Dan MIHĂESCU ■
Ce înseamnă turism cu prioritate în Estonia?
Am avut ocazia să cunosc orașul Tallin, în contextul participării la conferința Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism (FIJET) iar evenimentul s-a transformat într-o uimitoare, autentică și o fascinantă lecție de turism, oferită lumii întregi de estonieni, grație participanților la acea reuniune.
Străbătută de la altitudinea aeronavei Estonia pare o mică pictură abstractă așternută pe pânză de un artist grăbit. Pete maronii, verzi, cenușii și albastre, întrezărite printre pâlcurile translucide de nori, conturează în grabă relieful, apele interioare, marea și vegetația abundentă. Nimic nu trădează însă din farmecul ascuns și bogăția țării – granița nord europeană între apus și răsărit. Clima rece, cu o medie maximă a temperaturii de 18 grade Celsius, în luna iulie, precipitații abundente în toate anotimpurile și umezeala, conturează cadrul unui spațiu geografic puțin atrăgător pentru turiștii mereu în căutare de locuri exotice. Și totuși, estonienii au descoperit resorturi interne de atractivitate pentru a atrage vizitatorii străini, pe tot parcursul anului.
Ce spun responsabilii din turism
Informațiile oferite cu generozitate chiar de către Ministerul Economiei și Comunicațiilor indica faptul că turismul este unul dintre domeniile prioritare în Estonia, contribuind din anul 2007 cu peste 8% din PIB și venituri de peste un miliard de euro. „Practic, în 2007 am avut în total 3,5 milioane de turiști, la o populație de numai 1,3 milioane de locuitori. Circa 72% din vizitatori au sosit în Estonia la bordul navelor de linie și croazieră. Gradul mediu de ocupare a spațiilor de cazare din cele 8.000 de hoteluri și pensiuni din țară a fost de 25% pe parcursul întregului an. Deci este loc de mult mai mult turism. Cât despre punctele de interes, pe primul loc în preferințele turiștilor se află centrul medieval al Tallinnului – introdus în 1997 de UNESCO pe lista patrimoniului cultural mondial, apoi zestrea culturală și istorică, cu cele peste 20 de festivaluri internaționale anuale, cetăți medievale și muzee. 60% dintre turiști sunt atrași de frumusețea și sălbăticia naturii dn cele aproximativ 318 parcuri naturale, rezervații și habitaturi umede ce ocupă peste 12% din teritoriul național, dar și de posibilitatea practicării sporturilor ăn aer liber” – declara ministru Comerțului.
Kuressaare – Mecca balneară
O simplă plimbare pe străzile capitalei, unde nu vezi mai mult de 3-4 autoturisme așteptând schimbarea culorii în intersecțiile semaforizate, chiar dacă numără 430.000 de locuitori, asemeni Constanței. O excursie de două zile, la doar 200 de kilometri, la Saaremaa, pe insula Kuressaare – supranumit Mecca turismului balnear. Alta la Tartu, centru medieval baltic, membru al ligii Hanseatice, unde se află și cea mai veche universitate din Europa de nord, fondată la 1630. Toate confirmă de unde cresc datele statistice.
La Tallin turistul ia contact cel mai bine cu specificul Estoniei, un ametec colorat pitoresc, istorie, tradiții și dinamism contemporan ce se contopește discret cu natura virgină – insinuată de la periferia orașului până aproape de porțile burgului medieval, trecând fastuos prin mijlocul parcului public, oferit localnicilor de către țarul Petru cel Mare, ce-și stabilise aici reședința de vară. Spectacolul străzii, în zona veche a orașului este însă fascinant, așa cum nu se mai poate întâlni în multe alte locuri din Europa. Grupurile de turiști sunt onorate după cum se cuvine, în stilul epocii, chiar la poarta cetății de către veritabile alaiuri medievale de stolnici, contabili, saltimbanci și hangițe, care îi conduc pe străzile întortocheate, marcate cu însemnele breslelor hanseatice. Aici succesul scontat de către organizatori este maxim, iar prețul unui festin culinar tradițional, stropit din belșug cu rachiu, vin din mere și miere sau bere neagră nu depășește 25 de euro.
Cu ce și-a fermecat Diavolul iubitele?
Felurile de mâncare, după rețețe tradiționale medievale, servite de paji și hangițe rubensiene, se succed conform regulilor stricte de politețe, din acele vremuri. Mesele sunt din brad geluit, tacâmurile și vesela – veritabile blide din lemn și ulcele de lut ars, salonul este iluminat doar de opaițe și lumânări din seu, iar atmosfera este întreținută de menestreli cu instrumente medievale. Cine nu este atras însă de un festin culinar pantagruelic, cu claponi, iepuri la tavă, somon, caviar roșu, păstrăvi de Marea Baltică, berbeci fripți, dulceață din ceapă, friptură din limbi de miel și purceluși de lapte, poate alege o plimbare prelungită pe străzile cetății. Puteți face pauze pentru câte o cafea, la pitoreștile terase din Piața Primăriei, cum, de asemenea, puteți cina după tipic rusesc, la restaurantul „Troika”. Peste tot aveți ocazia de a vizita atelierele meșteșugărești, unde se prelucrează la vedere chihlimbar, piele, blănuri sau ceramică. „Casa unde și-a serbat Diavolul nunta”, vă va atrage nu numai prin nume ci și prin încărcătură istorică și arhitectură. Mulți localnici sunt dispuși chiar să depună mărturie că povestea Diavolului este cât se poate de adevărată. Dacă aveți vreme treceți și pe la prima farmacie din lume, atestată documentar la 1200. Ea funcționează în același spațiu, unde s-a patentat celebrul desert „Marțipan” – recomandat ca „medicament pentru fermecarea iubitei sau iubitului”.
50 de euro pentru Evul Mediu
La Saaremaa – alt decor, aceeași atmosferă. În micul oraș insular renumit pentru centrele balneare, saunele tradiționale și împachetările cu nămol marin, cina festivă este oferită grupurilor de turiști chiar în castelul medieval, păstrat intact în anul 1600. Oaspeții pot mânca chiar în sufrageria episcopului ce administra odinioară cetatea. Meniul, ritualul cinei și regulile de protocol sunt aceleași ca în urmă cu jumătate de secol. Ba mai mult, la un moment dat, între felurile de mâncare apare chiar gazda, episcopul, cu mitră și mantie purpurie, care le dă binecuvântarea celor ce i-au trecut pragul. Surpriza este maximă iar efectul scontat a fost atins, pentru alți 50 de euro poți trăi aievea în Evul Mediu.
Polca pentru… 1000 de insule
O notă aparte o conferă însă așezările mici rurale, răsfirate pe majoritatea celor 1000 de insule sau pe litoral. Casele, cele mai multe locuite și conservate în stil arhaic autohton, prezintă tradițiile estoniene. Transformate în mici muzee private, locuințele campestre îi primesc pe turiști ca pe oaspeți de onoare, cu pâine caldă și sare, în armonii vioaie de polcă interpretată chiar de gazdă și deschid perspective nebănuite asupra tradițiilor culturale, folclorice și ocazionale ale locuitorilor.
Un proiect grandios
Estonia, o grandioasă țară mică, duce însă mai departe pariul cu turismul. Țelul estonienilor este să realizeze creșteri succesive de 10-13% ale numărului turiștilor care îi vizitează anual și mizează pe adevărate recorduri în contextul în care Tallinn și orașul finlandez Turku au fost capitale culturale europene în 2021. La rândul lui, guvernul alocă bugete generoase pentru promovare, investiții în infrastructura culturală și modernizări urbanistice, inclusiv realizarea grandiosului proiect „Promenada maritimă”, care va lega orașul de plajă și mare, știut fiind că aproape 50 de ani, în perioada sovietică, estonienilor le-a fost interzis accesul în zona litoralăi.
