Astăzi, cred că nu este român care să nu fi aflat despre explozia unei drone navale, vineri 5 iunie, a.c. în dana 78 a Portului Constanța.
La presiunea mass media, ca întotdeauna cu foame după știri senzaționale, celebrul improbabil Arafat, ministrul interimar al Apărări – Miruță, prim-ministrul interimar – Bolojan, contraamriralul de flotilă în rezervă – Learski și în fine, președintele Dan, au prezentat aceleași informații, cvasi sumare, despre cum am prins noi cu ditamai portul maritim o dronă navală ucraineană, cam la fel cum și la Galați am dat cu blocul în drona aeriană rusească. Ucrainenii, la rândul lor, au transmis pe rețeaua X comunicate de presă privind intrarea de bună voie a unei drone maritime, amețită de bruiajul rusesc, se zice, în Portul Constanța, nepăzit, se pare. După ce a virat dreapta și a trecut de faruri, ambarcațiunea autonomă fără pilot a navigat circa șapte kilometri direct către intrarea în portul vechi și după ce a trecut din nouă printre faruri, ca orice navă care se respectă, a întors la stânga care danele Oil Terminal, unde se aflau două nave sub încărcare produse petroliere.
Ghinion, vorba știm noi cui, a întors prea în scurt și a nimerit în barajul antipoluant al Agenției Române pentru Salvarea Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), instalat la capătul danei 78, gata de folosit în caz de necesitate. A sărit peste primul rând al barajului și înainte de a se urca pe al doilea rând, alt ghinion, elicea s-a încurcat în manevrele barajului și drona s-a oprit cu motorul mergând în gol.
Ca orice dronă ce se respectă, urma să se autodetoneze, normal, ca să nu fie capturată de inamic, în cazul de față însă inamicul lipsea.
Alarmați de echipajul Navei Salvator Hercules, acostat la circa 50 de metri de locul unde a s-a oprit drona năbădăioasă, reprezentanții aurorităților relevante erau gata să studieze situația din proximă apropiere, când au fost somați telefonic de către omologii ucrainieni să evacueze de urgență perimetrul căci drona urma să se detoneze conform programului de autodistrugere. Ceea ce s-a și întâmplat la câteva minute după ce militarii români s-au retras de pe poziție. Și explozia s-a produs. Că or fi fost 300 de kilograme de explozibil, c-or fi fost 500, deja sunt detalii insignifiante.
Întâmplarea e însă cât se poate de alarmantă căci Constanța este, sau mai este, considerat un port sigur iar pierderea unei asemenea poziții poate avea efecte “explozive” asupra activității comerciale a hubului, în special prin prisma creșterii costurilor cu asigurarea navelor, a mărfurilor și a instalațiilor portuare. Asta s-ar răsfrânge direct asupra creșterii navlurilor și a prestățiilor portuare și va duce la scăderea traficului portuar, multe mărfuri urmând să alegă altă cale. Poate că unii, prin astfel de manevre accidentale, chiar urmăresc un astfel de rezultat…
După aventura cu drona din Portul Constanța, omologii ucrainiei au recunoscut că de fapt au fost amețite de ruși cinci drone maritime trimise în misiune în zona de conflict pentru a-i lovi pe invadatorii ruși. Patru dintre ele s-au autodetonat la distanța de siguranță față de coasta românească și numai una a scăpat pe gura portului și ne-a vizitat. E posibil și ca bruiajul rusesc să fi preluat comanda de navigație și stfel să fi deturnat drona pe pasa de navigație în bazinul portuar.
Cred că este cazul să analizăm riscurile pentru România a acestei situații și pericolul de care numai Dumnezeu ne-a scăpat.
Navigând, evident, fără pilot, dinspre nord, unde se află Ucraina, după cum știm, drona a trecut în drumul său pe lângă geamandura Midia Marine Terminal unde petrolierul SAFEEN ELONA descărca 80.000 de tone de țiței, dar și în apropierea platformelor marine offshore de exploatare ale Petrom. Apoi a tranzitat rada Portului Constanța unde se aflau ancorate 12 nave maritime.
Orice coleziune cu unul dintre aceste obiective ar fi dus la un sinistru de neimaginat, având în vedere cantitatea mare de exploziv aflată la bordul dronei.
După ce a intrat în zona de sud a Portului Constanța, ambaracțiunea kamikaze fără pilot s-a îndreptat către intrarea în portul vechi dar din fericire, la acele ore de dimineață traficul era redus. Ar fi putut însă să întâlnească o navă pe care ar fi avariat-o grav.
Intrată în portul vechi drona a virat la stânga și a ratat cu circa 50 de metri să lovească Nava Salvator Hercules pe care avea toate șansele să o scufunde. Tot așa a ratat ținta către danele Oil Terminal, singurul terminal petrolier al Portului Constanța.
Evident, se pune întrebarea cum de drona respectivă nu a fost reperată de sistemele radar de supraveghere, ale Forțelor Navale Române prin Brigada 243 Radioelectronică și Observare „Callatis”, ale Gărzii de Coastă și Autorității Navale Române, despre care eram siguri că sunt dotate cu aparatură performantă.
Îmi amintesc vremea când navigam, acum peste 40 de ani, în apropiere de intrarea în Bosfor, radarele de la acea vreme, mai ales cele Decca, prindeau pe ecrane toate țintele printre care și micile bărci din lemn ale pescarilor undițari, care în zile bune erau cu sutele. Și asta chiar și de la 25 de mile le vedeam.
Scuza că drona este o construcție joasă, din fibră de sticlă, nu mi se pare credibilă. așa cum am văzut în poze este o ambarcațiune de circa șapte metri lungime și doi metri lățime, suficient de înaltă, cred eu, pentru a fi detectată de un radar performant.
De asemenea un post de observare la intrarea în port, cum era cândva, ar aduce un plus de siguranță pentru acvatoriul portuar.
Dacă radarele existente nu sunt capabile de o asmenea performanță, pentru binele Portului Constanța, unul dintre obiectivele cele mai importante a economiei naționale, este imperios necesară dotarea cu aparatură adecvată pentru a menține siguranța acvatoriului și a zonei de interes economic a României.
Vecinii noștrii ucrainieni trebuie să fie conștienți de responsabilitatea pe care o au privind armele pe care le folosesc împotriva Rusiei, pe care o acuză că a amețit dronele, o acțiune care mi se pare normală în cazul unui război. România nu poate accepta să devină victimă colaterală, mai ales în condițiile în care a fost alături de ucraineni din prima zi a războiului.
Faptul că omologii ucrainieni nu au anunțat în timp util autoritățile românești despre acest eveniment e o gravă încălcare a unei bune colaborări, pe care o Ucraina o solicită cu orice prilej.
[/responsivevoice]
