Dan MIHĂESCU ■
Are prietenul și colegul meu, gazetarul Luigi Frigioiu o noblețe și o generozitate sufletească ce-i conferă tăria de caracter și forța morală de a trece peste toate nemerniciile cu care-l îmbrățișează viața, încât nu-mi pot imagina o persoană mai tonică decât el.
Iată, spre exemplu deunăzi îmi povestește cum un nemernic de fost primar din comuna unde este el profesor, condamnat penal pentru mânării, l-a dat în judecată tocmai pentru că a făcut publică, cum s-ar zice, sentința de condamnare definitivă dată de tribunal.
Vă dați seama ce nebunie de reclamație trebuie să judece magistrații?
Mi-aduc aminte că pățisem și eu așa cu alt funest celebru, ex rectorul de la Ovidius, Dănuț Epure, care tot așa m-a amenințat că dacă mai pomenesc odată în presă despre rușinea lui, cum că a fost prins în flagrant cu mită și condamnant la închisoare cu suspendare, mă dă în judecată pe motiv că-i pătez imaginea. Doamne în ce lume trăim?!
Dar Luigi cică s-a mai procopsit cu o „reclamație grea” la dosar, din partea sopranei Daniela Vlădescu…Venerabila artistă l-a reclamat la o judecătoare, direct în instanță, că se ține după ea…
Vă dați seama la ce nebunie s-a ajuns? El 62 ea 67. Și soția lui Luigi, Geta, în sală, cu buchetul de flori refuzat de soprană, în mână.
