiile strămoșești.
Inspirată de povestea propriei familii, Steliana Duliu-Bajdechi propune o incursiune literară în destinul aromânilor stabiliți, în timp, și în România. Astfel, „Timpul regăsirii” și „Timpul fără de odihnă”, două romane de familie, devin evocarea unui întreg neam, la granița dintre adevăr istoric, memorie și ficțiune. Cărțile, publicate la Editura GRI într-un tiraj de 1000 de exemplare, au fost prezentate de personalități locale – Anaid Tavitian, Amelia Stănescu și Maria Pariza și de editorul Viorel Ilișoi.
Steliana Duliu-Bajdechi este un cunoscut jurnalist, realizator la Radio România – Constanța unde a conceput emisiuni culturale complexe. A coordonat proiectul „Gala Premiilor pentru Dialog Intercultural, Radio Constanţa”, între 2008-2013. În 2012, a primit titlul “realizator de excepţie al Radiodifuziunii Române”.
A fost șefă promoției -1981 a Liceului Mircea cel Bătrân. A absolvit Facultatea de Energetică din cadrul Institutul Politehnic București în 1986 și, după intrarea în presă în 1990, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Comunicare și Relații Publice. Are un masterat în „Studii culturale” la Universitatea „Ovidius”. A fost partener în acţiuni culturale şi proiecte europene, a participat la seminarii interetnice (Constanţa, București, Freiburg-Germania, Lorient-Franţa). A fost coordonatorul Filialei Constanța a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, între 2009-2018.
E autoarea volumului de studii istorice „Drumuri sub cenuşă. România și Grecia între 1944-1949 – Constanţa”, Editura „Dobrogea”, 2009.
[/responsivevoice]
Felicitări autoarei! Cred că s-a scris prea puţin încă despre poveştile/dramele aromânilor plecaţi din locurile lor de baştină din diferite locuri din Balcani spre Patria primitoare, dar nu întotdeanuna binefăcătoare.
Domn Breabăn, vechile drame ale aromânilor sunt compensate cu poveștile de succes actuale ale investitorilor imobiliari, majoritatea din Stejaru-Tulcea, locul unde s-a răsturnat carul cu miliardari cipani. Mă gândesc să propun istoricilor-documentariști o astfel de temă.