Diana CÎRJALIU MELIU ■
Dosar documentar realizat în memoria omului strălucit, pasionat de cercetare, Mihail Bota
În loc de prefață
Dr. Mihail Bota este, a fost, dar încă nu pot să-l percep la trecut, cel mai inteligent om pe care l-am cunoscut, după soțul meu, Liviu.
Geniu măcinat de boli fizice, suferință, demnitate și singurătate iar eu am avut onoarea să mă aleagă că psihiatru, confident, interlocutor.
Era atât de singur, încât sunt sigură că se programa la consultații doar ca să aibă cu cine vorbi. Și nu era ușor, pentru că Mihail te complexa cu cunoștințele vaste și aprofundate în toate domeniile: de la istorie, filozofie, politica internă și internațională, neurobiochimie și desigur – biofizica, în care era expert.
Acum, probabil îi veți căuta profilul de Facebook și veți vedea că postările lui aveau doar câteva like-uri de complezență, pentru că depășeau capacitatea de înțelegere și preocupările unei majorității. Dar el nu renunța să-și descrie studiile exercițiu pe care sunt sigură că-l percepea ca singura metodă de a se simți conectat cu lumea. Coordona echipa de cercetare a creierului de făt uman, cu care cartografia dezvoltarea intrauterină a segmentelor cerebrale, într-un mare institut științific în India. Când nu era chinuit de suferință (ciroză biliară, apoi cancer și chimioterapie), practica tai-chi și făcea zeci de kilometri pe “semicursiera” lui, în costumul fistic de ciclist, sub care erai înclinat să bănuiești efluviul tinereții, nu puterea voinței de a trăi.
Mi-a displăcut întotdeauna modul în care Facebook a fost transformat în ferpar. Panegirice nu am văzut, decât eventual false cuvinte laudative extrase din presă, pentru indivizi ce avuseseră niscaiva funcții și pe care, în realitate, lumea le înjura chiar și post-mortem.
Dar acesta este un panegiric, pentru că viața e o porcărie și un om că dr. Mihail Bota nu merita să aibă o asemenea soartă, ba chiar să treacă în eternitate singur și neștiut în orașul natal și în țara lui, în care revenise din SUA, după 15 ani.
Poza de copertă a articolului îl surprinde în mijlocul colaboratoarelor din India, iubit că un frate mai mare și mentor.
Doar o poveste vă mai spun
Într-una din ședințe, după ce mi-a făcut capul țăndări („semnal orexinergic via sistemul parasimpatic și control al NTS spre cortexul cerebral, fibre orexinergice în raphe nuclei, adică serotoninergiciș orexina inhibă semnalul serotoninergic în centrii de bază ai serotoninei (raphe magnus et al.”)… trecând prin toți lobii și nucleii cerebrali, cu funcțiile și interrelaționările lor, ca să i-o tai l-am întrebat: Bine, și ceea ce numim noi suflet, când apare?
Mi-a răspuns prompt, “la vârstă intrauterină de două luni”.
Evident, m-am cutremurat.
Probabil că Mihail avea teorii științifice și despre ce se întâmplă cu sufletul după.
Mihail a fost înmormântat miercuri, 21.10.2026 după un serviciu religios săvârșit la ora 11.00, la capela Cimitirului Central din Constanța.
Coroana mea era albă iar pe panglică am cerut să fie inscripționat mesajul „Din partea prietenilor„ pe care ar fi meritat să-i aibă alături și în viață, dacă l-ar fi cunoscut.
Dosar dr. Mihail Bota
Numele constănţeanului Mihail Bota este puțin cunoscut publicului larg din România, deși apare în istoria unei direcții importante a neuroștiințelor moderne: neuroinformatica. Născut în 1968, el și-a construit cariera la intersecția dintre neuroanatomie, informatică și studiul rețelelor cerebrale. Dr. Mihail Bota a lucrat la una dintre cele mai dificile probleme ale neuroștiințelor moderne: Cum poate fi organizată, comparată și pusă în relație enorma cantitate de informație despre structura și conexiunile creierului?
Parcursul său științific a unit neuroanatomia, informatica, bazele de date, ontologiile și studiul conectivității cerebrale.
Acest dosar nu urmărește să transforme o viață într-o simplă listă de teme de cercetare și articole științifice ci să traseze urma unui cercetător român care a contribuit, timp de peste două decenii, la construirea instrumentelor prin care creierul uman poate fia cum descris ca sistem: regiuni, neuroni, conexiuni, nomenclaturi și hărți care trebuie făcute compatibile între ele.
În memoria lui, merită spus limpede un lucru verificabil: Brain Architecture Management System (BAMS), proiect asociat esențial cu numele său, îl indică pe dr. Mihail Bota drept cercetătorul care a proiectat și implementat sistemul sub coordonarea profesorului Larry W. Swanson la University of Southern California.
Repere biografice
| Reper | Date documentate |
| 1968 | Anul nașterii, consemnat în profilul Ad Astra al cercetătorilor români. |
| USC, Los Angeles | Graduate student, postdoctoral fellow și ulterior Research Assistant Professor; activitate în neuroinformatică și neuroștiințe. |
| Începutul anilor 2000 | Lucrări cu Michael A. Arbib despre omologii neurale, baze de date și neuroinformatică. |
| 2003–2015 | O perioadă foarte productivă la USC, cu Larry W. Swanson și colaboratori, centrată pe BAMS, nomenclaturi, tipuri neuronale și conectomică. |
| India | Activitate la Sudha Gopalakrishnan Brain Centre, Indian Institute of Technology Madras, în proiecte de cartografiere de înaltă rezoluție a creierului uman. |
| 2026 | Prim autor al preprintului ANCHOR, atlas neurochimic tridimensional al trunchiului cerebral uman. |
De la omologiile neurale la arhitectura creierului
În primele sale lucrări importante, dr. Mihail Bota s-a aflat la intersecția dintre neuroștiință și informatică. Împreună cu Michael A. Arbib a lucrat la problema omologiilor neurale: Cum pot fi comparate structuri cerebrale între specii și cum poate fi formalizată această cunoaștere într-un sistem informatic. În 2003, Arbib și Bota publicau despre evoluția limbajului, omologiile neurale și neuroinformatică iar în 2004, Bota și Arbib descriau integrarea bazelor de date cu sisteme expert pentru analiza structurilor, conexiunilor, similarităților și omologiilor cerebrale.
Această etapă explică firesc direcția care avea să-i definească activitatea: nu doar acumularea datelor neuroanatomice, ci construirea unui limbaj comun și a unor instrumente capabile să lege informații provenite din surse diferite.
BAMS – contribuția care îi poartă amprenta
Brain Architecture Management System (BAMS) a fost conceput ca un mediu de neuroinformatică pentru stocarea, organizarea, prelucrarea și corelarea informațiilor despre arhitectura sistemului nervos. Pagina proiectului precizează explicit că BAMS a fost „Designed and implemented by Dr. Mihail Bota” sub supervizarea lui Larry W. Swanson.
În 2005, Bota, Hong-Wei Dong și Swanson au publicat articolul „Brain Architecture Management System”, descriind un sistem online destinat datelor despre nomenclatură și taxonomie ierarhică, conexiuni axonale și tipuri neuronale. În anii următori, Mihail Bota a extins această muncă spre informația moleculară, clasificarea neuronilor, ontologii neuroanatomice și compatibilizarea nomenclaturilor.
Din păcate, importanța unei asemenea infrastructuri poate fi ușor de subestimat, “dacă n-ai știință de carte”, cum se zice în popor. Neuroanatomia a acumulat, de-a lungul deceniilor, atlase și denumiri care nu coincid întotdeauna. Dacă două laboratoare numesc sau delimitează diferit aceeași zonă cerebrală, datele lor nu pot fi combinate automat. Munca lui Bota a atacat tocmai această problemă de “fundație”: cum transformi literatura neuroanatomică într-o cunoaștere structurată, comparabilă și interogabilă.
«Larry W. Swanson își amintește că Mihail Bota, după doctoratul realizat cu Michael Arbib, s-a alăturat grupului său ca postdoctorand pentru dezvoltarea unui sistem cuprinzător de management al cunoașterii despre arhitectura creierului – BAMS.»
De la baze de date la conectom
Munca asupra BAMS a evoluat către problema conectomului – harta conexiunilor dintre regiunile sistemului nervos. În 2012, Bota, Dong și Swanson au descris eforturile de integrare și adnotare necesare construirii conectomurilor de șobolan și șoarece. Tot în 2012, împreună cu Olaf Sporns și Larry Swanson, Bota a publicat o analiză neuroinformatică a expresiei moleculare și populațiilor neuronale.
În 2014 apare BAMS2 Workspace, o platformă pentru colectarea și procesarea conexiunilor neuroanatomice, cu posibilitatea de a reprezenta datele ca matrici și rețele. În 2015, Bota, Sporns și Swanson publică în PNAS o analiză a arhitecturii conectomului de asociație corticală implicat în cogniție; articolul consemnează rolul direct al lui Bota în proiectarea și efectuarea cercetării și în analiza datelor.
India – o nouă etapă: creierul uman în rezoluție foarte înaltă
Anii petrecuți în India reprezintă o continuare, nu o ruptură, a preocupărilor sale. La Sudha Gopalakrishnan Brain Centre (SGBC), IIT Madras, cercetarea urmărește cartografierea creierului uman prin imagistică multimodală, histologie de înaltă rezoluție, reconstrucție tridimensională și instrumente computaționale. Lista oficială de publicații a centrului îl include pe dr. Mihail Bota în mai multe proiecte.
În «DHARANI», publicat în Journal of Comparative Neurology în 2025, Bota este între autorii principali ai unui atlas 3D al creierului uman în dezvoltare, construit prin integrarea imagisticii multimodale cu histologia de înaltă rezoluție. Proiectul a produs atlase digitale, reconstruite tridimensional și adnotate, ale unor creiere fetale din trimestrul al doilea.
Tot în această etapă, dr. Mihail Bota apare drept coautor cu contribuție egală la un studiu asupra dezvoltării histologice a coliculului inferior fetal uman, publicat în Frontiers in Neuroanatomy. Fotografia de pe coperta acestui dosar îl surprinde tocmai în acest univers profesional, alături de tinere cercetătoare din India.
ANCHOR – una dintre ultimele urme științifice
În iunie 2026 a fost publicat ca preprint «ANCHOR» – Atlas of Neurochemical Characterization of the Human Brainstem with 3D Reconstruction. Aici, dr. Mihail Bota figurează ca prim autor și este afiliat Sudha Gopalakrishnan Brain Centre, IIT Madras.
Există ceva profund emoționant în această continuitate. De la bazele de date ale neuroanatomiei comparate și BAMS, până la reconstrucția tridimensională a creierului uman, firul rămâne același: Nevoia de a ordona complexitatea și de a transforma detaliul biologic într-o hartă inteligibilă.
Ce a lăsat în urmă
Moștenirea științifică a lui Mihail Bota nu poate fi redusă la numărul de articole publicate. Ea se vede în tipul de probleme pe care le-a ales: Probleme grele, de infrastructură intelectuală, fără de care datele nu pot deveni cunoaștere cumulativă.
A lucrat la limbajele prin care neuroanatomia se descrie pe sine; la relația dintre nomenclaturi diferite; la clasificarea neuronilor; la conexiunile dintre regiuni; la reprezentarea lor în baze de date, matrici și rețele; iar mai târziu la atlase digitale tridimensionale ale creierului uman.
Într-un domeniu în care progresul depinde de capacitatea de a reuni informații produse de mii de cercetători, aceasta este o contribuție fundamentală: Să construiești punți între date care, altfel, ar rămâne insule. La University of Southern California, după lucrări realizate cu Michael A. Arbib, dr. Mihail Bota s-a alăturat grupului profesorului Larry W. Swanson. Acolo a avut un rol central în dezvoltarea Brain Architecture Management System – BAMS, un sistem creat pentru organizarea și corelarea informațiilor despre structurile și conexiunile sistemului nervos. Pagina proiectului îl indică explicit drept cel care a proiectat și implementat BAMS sub coordonarea lui Swanson.
Problema pe care încerca să o rezolve era enormă. Neuroștiința produce date în laboratoare diferite, folosește atlase și nomenclaturi diferite și descrie conexiuni cerebrale în mii de lucrări. Pentru a transforma această literatură într-o hartă coerentă a creierului, informațiile trebuie standardizate, legate și făcute comparabile. O mare parte din cercetarea lui Mihail Bota s-a desfășurat tocmai în acest teritoriu și poate acesta este motivul pentru care merită inclus în conștiința colectiva. Nu pentru o legendă construită retrospectiv, ci pentru ceva mai simplu și mai adevărat: a muncit zeci de ani la una dintre marile probleme ale științei creierului – cum să transformăm o cantitate uriașă de informație fragmentată într-o hartă coerentă a celui mai complex organ pe care îl cunoaștem.
Post scriptum
Un dosar memorial trebuie să lase loc și omului, nu numai cercetătorului. Cei care l-au cunoscut pot completa ceea ce bazele bibliografice nu pot spune: Felul în care vorbea, umorul, fragilitatea, încăpățânarea, generozitatea, singurătatea sau pasiunea cu care revenea la cercetare. Constănţenii poate că-și vor aminti de el ca tipul care făcea Tai Chi Chuan pe plajă şi prin parcuri. Recent își achiziţionase, din China, prima sabie ceremonială, de care era fericit ca un copil. Era pasionat de Tai Chi, de mountain bike si de “Moacă”, motanul lui.
Publicații și contribuții selectate
- 2003 – Bota M., Dong H.-W., Swanson L.W. „From gene networks to brain networks”, Nature Neuroscience.
- 2003 – Arbib M.A., Bota M. „Language evolution: neural homologies and neuroinformatics”, Neural Networks.
- 2004 – Bota M., Arbib M.A. „Integrating Databases and Expert Systems for the Analysis of Brain Structures: Connections, Similarities, and Homologies”, Neuroinformatics.
- 2005 – Bota M., Dong H.-W., Swanson L.W. „Brain Architecture Management System”, Neuroinformatics.
- 2007 – Bota M., Swanson L.W. „The neuron classification problem”, Brain Research Reviews.
- 2008 – Bota M., Swanson L.W. „BAMS Neuroanatomical Ontology: Design and Implementation”, Frontiers in Neuroinformatics.
- 2010 – Bota M., Swanson L.W. „Collating and Curating Neuroanatomical Nomenclatures…”, Frontiers in Neuroinformatics.
- 2012 – Bota M., Dong H.-W., Swanson L.W. „Combining collation and annotation efforts toward completion of the rat and mouse connectomes in BAMS”, Frontiers in Neuroinformatics.
- 2014 – Bota M. et al. „BAMS2 Workspace…”, Journal of Comparative Neurology.
- 2015 – Bota M., Sporns O., Swanson L.W. „Architecture of the cerebral cortical association connectome underlying cognition”, PNAS.
- 2025 – Verma R., Bota M. et al. „DHARANI: A 3D Developing Human-Brain Atlas Resource…”, Journal of Comparative Neurology.
- 2025 – Nanda R., Bota M. et al. „The histological development of the fetal human inferior colliculus during the second trimester”, Frontiers in Neuroanatomy.
- 2026 – Bota M. et al. „ANCHOR: Atlas of Neurochemical Characterization of the Human Brainstem with 3D Reconstruction”, bioRxiv preprint.
Surse documentare
- BAMS – About.
- Ad Astra – Who’s Who: Mihail Bota.
- PubMed – Language evolution: neural homologies and neuroinformatics.
- PubMed – Brain Architecture Management System.
- PubMed – A new module for on-line manipulation and display of molecular information in BAMS.
- PubMed – The neuron classification problem.
- PubMed – BAMS Neuroanatomical Ontology.
- PubMed – Rat and mouse connectomes in BAMS.
- PubMed – Neuroinformatics analysis of molecular expression patterns.
- Sudha Gopalakrishnan Brain Centre – Publications.
- PubMed – DHARANI.
- PubMed – Fetal human inferior colliculus.
- bioRxiv – ANCHOR.
- Larry W. Swanson – History of Neuroscience memoir/interview, Society for Neuroscience.
Neuroscience/20200731_HON_Swanson.pdf
[/responsivevoice]
