Luigi FRIGIOIU ■
Bătrânul Tomis, actualul oraș Constanța, a fost întemeiat în secolul VI î.Hr. de grecii ionieni veniți din Milet. Zona a devenit un punct strategic comercial-cultural, influențând dezvoltarea regiunii dobrogene. Tomisul a apărut ca o colonie grecească, parte a expansiunii grecești pe țărmul Mării Negre). Grecii s-au ocupat de negoț, meșteșuguri, cultivarea cerealelor și a viței de vie. Arheologii au identificat straturi compacte din epoca greacă veche (sec. VI-IV a.Chr) și din perioada elenistică.
Ziua națională a Greciei (Ziua Independenței) are o semnificație deosebită. Pe 25 martie 1821, poporul elen a proclamat Declarația de independență a națiunii față de Imperiul Otoman. În ultimii ani, Ziua Independenței Grecia s-a contopit cu sărbătoarea religioasă Buna Vestire.
Pe 25 martie, celebrăm demnitatea și credința. E ziua când rememorăm lupta poporului grec pentru identitate și libertate, idealuri regăsite și în istoria poporului nostru. Aici, la Constanța, ziua înseamnă sărbătoarea prieteniei dintre greci și români – legătură construită în timp prin respect reciproc.
De secole, destinele noastre s-au împletit pe aceste meleaguri. Grecii au venit cu speranță și cu dorința de a construi. Alături de români, au dezvoltat orașul prin comerț, educație, cultură. Împreună, am pus temelii solide nu doar pentru clădiri, ci pentru o comunitate unită. A fi și român și grec e un privilegiu: porți în suflet două lumi complementare. Iubești două popoare și înțelegi că identitatea nu e graniță, ci punte. E dovada vie că diversitatea devine forță iar respectul reciproc constituie fundamentul unei societăți armonioase.
Constanța nu se teme de darurile grecilor
Constanța e un model istoric. Nu există diferențe care ne despart, ci valori unificatoare. Fiecare comunitate își păstrează tradițiile și le împărtășește cu ceilalți. Aici, suntem mai mult decât vecini, suntem o familie unde locul fiecăruia e respectat. Comunitatea elenă se mândrește că e parte din istoria Constanței. Am construit împreună nu doar din piatră, ci din suflet, educație și cultură. Generații de greci au trăit, au muncit aici și au lăsat o moștenire luminoasă.
În poemul Eneida al poetului latin Vergiliu, preotul Loocon spune: „Mă tem de greci, chiar și când aduc daruri” (Timeo Danaos et dona ferentes). Troienii erau avertizați să nu aibă încredere în calul de lemn dăruit de greci, sugerând că gestul ascunde rea-intenție.
Constanța contrazice lozinca antică, pentru că cel mai minunat dar oferit nouă de comunitatea elenă e bucuria de a fi împreună. Prin muzică, dansuri și ospitalitate, grecii aduc lumină și zâmbet în viața noastră. Ne reamintesc că, dincolo de toate, contează să fim aproape unii de alții. Pe 25 martie, trecutul ne unește, prezentul ne apropie, iar spre viitor mergem umăr lângă umăr. Celebrăm prietenia, respectul și puterea de a construi împreună.
La Constanța, celebrarea Zilei naționale a Republicii Elene s-a remarcat prin programul Comunității Elene ELPIS Constanța în parteneriat cu Consiliul Județean, Centrul Cultural Județean Burada, Ambasada Republicii Elene în România, Uniunea Elenă din România și Consulatul Republicii Elene din Constanța.
Pe 25 martie, istoricul Cristian Cealera de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (MINA) Constanța a organizat un tur cultural de prezentare a influenței grecești în oraș, iar la Biserica greacă Metamorphosis a avut loc un Te Deum.
Pe 28 martie, de la ora 17, s-a desfășurat spectacolul de gală la Centrul Multifunctional “Jean Constantin” devenit neîncăpător. Puhoi de lume și nenumărate personalități au ținut să spună “La mulți ani, Grecia!”. După intonarea imnului, oficialitățile au rostit scurte alocuțiuni. Apoi au fost recompensați elevii premiați la Olimpiada de limbă greacă.
La dans cu Zorba
Partea artistică, cea mai așteptată, a însemnat un show memorabil. A urcat pe scenă Ansamblul de dansuri tradiționale Naus, venit din Grecia, de la 1700 km. Cei 30 dansatori profesioniști de la Naus au ridicat sala în picioare. Nici ai noștri nu s-au lăsat mai prejos: binecunoscutul Ansamblul al Comunității Elene Elpis Constanța au încântat spectatorii cu două trupe: consacrații și juniorii.
Nikos Papadopoulos e unul dintre cei mai apreciați soliști de muzică grecească. Nikos – acompaniat de doi instrumentiști meseriași: Romeo Ispas-Kirkorian la orgă și Cristi Mangoianu la vioară electrică – a adus șlagăre fredonate pe toate meridianele pământului.
Seara s-a încheiat cu celebrul dans Zorba, nici nu se putea altfel. Cele două ansambluri reunite, Naus și Elpis, împreună cu spectatori, au format un uriaș lanț uman pe culoarele Centrului “Jean Constantin”. A existat intenția ca hora șerpuită să se extindă și în afara sălii, pe trotuar. Însă, primăria lui Chițac a săpat din nou bulevardul Ferdinand. În plus, era o seară ploioasă iar gropile pline cu apă deveniseră adevărate capcane. Așa că dansatorii au renunțat la idee ca să nu creeze aglomerație la Secția Ortopedie a Spitalului Județean.
S-a țopăit doar printre rânduri, a ieșit o paranghelie de poveste și toată lumea a plecat fericită, cu gândul la viitoarea aniversare a Zilei Greciei. Pentru organizarea impecabilă, felicitările maxime i se cuvin lui Traian Anton Antoniadis, președintele Comunității Elene Elpis Constanța. Iaso babás Tony, pallikári!
