Paloma PETRESCU ■
Motto: „Educația nu este pregătirea pentru viață; educația este viața însăși” – John Dewey
La zece luni de la preluarea mandatului, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, și-a prezentat raportul de activitate in extenso, document ce îmbină analiza realistă a dificultăților traversate, cu direcțiile de reformă asumate pentru viitor.
Mandatul său s-a desfășurat într-un context complicat: criză politică urmată de o criză fiscal-bugetară cu potențial destabilizator. În aceste condiții, efortul de a menține funcțional sistemul de educație nu a fost un exercițiu de rutină, ci unul de leadership și reziliență instituțională.
Criticate de sindicate, deciziile luate au fost prezentate de ministru drept sacrificii necesare pentru a salva sistemul și a evita colapsul financiar. „Încerc uneori să salvez educația de unii oameni ai educației și pe unii dintre aceștia de ei înșiși”, a spus Daniel David, subliniind că, deși nepopulare, măsurile se aliniază practicilor europene și au permis economii în jur de 400 de milioane de lei, evitându-se colapsul financiar.
Depășirea momentelor tensionate cauzate de comasări, creșterea normei didactice, revizuirea programului de burse a fost posibilă doar prin unitatea de reacție a cadrelor didactice. Greul nu a trecut, însă momentul impune tranziția de la gestionarea crizei la implementarea unor reforme de fond menite să modernizeze educația și să alinieze România la standardele OCDE.
Realizări și provocări
Primul mandat (decembrie 2024 – iunie 2025) a fost marcat de:
- redefinirea arhitecturii universităților și a sistemului național de cercetare;
- elaborarea noilor planuri-cadru pentru liceu menite să reducă analfabetismul funcțional;
- consolidarea proceselor de etică și siguranță în școli, inclusiv prin „butonul roșu” pentru raportarea incidentelor;
- întărirea relației cu Republica Moldova;
- lansarea Raportului QX, diagnostic recepționat pozitiv de societate și clasa politică.
Al doilea mandat (din iunie 2025) a coincis cu agravarea situațieicrizei fiscal-bugetare. În lipsa unor ajustări, exista riscul blocajului – inclusiv imposibilitatea plății salariilor și a burselor. În aceste condiții, ministerul a aplicat un set de măsuri dure: comasarea unor școli, ajustarea limitelor de elevi per clasă, creșterea normei didactice și redimensionarea burselor.
Ministrul a explicat că, în lipsa lor, ar fi fost imposibilă plata salariilor și a burselor. În termini de eficiență financiară măsurile au avut rezultatele așteptate, dar o monitorizare riguroasă este absolut necesară în acest an școlar, din prima, până în ultima zi. Eficacitatea măsurilor care au vizat reducerea și eficientizarea costurilor ar putea avea efecte negative precum: limitarea accesului la educație, abandon școlar, scăderea calității procesului de învățare – predare – evaluare. Printr-o monitorizare consecventă însă și intervenții compensatorii aceste efecte nedorite pot fi evitate. De exemplu, decizia de majorare a normei didactice pentru directorii unităților școlare și a inspectorilor școlari nu pare a fi una care să conducă la îmbunătățirea calității actului educațional. Poate doar pe termen scurt, sub aspectul diminuării costurilor cu resursa umană. Aceasta poate genera un impact negativ asupra calității proceselor de management educațional, prin diminuarea timpului disponibil pentru activitățile de conducere, coordonare, asistare și evaluare. Se impune, așadar, o monitorizare atentă, sistematică și bazată pe indicatori de performanță, pentru a evalua efectele reale ale acestei măsuri asupra eficienței organizațiilor școlare.
În perioade de criză, leadership-ul educațional nu se măsoară doar prin deciziile luate, ci și prin modul în care acestea sunt comunicate și asumate. Capacitatea de a menține încrederea profesorilor, elevilor și părinților devine esențială. Din această perspectivă, transparența și dialogul constant cu actorii din sistem sunt condiții sine qua non pentru succesul oricărei reforme.
Reorganizarea inspectoratelor școlare reprezintă o oportunitate strategică. Mutarea accentului de la control birocratic la sprijin pedagogic poate transforma inspectoratul școlar într-un actor de dezvoltare educațională, nu doar de sancțiune administrativă. O descentralizare reală, cu mecanisme de responsabilizare clare, ar putea stimula inovația locală.
Perspective și angajamente
Ministrul Daniel David propune Pactul pentru Deceniul Educației și Cercetării (2026–2036) bazat pe trei principii: 1. creșterea anuală a bugetului educației și cercetării; 2. menținerea celor două domenii sub aceeași autoritate; 3. alinierea constantă la bune practici europene validate.
Pactul ar putea include și diversificarea surselor de finanțare: parteneriate public-private, fonduri europene, granturi internaționale și colaborarea cu diaspora academică. Nu doar nivelul investițiilor este esențial, ci și calitatea utilizării resurselor, iar pentru evaluarea progresului este necesară stabilirea unor indicatori de succes pentru perioada de 10 ani.
Reformele care urmează vizează:
- introducerea noilor programe liceale din 2026;
- reorganizarea inspectoratelor școlare și a concursurilor pentru directori;
- continuarea reformei cercetării și consolidarea statutului cadrului didactic;
- implementarea programelor remediale pentru reducerea analfabetismului funcțional;
- debirocratizare administrativă și minimizarea implicării profesorilor în aceste activități consumatoare de timp;
- utilizarea digitalizării ca instrument transversal pentru creșterea calității educației.
La zece luni de mandat, Daniel David apare ca un ministru prins între două misiuni: reformatorul care propune schimbări de substanță și tehnocratul obligat să gestioneze austeritatea. Dincolo de critici, bilanțul arată că sistemul a fost salvat de la blocaj și că direcțiile de modernizare rămân active.
Provocarea următorului deceniu este transformarea crizei într-o oportunitate. Un pact real pentru educație, fundamentat pe guvernanță responsabilă, leadership participativ, finanțare diversificată și digitalizare inteligentă, poate repoziționa România într-un spațiu educațional european competitiv.„Da, dacă îndrăznim să credem în ceea ce facem cu raționalitate și morală, prin asperitățile crizei de acum, vom ajunge la binele pe care ni-l dorim” – mesajul ministrului David rămâne un apel la responsabilitate colectivă și la perseverență instituțională.
[/responsivevoice]
