Dan MIHĂESCU ■
Dovedindu-se a fi cel mai hrăpăreţ şi avar staroste tomitan, chiar de la întemierea cetăţii, căci de-ar fi fost altfel rămâneau scrijelite în piatră urmele de zgârie-brânză, Vergil Chiţac (VC) cel de grabă văietător că visteria-i mult prea goală, faţă de ce ne-ar face el dacă ar avea cu ce, a lăsat primăria să închirieze locuri de parcare pe terenul unui proprietar din zona peninsulară.
Bine, nici nu ştiu dacă VC a semnat, cum se zice, ca primarul, pentru ca terenul de peste 600 mp de la intersecţia străzilor Mircea cel Bătrân cu Sulmona, ce a aparţinut cândva Comunităţii Evreeşti din Constanţa şi pe care fusese construită o superbă sinagogă de rit sefard, să fie scos la mezat de către direcţia de specialitate a Primăriei Constanţa, ca parcare rezidenţială, sau altă persoană din ordinea de precădere dar, aşa cum este rânduiala, cel din vârful lanţului trofic este răspunzător pentru toate nenorocirile ce le generează lăcomia sa.
Bunul imobil din Constanţa, str. Mircea cel Bătrân nr. 18, cu număr cadastral topografic 229817 şi o suprafaţă de 675 mp este intabulat de Mercur Litoral MGM SRL din anul 2021 şi totuşi, cu maximă nonşalanţă, când s-au înstăpânit în cartier pe baza noului Regulament de Acces în Zona Peninsulară, firmele primăriei au stabilit că aici fac parcare rezidenţială drept pentru care au marcat locul şi au proptit şi indicatorul aferent.
Eu unul am rămas mut de uimire faţă de cutezanţa lui VC, care se mai şi arogă liberal, prin care şi-a mutat şatra în curtea unora, fără să-i întrebe, drept pentru care am sunat la primărie să întreb cum pot să închiriez un loc de parcare. “Mai stăm puţin, mai aşteptăm, că ne-au încurcat ăştia care au suspendat în instanţă regulamentul, deocamdată”, mi s-a răspuns prin telefon.
Deci doar cetăţenii care au contestat o Hotărâre a Consiliului Local ce le lezează drepturile îi încurcă socotelile primarului, deocamdată, în rest reciproca nu-i valabilă? Nimic despre dreptul de proprietate, abuz de încredere, angajamente electorale false, obligaţii ce decurg din exercitarea mandatului, moralitate, onestitate… Stau şi mă uimesc singur dar în acelaşi timp îmi dau seama despre veridicitatea din spatele zicătorii: Tot răul este spre bine – ce incumbă o cunoastere adâncă a naturii umane, asemeni fabulei “Măgarul în piele de leu”, a lui Esop, şi care mult mă luminează despre adevăratul caracter al lui VC.
Istoria consemnează că într-o zi, un măgar găsi o piele de leu, lăsată de vânatori să se usuce la soare. Măgarul, fudul din fire dar şi cam nesigur pe calităţile sale, a intrat imediat în pielea leului și a pornit către satul său de baştină ca să se fudulească. Pe măsură ce înainta, toate făpturile fugeau din calea lui, atât oamenii cât și animale, ceea ce îi măgulea nespus orgoliul şi îl făcea să se simtă tare mândru de el. Încântat de efectul pe care îl producea în juru-i, la un moment dat a ridicat vocea și a slobozit un răget de adulaţie, dar atunci toata lumea și-a dat seama cine era el de fapt, iar stăpânul său, pentru că îl băgase în sperieți, i-a tras o bătaie soră cu moartea. La scurt timp după aceea, vulpea cea şireată şi linguşitoare a venit la măgar și i-a spus: Ohoo, dar ce bine te-ai remarcat cu vocea!
Morala ne arată că: Un prost se poate deghiza în haine alese, dar cuvintele lui întotdeauna îl vor da de gol.
