Marius TEJA ■
● În trei numere din toamna anului 1880 ale săptămânalului „Farul Constanței. Ḑiar oficial al județului Constanța” se anunța emigrarea pe cale maritimă a unor grupuri de musulmani la Constantinopol, capitala Imperiului Otoman.
● În ediția din 12 octombrie 1880, se anunța plecarea pentru Constantinopol: la 4 octombrie, cu vaporul „IRIS” a 30 bărbați, 21 cadâne și 19 copii, în total 70 persoane; la 8 octombrie, cu vaporul „DELTA” a 12 bărbați, 5 cadâne și 4 copii; la 10 octombrie, cu vaporul „ASSERIE” a 13 bărbați.
● În numărul din 26 octombrie 1880, se menționa plecarea pentru Constantinopol: la 18 octombrie, cu vaporul „CLOTILDE”, a 60 de turci; la 18 octombrie, cu vaporul „IRIS”, a 23 de turci; la 20 octombrie, cu vaporul „AUNISE”, a 8 turci.
● În ediția din 2 noiembrie, se menționa: „(...) În același timp [25 octombrie – 1 noiembrie] au emigrat din Dobrogea 81 musulmani.”
Câteva ediții ale săptămânalului „Farul Constanței/ Ḑiar oficial al județului Constanța” din 1887 și al bisăptămânalului „Gazeta Dobrogei” din 1888/ au publicat anunțuri ale unor primării referitoare la cererile locuitorilor turco-tătari nominalizați pentru a emigra împreună cu familiile în Imperiul Otoman „pentru motiv de religiune”. Edilii invitau la sediu, într-un termen dat, în general de 15 zile, până la eliberarea certificatului de emigrare, pe concetățenii care aveau de reglementat „afaceri” cu viitorii emigranți.
Ediția din 20 septembrie 1887 a „Farului Constanței” , înregistra la rubrica Publicațiuni anunțurile: 475/25.08.1887 al Primăriei comunei Tusla, 384/08.09.1887 al Primăriei comunei Enghez și 515/10.09.1887 al Primăriei comunei Cara-Omer, toate din plasa Mangalia.
„Se publică spre cunosciința generală că locuitorii Selami Abdnia Cherim, Bagâș Asan, Zevadin Geamai și Ibadula Refi, din această comună, voind a emigra în Imperiul Otoman pentru motive de religiune, invită pe toți cei ce vor avea afaceri de veri ce natură de regulat cu numiții, să se presinte la Oficiul acestei Primării de la data acestia până la 25 Septembrie a. c., unde vor avea tot concursul spre a fi satisfăcuți, cunoscând că după espirarea acestui termen, li se va emite certificat de emigrare.”
„Se publică spre cunosciința generală că locuitorii și anume Zedin Suin, Azinii Uvahapu, Iusuf Amet și Memet Selim, din această comună, voesc a emigra din această provincie în Imperiul Otoman pentru motiv de religiune. Invităm pe toți cei ce vor avea afaceri de ori ce natură de regulat cu numiții să se presinte la Oficiul acestei Primării, unde vor avea tot concursul, până în ḍiua de 1 Octombrie a. c., când li se va elibera certificat de emigrare.”
„Se publică spre cunosciința generală că locuitorul Omer Bictaș din acestă comună prin suplica [cererea] la no 948 declară că voește a emigra în Imperiul Otoman împreună cu familia, toți cei cari vor avea vreo pretențiune în bani sau alte afaceri asupra numitului, să se adreseze acestui Oficiu împreună cu actele ce va poseda în termen de 15 ḍile de la data presentei, cunoscând că după espirarea acestui termen se va elibera certificat de emigrare.”
În numărul din 27 septembrie 1887 al publicației constănțene, la rubrica Publicațiuni erau înregistrate anunțurile 468/10.09.1887 al Primăriei comunei Cazâl Murat și 406/11.09.1887 al Primăriei comunei Cavaclar, ambele din plasa Mangalia.
„Primăria având în vedere cererile locuitorilor Abdul Cadâr Ali, Agi Bairam Buracai, Mambet Arif și Iunus Sebim din acestă comună, prin care declară că voește a emigra în Imperiul Otoman împreună și cu familiile lor, în vedere acestora se publică spre cunoscința general că toți acei cari vor avea vre-o pretențiune asupra numiților în bani sau alte objecte, să se adreseze acestei Primării în termen de 15 ḍile de la data presentei, căci după espirarea acestui termen li se vor elibera certificate de emigrare și orice reclamație nu va mai fi valabilă.”
„Primăria având în vedere cererea locuitorului Curt Mola Agi Aptula din acestă comună, înregistrată la No. 822, prin care declară că voește a emigra în imperiu Otoman împreună cu familia lui, în vedere acestei declarațiuni se publică spre cunoscința general că acei cari vor avea vre o pretențiune asupra numitului în bani sau alte objecte, să se adreseze acestei Primării în termen de 15 ḍile cu acte ce vor poseda, căci după espirarea acestui termen i se va elibera certificatul de emigrare și orice reclamațiune nu va mai fi valabilă.”
În ediția din 4 octombrie 1887 a „Farului Constanței, la rubrica Publicațiuni se înregistra anunțul 378/18.09.1887 al Primăriei comunei Chiragi din plasa Mangalia:
„Se publică spre cunoștința general că locuitorii Agi Ibraim Eracai și Salovat Mengi Agi din această comună voesce a emigra în Imperiulu Otomanu, de acea dar toți ace ce vor avea afaceri de ori-ce natură de regulat cu numiții sunt invitați ase presenta la oficiul acestei primării de la data de astă-ḍi și până la 4 ale Octombrie a. c., unde vor primi tot concursul spre a fi satisfăcuți, cunoscând că după expirarea acestui termin li se va elibera certificatul de emigrare.”
În numărul din 11 octombrie 1887 al „Farului Constanței”, la rubrica Publicațiuni erau înregistrate anunțurile 1107/02.10.1887 al Primăriei urbei Medgidia din plasa Medgidia și 589/29.09.1887 al Primăriei comunei Azaplar din plasa Mangalia.
„Locuitorul acestei comune Giambec Baubec prin petiția înregistrată la No. 2063 au declarant primăriei că voește a emigra în Imperiul Otoman împreună cu familia sa. Primăria în vedere acestei declarațiuni publică spre cunoscința publică acelor cari vor avea vre-o pretențiune asupra numitului, ca să se adreseze Primăriei în termen de 15 ḍile, căci dupe espirarea acestui termen se va elibera certificatul necesar pentru obținerea pașaportului de emigrare.”
„Se publică spre cunoscința general că locuitori din această, și anume Gaosi Ali și Abibula Asan, voesc a emigra în Turhcia, se invite dar creditori să se presinte la oficiul acestei Primării de la data aceasta până la 20 Octombrie a. c., unde vor avea tot concursul, când după espirarea acestui termen li se vor emite certificatele de emigrare.”
În ediția din 18 octombrie a „Farului Constanței”, la rubrica Publicațiuni erau înregistrate anunțurilor 640/28.09.1887 al Primăriei comunei Osman-Facâ și 485/05.10.1887 al Primăriei comunei Cadil-Murat, ambele din plasa Mangalia.
„Se publică spre cunoștința generală că locuitorul Mustafa Eiub din acestă comună prin petiția înregistrată la No. 1326, declară că voesce a emigra în Imperiul Otoman împreună cu familia sa. În consecință, toți câți vor fi având daraveri cu numitul să se presinte în termen de 15 ḍile de astă-ḍi spre ase desface, cunoscând că dupe acest termen ise va elibera certificat de emigrare.”
„Având în vedere cererea locuitorului Agi Nohai Cadâr din acestă comună prin care declară că voesce a emigra în imperiul otoman împreună cu familia sa, în vederea acestei publicațiuni. Se publică spre cunoștința generală ca toți acei cari ar avea vr`o pretențiune asupra numitului să se adreseze acestei primării în termen de 15 ḍile dela data presentei cu actele ce vor poseda, căci după expirarea acestui termen ise va elibera certificat de emigrare și în urmă ori-ce reclamațiune nu va mai fi valabilă”
În numărul din 1 septembrie 1888 al bisăptămânalului constănțean „Gazeta Dobrogei”, în articolul de opinie Din Dobrogea. Viitoarea emigrare, autorul anonim comenta cauza administrativă a intenției de emigrare a unui grup masiv de musulsmani din Dobrogea:
„Avem pozitive informațiuni că un puternic curent de emigrare să pregătește în populațiunea musulmană din Dobrogea. După strângerea recoltei, mulți turci din plasa Silistra Nouă se prepare a părăsi România pentru totdeauna. În cursul lunii lui August, mulți din ei căutau în Constanța amatori pentru cumpărarea pământurilor și caselor lor. Înainte de sosirea ernei se vor despopula satele Coslugea, Ghiuvegea, Dobromirul și altele poate de care nu avem știință. Între mulți proprietari turci este D-lui Aliș Pașa Ibraim Pașa, care va emigra poate mai de timpuriu. Starea sănătăței sale poate să fie un puternic îndemn de emigrare.
Totuși, din informațiunile culese de la viitorii emigrați, putem spune clar că principala causă este modul de administrațiune a guvernului căḍut [Ion C. Brătianu PNL: 1881-martie 1888] și puținul interes care pune actualul guvern [Th. Rosetti PC: martie-noiembrie 1888] în schimbarea funcționarilor culpabili de vexațiuni și nenumărate abusuri comise în trecut. Astfel oamenii sunt în drept să ne spună că la noi se schimbă numai persoanele care compun guvernul central; că sistemul cu gloatele de lipitori deprinse a trăi ca parasitele pe socoteala muncitorilor din popor, remân neclintiți și nesupărați să-și continue scârboasa lor meserie.
Ca publiciști imparțiali ținem a spune adevărul guvernului fără a ne preocupa dacă spusele noastre vor plăcea ori vor displăcea puternicilor ḍilei. Ne fiind deprinși cu adulațiunea, ne vedem datori a atrage atențiunea D-lui Prim Ministru asupra gravei respunderi ce atrage pe capul său, prin faptul că nu caută a lua măsuri energice în Dobrogea pentru a curma cât curând cu sistemul administrațiunei trecute și cu agenții ei compromise. Așteptarea nesfârșită acelor ce sufer pote duce la căderea moralului unei întregi populațiuni de exploatați. Sunt nenumărate plângeri adresate D-lui T. Roseti, orale și scrise. Ce mai așteaptă D-l Prim-Ministru? Voește să perpetueze sistemul administrațiunei colectiviste [PNL „roșu”/„stânga”]? Nu o credem, fiind că cunoaștem înaltele calități a șefului actualului cabinet. Atunci să dea Dobrogei o administrațiune demnă. Lumea este însetată de dreptate, de pace. Poporul pacinic nu cere de cât un șef capabil și onest, pentru administrațiunea Dobrogei și a județului Constanța în special. Numai un bărbat cu așa calități poate schimba sistemul condemnabil de administrațiune. Lucrând astfel, D-l Prim Ministru asumă mare responsabilitate asupra sa, fiind că pustiirea Dobrogei de elementul musulman se va datori în mare parte abusurilor spăimântătoare săvârșite în această provincie; abusuri cari ar trebui cu asprime reprimate; dacă guvernul ține a da liniștea necesară mult încercatului popor. În viitorul număr vom reveni asupra acestui subiect și ne vom permite a semnala o unică măsură salutară pentru a face să renască totul în Dobrogea decăḍută și demoralizată!”
În ediția din 4 septembrie 1888, în articolul Din Dobrogea, este reluat subiectul problemelor administrației Dobrogei, în contextul sosirii noului prefect constănțean Ioan Barozzi (1888-1889), dar fără a se mai menționa situația etnicilor turci.
În fine, în ediția din 6 martie 1894 al „Gazetei Dobrogei”, era publicat anunțul De venḍare semnat de G. Dimitrescu, din orașul Ostrov, plasa Silistra Nouă. Acesta vindea fosta moșie a lui Aliș Pașa de la Coslugea, situată la 6 km de portul Dervent din aceeași plasă și care cuprindea 450 ha pământ arabil și 150 ha pădure de 14 ani, precum și acareturi.
[/responsivevoice]
