C. M. VLAICU ■
Relaxare cu bon fiscal și posibilitate de retur
Am o întrebare pentru departamentul de resurse-umane (HR): dacă „tulburarea de mall” mă incapacitează în perioada reducerilor, depun cerere de concediu de odihnă (CO) sau îmi trebuie certificat medical? Întreb preventiv, înainte de Black Friday, când simptomele pot deveni acute: transpirații la vederea procentului de 70%, pierderea temporară a discernământului în fața ultimului număr și convingerea fermă că încă o tigaie este exact ce-i lipsea sensului meu în viață.
Întrebarea e legitimă, căci pornește de la un articol publicat pe siteul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, ce identifică cumpăratul și mâncatul compulsiv, cleptomania și jocul patologic de noroc drept: „tulburării de mall”. Conceptul aparține psihiatrei americane Susan McElroy, care observă că mallul adună sub același acoperiș mai mulți stimuli ce pot activa sau întreține comportamente greu de controlat — marfă, hrană, jocuri, recompensă rapidă, lumină fără anotimp și muzică fără autor.
Totuși, „tulburarea de mall” trebuie citită ca o umbrelă explicativă, nu ca numele unei boli unice pe care medicul o bifează între „răceală” și „lombosciatică”. Jocul de noroc și mâncatul compulsiv au încadrări clinice proprii, iar cleptomania este o tulburare distinctă de control al impulsurilor; cumpăratul compulsiv are o istorie nosologică mai puțin simplă. Mallul nu produce automat boala, după cum biblioteca nu produce automat cultura sau parlamentul legislație bună. El oferă însă decorul, ocazia și o densitate impresionantă de tentații pe metrul pătrat.
Datele citate în articol sunt interesante. În barometrul de consum din 2016, mersul la mall era o activitate importantă de relaxare și divertisment, iar studiul european a identificat simptome de cumpărare compulsivă la 8,7% dintre vizitatorii centrelor comerciale.
Mai e și o problemă de epocă. Sondajul datează din 2016, când mallul încă părea forma finală a civilizației urbane. Între timp, o parte din mall a intrat în telefon. Nu mai trebuie să ieși din casă ca să cumperi compulsiv; algoritmul vine el la tine, îți știe mărimea, vulnerabilitatea și ora la care voința ta scade sub 20%. Mallul fizic măcar îți cerea să găsești un loc de parcare. Mallul digital acceptă comanda la două dimineața și îți spune tandru că transportul este gratuit dacă mai adaugi ceva de care nu ai nevoie.
Ce răspunde totuși HR?
Pentru cererea de CO nu trebuie să demonstrezi că reducerile ți-au diminuat capacitatea de a rezista la electrocasnice.
Dacă vorbim despre concediu medical, este necesară o incapacitate temporară de muncă evaluată medical și dovedită prin certificat. Și, da, un comportament compulsiv poate fi o suferință reală și poate necesita tratament.
Cât despre „pensia specială pentru tulburare de mall”, aceasta rămâne o instituție juridică imaginară — deși, cunoscând talentul nostru administrativ de a transforma excepția în categorie ocupațională, imaginația trebuie supravegheată.
Trebuie să admitem că, adesea, salariatul român muncește ca să-și permită formele comerciale de recuperare după muncă: cafeaua care îl repune în funcțiune, masa livrată fiindcă n-a avut timp să gătească și obiectul cumpărat ca recompensă pentru faptul că a rezistat unei săptămâni în care a produs suficientă valoare cât să-și cumpere o recompensă.
De aceea, „tulburările de mall” sunt interesante nu doar clinic, ci și cultural. Psihiatria întreabă dacă persoana își mai poate controla impulsul și cât rău îi produce. Marketingul întreabă dacă îi putem trimite o notificare exact înainte de salariu. Societatea le confundă.
Ar fi frumos să apară tulburări cu efecte colaterale mai avantajoase. Tulburarea de muzeu: impuls irezistibil de a privi un tablou până când dispare nevoia de a-l asorta cu canapeaua. Cititul compulsiv de literatură clasică: episoade repetate de achiziție a unor cuvinte, urmate de creșterea vocabularului și scăderea toleranței la sloganuri. Dependența de bibliotecă: pacientul intră pentru zece minute și iese după trei ore cu idei care nu pot fi manipulate.
Din păcate, nici muzeul, nici romanul nu au fost proiectate de la fundație pentru a reduce fricțiunea dintre impuls și răsplată. Mallul, da.
Așadar, răspunsul pentru HR ar suna așa: pentru reduceri, cerere de concediu de odihnă; pentru incapacitate reală de muncă, document medical; pentru pensie specială de mall, răbdare — proiectul normativ este în lucru la niște instituții ale statului român.
[/responsivevoice]
