Paloma PETRESCU ■
Motto: În era digitală, aceeași tehnologie care conectează lumea e folosită și pentru a o manipula.
Manipulare de vânzare
Manipularea este o formă ascunsă de influență prin care cineva îți controlează deciziile folosindu-se de vină, frică sau șantaj emoțional. Nu te convinge prin argumente oneste, ci îți distorsionează realitatea până când începi să te îndoiești de tine. Îți limitează libertatea fără să îți dai seama, făcându-te să crezi că alegerea îți aparține. Este periculoasă pentru că, în timp, îți erodează încrederea, autonomia și sănătatea emoțională.
Rețelele sociale au devenit o infrastructură critică pentru comunicarea publică, informare și influență. De la dezbateri politice și campanii electorale până la promovare comercială și narațiuni geopolitice, platformele digitale modelează percepții la scară globală. Cei care folosesc tehnici de manipulare pentru a obține beneficii de orice fel se folosesc și de mediul virtual într-un mod periculos. În acest context, manipularea online, prin aprecieri, comentarii, distribuiri sau vizualizări, nu mai este o anomalie marginală, ci o industrie periculoasă, bine structurată, accesibilă și tot mai sofisticată.
Raportul publicat în ianuarie 2026 de Centrul de Excelență NATO pentru Comunicare Strategică (StratCom COE) oferă una dintre cele mai detaliate și îngrijorătoare radiografii ale acestui fenomen, bazată pe un experiment din 2025 în cadrul a șapte platforme social media bine-cunoscute. Concluziile raportului ridică serioase semne de întrebare și de îngrijorare, cu privire la reziliența ecosistemului digital în fața manipulării.
Raportul „Social Media Manipulation for Sale. Detection and Countering Capabilities – The 2025 Platform Experiment”, realizat de NATO StratCom COE, demonstrează că manipularea coordonată prin interacțiuni online nu este doar posibilă, ci ușor de realizat, ieftină și consistentă, în ciuda eforturilor declarate ale platformelor de a o combate. Așadar, rețelele sociale nu mai sunt simple canale de comunicare publică, ci infrastructuri cu impact direct asupra securității informaționale, stabilității politice și a încrederii sociale.
Experimentul din 2025
În perioada septembrie – noiembrie 2025, cercetătorii implicați au desfășurat un experiment controlat pe șapte platforme: Facebook, Instagram, X, TikTok, YouTube, VKontakte și Bluesky. Au fost create 28 de conturi neautentice, care au publicat 126 de postări deliberate, non-politice, pentru care s-au realizat interacțiuni articifiale active, prin intermediul furnizorilor comerciali.
Cu un buget total de doar 252 EURO, au fost obținute 17.553 comentarii false, 37.814 reacții apreciative ale cititorilor, 27.653 vizualizări și 16.025 distribuiri.
Aceste interacțiuni au fost generate de 30.011 conturi false, distincte, oferind una dintre cele mai clare demonstrații de până acum ale dimensiunii reale a pieței de manipulare în mediul online.
Performanța platformelor: cine rezistă și cine cedează
1. Eliminarea conturilor neautentice (false)
În 2025, 50,4% dintre conturile false identificate au fost eliminate, cea mai mare rată din istoria rețelelor sociale din mediului virtual. În ce privește intervenția platformelor pentru eliminarea conturilor false, situația înregistrată a fost următoarea: Platforma VKontakte: 96% conturi eliminate, X: 82%, YouTube și Bluesky: 55%, Facebook: 39%, Instagram: 22%, TikTok: doar 4%. Aceste discrepanțe indică o aplicare inegală a politicilor legale și, probabil, a capacității de detecție a conturilor false, precum și a mesajelor care sunt încadrate în categoria celor considerate manipulatorii.
2. Eliminarea interacțiunilor false
Din raportul menționat se înțelege că și atunci când conturile au fost șterse, interacțiunile au rămas vizibile și active, astfel că după patru săptămâni de monitorizare, situația se prezenta astfel:
- X a redus interacțiunile false la 43,41%
- YouTube la 56,20%
- Facebook: peste 70% au rămas vizibile
- Instagram și TikTok: peste 83% interacțiuni au rămas active, iar pe platforma Bluesky: 100% din interacțiunile false au rămas active.
Acest fenomen amplifică artificial popularitatea conținutului, influențând algoritmii chiar și post-eliminare.
Un rezultat deosebit de îngrijorător este existența unei piețe funcționale pentru conturi publicitare false, gata de utilizare pe platforme precum Facebook, Instagram, TikTok și YouTube. Astfel, platformele însele ajung să devină amplificatori ai conținutului neautentic, prin propriile sisteme de publicitate (sponsorizare).
Când publicitatea plătită devine vulnerabilitate critică
Pentru prima dată, experimentul inițiat de echipa de cercetători a inclus publicitate sponsorizată difuzată, prin conturi false. Rezultatele obținute și analizate sunt alarmante, pentru că: pentru 130 EUR, reclamele au generat 206.234 vizualizări și 200 aprecieri, iar pentru încă 121 EUR, au fost livrate 17.442 comentarii false. Din această perspectivă, platforma Instagram s-a dovedit cea mai vulnerabilă platformă, pentru că după 72 de ore (3 zile) aceasta a livrat 340% dintre comentariile false.
Prin contrast: platforma X a livrat aproximativ 25% comentarii false, YouTube ~21%, Facebook și TikTok au arătat o rezistență ridicată (0–1%) .
Această orientare strategică spre promovarea de reclame este extrem de periculoasă: platforma însăși devine amplificator, iar utilizatorii tind să acorde mai multă credibilitate conținutului sponsorizat, continuând să acorde încredere unor informuații nefundamentate.
Rolul inteligenței artificiale: boți mai „umani”, mai greu de detectat
Raportul evidențiază o schimbare creativă privind calitatea conturilor false, întrucât conturile false folosesc texte și imagini generate de IA ce se integrează în conversații reale, ceea ce poate induce renunțarea de a le raporta drept “spam”, de către utilizatorul țintă, în favoarea considerării lor ca interacțiuni contextuale, o formă de manipulare periculoasă.
Pe platformele X și Instagram, conținutul generat de IA a primit interacțiuni false mai rapid decât conținutul creat manual, sugerând limitele actuale ale filtrelor automate configurate.
Infrastructura financiară: opacitate și reziliență
Conform aceluiași raport, plățile pentru conținuturi cu scop de manipulare se fac aproape exclusiv în criptomonede, folosind: portofele custodiale, burse cu risc ridicat (ex. Cryptomus, Heleket), mecanisme de „mixare” a fondurilor.
Doar patru din 10 tranzacții au putut fi urmărite complet. Totuși, volumele sunt semnificative: un furnizor din Rusia a încasat aproximativ 265.000 USD (2023–2025), în timp ce altul din Marea Britanie a fost plătit cu circa 123.700 USD.
Astfel, acest tip de infrastructură slab monitorizată, consolidează economia manipulării și ridică inclusiv probleme legate de respectarea registrului de sancțiuni .
Transparență și reacții instituționale
Transparența platformelor social media rămâne fragmentată:
- TikTok este singura platformă care a prezentat rezultatele și a publicat date detaliate;
- Meta raportează doar pentru Facebook, nu și pentru Instagram;
- X nu a publicat actualizări de transparență pentru perioada analizată;
- YouTube și Bluesky oferă doar cifre anuale parțiale, fără informații explicite.
Această lipsă de standardizare face imposibilă o evaluare comparabilă și independentă, pe termen mediu și lung și pare că transparența datelor este un dușman, inclusiv pentru cei care gestionează platformele social-media. Astfel, după cum s-a dovedit și în contextul campaniei electorale prezidențiale românești din anul 2024, la un cost derizoriu pot fi obținute efecte majore catastrofale pentru destabilizarea sistemelor politice democratice, care nu au anticorpi de protecție pe acest nou câmp de luptă.
Ca urmare a constatărilor prezentate în raport, echipa de cercetători subliniază necesitatea unei schimbări strategice care să vizeze următoarele cinci paliere:
- Detectare comportamentală avansată
Analiza sincronizării, a relațiilor între conturi și a activității coordonate. - Monitorizare continuă, contextuală
Nu doar reacții izolate la postări raportate. - Cooperare cu unități de informații financiare
Urmărirea fluxurilor crypto pentru identificarea furnizorilor. - Reglementarea publicității digitale
Verificări mai stricte pentru conturile publicitare. - Educație media și digitală
Reducerea eficienței manipulării prin creșterea alfabetizării digitale populației.
Datele transparentizate prin raportul din 2025 arată clar: platformele de socializare progresează, IA se dezvoltă, dar manipularea evoluează mai rapid. Manipularea pe rețelele sociale nu mai este un accident, ci o industrie transnațională, alimentată de inteligența artificială, infrastructura financiară opacă și publicitate plătită.
Fără o abordare coordonată între platforme, autorități și societatea civilă, această economie a manipulării va continua să modeleze percepții, să distorsioneze dezbateri și să submineze încrederea publică.
Și ca să vă conving că este obligatoriu să trecem informațiile prin filtrul gândirii, nu doar să le auzim, vedem, preluăm, scriu în final câteva exemple de manipulare emoțională, mesaje simple, întâlnite în viața reală, dar periculoase, deși intențiile, poate, vor fi fost bune.
„Dacă mă iubești cu adevărat, vei face exact cum spun eu — altfel înseamnă că nu îți pasă.”
„Toți ceilalți sunt împotriva ta, doar eu știu ce e mai bine pentru tine.”
„Nu spune nimănui, fiindcă nimeni nu te-ar înțelege așa cum o fac eu.”
Mesaje de acest tip manipulează victima prin crearea sentimentului de vinovăție, frică și izolare, fiind periculos deoarece subminează autonomia și încrederea în sine a victimei.
Și acum mă întreb și vă întreb: oare dreptul la libertatea de exprimare și de comunicare, socializare în general, nu ar trebui să respecte niște reguli? Întreb ca să clarificăm unde este limita dintre libertate și anarhie.
[/responsivevoice]
