Paloma PETRESCU ■
Se vorbește de mult timp în România despre digitalizare, despre resurse educaționale online, despre lecții pe care elevii să le poată vedea ori de câte ori au nevoie pentru a le înțelege bine, în funcție de timpul și disponibilitatea lor.
Uneori, ei simt nevoia să revină asupra unor teoreme, texte, exerciții, tocmai pentru că se închide cercul cunoașterii sau că se deschide o nouă dimensiune a cunoașterii cu noile informații acumulate. Dar cum să o facă? Lecția aceea a fost predată săptămâna trecută, anul trecut, luna trecută, iar azi e duminică în mileniul 3!
E clar că nu dispune fiecare elev de timpul profesorului pentru a vedea, revedea, asculta, urmări explicațiile. Simplu! Pentru că profesorul nu e și nu poate fi fizic aici, acum, pentru fiecare, cu creta și cu tabla neagră.
Dar dacă ne-am fi mobilizat din 2011¹ exercițiul predării – învățării la distanță în timpul pandemiei de SARS-Cov 2 (2020 – 2022) ar fi fost unul substanțial mai bun. În primul rând datorită familiarizării anterior pandemiei a tuturor, elevi și profesori, cu tehnica accesării platformelor și a tuturor funcționalităților acestora, cu atât mai mult cu cât Ministerul Educației a făcut o dotare consistentă cu echipamente IT a școlilor, la final de 2021 și mai ales în 2022.
Dacă exista platforma școlară de e-learning și biblioteca virtuală, cum ar fi fost? Sigur nu ar mai fi fost catalogată școala online „un dezastru”, așa cum, cu prea mare ușurință, s-a întâmplat.
Chiar și în Legea învățământului preuniversitar promulgată în iulie 2023, Legea 198, art. 62 (8)² s-a păstrat prevederea referitoare la biblioteca virtuală și platforma școlară de e-learning, utilizându-se un text mai simplu însă, care induce, în opinia mea, mai puțină responsabilitate. Totodată, conform aceleiași legi s-a înființat ȘI un organism³ în subordinea Ministerului Educației, care să gestioneze cele două aplicații.
Retoric, mă gândesc:
- Oare vor mai trece 10 ani sau mai mult până vor fi disponibile platforma de e-learning și biblioteca virtuală?
- Formarea inițială a profesorilor se va face altfel decât în mileniul trecut? Opinez că ar fi necesar un accent suplimentar pe componenta pedagogică a pregătirii inițiale a profesorilor, evident în acord cu schimbările, evoluțiile din procesul educațional, de la un mileniu la altul, măcar.
Totuși, există platforme de e-learning, dezvoltate din inițiative private, unele internaționale, altele dezvoltate chiar în Romania. Există oameni curioși, inovativi, oameni care au înțeles că internetul, conectivitatea, aplicațiile SMART ne ușurează viața, facilitează accesul la informație, la educație și cultură, dacă noi știm să le folosim inteligent, și nu invers.
În perioada pandemiei unii profesori, dedicați profesiei și cu drag de elevii lor au organizat „vizite virtuale la muzee”, muzee la care mulți dintre români, de orice vârstă nici nu visează să ajungă vreodată, sau „întâlniri cu consilierul tău” pentru îmbunătățirea gestionării stării emoționale în perioade cu restricții de socializare.
Azi vă prezint platforma „teach4u.ro” destinată învățării, predării, evaluării și conferențierii la distanță.
Teach4u se prezintă ca fiind „o experiență de predare-învățare adaptată secolului XXI”, un sistem de sprijin școlar performant și îndrumare academică, atât pentru profesori, cât și pentru elevi pentru că transferul de cunoaștere și formarea de competențe sunt optimizate în funcție de aptitudinile și stilul de învățare al fiecărui elev.
Funcționalitățile platformei adresează, în principal, nevoile și interesele de cunoaștere aprofundată sau extinsă a elevilor. Ei pot solicita lecții pentru teme care îi interesează, în principal din programa lor școlară, acum, sau la o dată sugerată în calendar, cu un profesor pentru care optează sau cu un profesor disponibil la momentul respectiv.
Profesorii, pe de altă parte se pot înscrie în platformă, înscriind specializarea și o scurtă descriere care îi reprezintă. Pe baza documentelor de studii încărcate în contul lor și a unui interviu online, ei pot sau nu să fie acceptați. Inițiatorii platformei își doresc să asigure învățare temeinică, prin calitatea profesorilor. Deviza este: „Devino profesorul care schimbă vieți, inclusiv a ta!”
Desigur, pe platformă veți vedea și modulul care vorbește despre facturare. Adică meditații? Școală paralelă?
Da. Orice prestație trebuie remunerată, altfel … ne facem doar că facem, eventual doar ca să mai obținem o adeverință pentru completarea dosarului personal. Inclusiv în proiectele cu finanțare nerambursabilă, profesorii sunt plătiți suplimentar pentru activitățile suplimentare derulate chiar la școală, dar în cadrul proiectului. Atunci? Ce e greșit?
Pe de altă parte, nu cred că meditațiile sunt reala problemă, ci derapajele de la etica profesională, care da, sunt o problemă.
Nu poți interzice unui om, indiferent de vârsta lui, să vrea să știe mai mult, să știe mai bine. Desigur că la școală, profesorii ar trebui să asigure parcurgerea materiei, aprofundarea și extinderea cunoașterii, formarea de abilități și chiar competențe, conform planului de învățământ, programei școlare și a planificării la disciplina respectivă. Pentru cunoaștere suplimentară … se învață în plus, iar facilitatorul de învățare nu este etic să lucreze gratis, nu poate fi obligat.
Totuși, pentru cazuri de elevi care provin din grupuri defavorizate socio-economic, platforma permite ca profesorul să organizeze lecții gratuite, evident, după analizarea fiecărei situații și interacțiunea cu părintele/reprezentantului legal al minorului.
Inițiatorii s-au gândit inclusiv la prevederile privind GDPR, astfel că date de identificare vor fi disponibile publicului larg doar cu acceptul personal (în cazul persoanelor majore) sau al reprezentantului legal, în cazul minorilor.
Daniel Funeriu, fost ministru al Ministerului educației naționale, inițiator al legii educației 1/2011, spirit inovativ de altfel și promotor al ideii tech4u își dorește o schimbare la față a învățământul din România, dar și „pentru toți copiii vorbitori de limbă română, oriunde s-ar afla ei pe glob”.
Întrebare: „Ce te-a mânat în lupta asta?”
Daniel Funeriu mi-a răspuns: „Dacă vrem o Românie cu fruntea sus, dacă credem că tinerii țării noastre pot fi lideri la nivel mondial trebuie să ne unim în lupta împotriva mediocrității care se arată la orizont”.
Întrebare: Cine te aștepți să se înscrie pe platforma teach4u.ro?
Daniel Funeriu mi-a răspuns: „Profesori care, alături de noi, vor să schimbe fața învățământului din România. Implicarea celor interesați va fi graduală, fără obligația de a-și schimba locul de muncă. Inclusiv profesori pensionari plini de energie sunt aşteptați cu drag”.
Întrebare: Știind că mai există platforme de învățare la distanță, care consideri că sunt diferențiatorii în cazul teach4u?
Daniel Funeriu mi-a răspuns: „Noi avem în spate o filosofie despre cum trebuie să fie școala. Platforma, în forma actuală, este un început. Ceea ce vrem să construim e mai mult decât un instrument, e o comunitate, pentru care teach4u este unul dintre instrumente, primul dintre acestea, care răspunde unei nevoi imediate.Construcția în sine, care va evolua și va crește de la zi la zi, vrea să devină sistemul performant, accesibil tuturor copiilor români care vor și pot, indiferent de resursele lor financiare și de locul în care trăiesc. Vrem să descoperim copiii geniali ai României, care dacă nu intră într-un circuit educațional de calitate se pierd pe sine.
Iar prin conferințele pe care le vom organiza pe platformă, alături de cele care sunt deja postate (laureați Nobel, prof. Mircea Miclea), ne-am propus să clădim o comunitate profesională, vrem să investim în oameni, nu să umblăm după maximizarea procentelor”.
La luptă, deci! cu mic, cu mare, dar doar cei care cred în educație, ca fundament al unei societăți în care bugetul național este acoperitor, inflația se situează în limite acceptabile, gradul de ocupare depășește nivelul șomajului, ajutoarele sociale se acordă doar pentru persoanele cu dizabilități, împrumuturile externe în scădere …. și multe altele.
Pftiu! Ce bine ar fi dacă cei care cred despre educație că ea este șansa pentru schimbarea la fața României, ar fi mulți, mai mulți decât ceilalți.
[1] Legea educației naționale, legea 1/2011, la articolul 70 prevedea: (2) Se înfiinţează Biblioteca Şcolară Virtuală şi Platforma şcolară de e-learning, care includ programe şcolare, exemple de lecţii pentru toate temele din programele şcolare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului obţinând dreptul de publicare din partea autorilor, astfel încât aceste resurse să fie accesibile permanent şi gratuit oricărui elev sau profesor. (2^1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării asigură elevilor şi profesorilor infrastructura necesară, constând în dispozitive şi acces la internet, pentru accesarea Bibliotecii Şcolare Virtuale, Platformei şcolare de e-learning şi a altor platforme educaţionale agreate. (3) Unităţile de învăţământ utilizează platforma şcolară de învăţare pentru a acorda asistenţă elevilor în timpul sau în afara programului şcolar ori pentru cei care, din motive de sănătate, temporar nu pot frecventa şcoala.
[2] Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, art. 62 (8) CNRID utilizează resurse educaționale deschise care includ Biblioteca școlară virtuală și Platforma școlară de e-learning „Învățăm în România”. Acestea vor cuprinde cel puțin următoarele: programe școlare, exemple de lecții pentru toate temele din programele școlare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Resursele digitale sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.
[3] CNRID – Centrul Național Românesc pentru Învățământ la Distanță.
