Acasă Reportaj Lacrima lui Ovidiu – povestea continuă

Lacrima lui Ovidiu – povestea continuă

1537
2

Dan MIHĂESCU

În Dobrogea, memoria milenară a vinului şi viţei-de-vie este perpetuată deopotrivă în piatra metopelor ce decorează monumentul triumfal Tropaeum Traiani sau în poemele ilustrului exilat de la Tomis, Ovidiu. Istoria modernă a viei şi vinului dobrogean se înfiripă, însă, după revenirea provinciei dintre Dunăre şi Marea Neagră în hotarele patriei. Mai precis, după ce filoxera a exterminat culturile de viță de vie, de aici.

* La început a fost solul !

Vorbind despre evoluţia viticulturii dobrogene, directorul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Viti Vinicolă (SCDVV) Murfatlar, vatra viţei-de-vie din sud-estul României, dr. Aurora Ranca, reiterează plastic sinuosul parcurs al miraculoasei plante preluând mobilizatorul dicton rostit de Petru Rareş: „Vom fi iarăşi ce-am fost, ba încă mai mult decât atât!”.
„Glorioasa aventură a viţei şi vinului de Murfaltar, încununată cu 63 de medalii de aur şi argint la cele mai importante festivaluri şi concursuri naţionale sau internaţionale, ca şi a celorlalte trei podgorii şi cinci centre viticole independente din Dobrogea, începe în 1887. Aici, pe panta nordică a Văii Carasu, vizavi de ansamblul rupestru al bisericuţelor din Dealul Tibişirului, de la Murfatlar, a fost înfiinţată pe 4,8 hectare o pepinieră a statului cu arbuşti şi viţă-de-vie, iniţial pentru a fi studiat rolul acestei culturi în combaterea secetei şi eroziunii solului, plantele având rolul de a înlătura efectele secetei. Din 1907 plantaţia a fost extinsă la 10 hectare pentru aclimatizarea soiurilor franţuzeşti Chardonnay, Clairette, Pinot gris, Pinot noir, Folle blanche şi Malvoisie, încercându-se refacerea viilor distruse de filoxera, în ultimele decenii ale secolului XIX” – aminteşte dr. Ranca, anii de început ai viticulturii dobrogene.

Practic, părinţii fondatori ai viticulturii româneşti moderne, George Nicoleanu şi Vasile Brezeanu au găsit la Murfatlar, un sol calcaros asemănător celor din regiunea Champagne dar şi condiţii similare, intuind, astfel, că aici, pot fi cultivate soiurile de viţă specifice franţuzeşti şi, de ce nu, un centru vinicol unde să fie produse renumitele vinuri spumante.


* Şi pentru că trebuia să aibă un nume…s-a chemat ‘Lacrima lui Ovidiu’

Vinurile spumante, produse în perioada 1913-1916, la Murfatlar, nu au avut succesul scontat. Strugurii de aici, deşi similar calitativi cu cei din Champagne în privinţa cantităţii de zahăr acumulate în bob, nu au avut şi aciditatea necesară. Numele sugestiv ales pentru primul produs ce se dorea de marcă, ‘Lacrima lui Ovidiu’, a fost însă perpetuat de renumitele vinuri licoroase roşii obţinute din strugurii dulci ca mierea, ce-şi iau savoarea direct din soarele pârguitor. „Eu cred că mai mult decât o parabolă, licenţa poetică a fost ca un gest istoric binemeritat de reparaţie istorică căci aflat în exil, Ovidius istorisea în poemele sale deopotrivă despre lacrimile amare vărsate pe ţărmurile pontice, dar şi despre asprimea cumplită a iernilor de la Tomis când vinul îngheţa în pocale şi chiar despre absenţa viţei de vie din preajma cetăţii” – spune directorul staţiunii de cercetare.


* Murfatlar – noua podgorie cu pedigree regal

Prima confirmare a calităţii vinului produs la Staţiunea de Cercetare Murfatlar a fost dată de un mare cunoscător în materie, cu gusturi alese, suveranul României, Regele Carol al II-lea. Istoria consemnează că în anul 1939, la o degustare de vinuri oferită în contextul serbărilor organizate de „Zilele Marinei” de către prefectul Judeţului Constanţa – Petru Gusti, mondenul monarh a fost impresionat de calitatea Rieslingului produs de tânăra podgorie hotărând pe loc trecerea plantaţiei în cadrul furnizorilor pentru domeniul regal şi conferindu-i domeniului viti-vinicol Murfatlarul numele de Via Regală.

Trei ani mai târziu, noul şef al Statului, generalul Ion Antonescu, dispune Ministerului Agriculturii şi Domeniilor să emită o ordonanţă prin care trece pepiniera în subordinea Institutului de Cercetări Agronomice cu titulatura Staţiune Experimentală Viticolă Murfatlar, moment ce marchează, practic, începutul lungului şi grandiosului drum al cercetării ştiinţifice viti-vinicole din Dobrogea.

* Amintiri din epoca romantică

Şi chiar dacă vinul şampanizat nu a avut succes, Staţiunea de Cercetare Dezvolate Viti Vinicolă Murfatlar a cunoscut, la propriu, o perioadă deosebit de efervescentă, apreciată chiar epocă romantică a viticulturii de către unul dintre cei mai redutabili specialişti care au scris istorie aici.

Profesor dr. ing. Adolf Ionescu, un cercetător care a împlini 88 de ani, îşi aminteşte că a înfipt prima viţă de vie la SCDVV Murfatlar în anul 1962. „Am ocupat postul de cercetător principal gradul I prin concurs, la doi ani după absolvirea Facultăţii de Agronomie şi mi-am început ucenicia ca inginer şef la ferma horticolă care, pe atunci Staţiunea Experimentală Viticolă Murfatlar, o avea pe malul Lacului Tăbăcăriei, din Constanţa, exact pe actualul amplasament al Constanţa City Mall. În timpul programului cultivam legume cu randament sporit şi în timpul liber am început să fac experimente cu viţă de vie, la Murfatlar. Viticultura o aveam în sânge, eu fiind unul dintre primii absolvenţi ai Şcolii Medii Tehnice de Viticultură de la Basarabi (Murfatlar), înfiinţată în 1947. Acolo am deprins taina intrinsecă a strugurelui care are un impact şi aport alimentar desăvârşit asupra organismului uman, căci pe lângă vitaminele şi mineralele pe care toate fructele le conţin, depozitează şi substanţe din categoria celor mai eficienţi antioxidanţi. Astfel, din strugure a putut fi sintetizată substanţa minune Resveratol, un polifenol minune considerat cel mai puternic antioxidant şi stimulator cardiac, antiinflamator, tonic general şi sursă naturală a longevităţii. Să ştiţi că pe glob există peste 8.000 de soiuri de viţă…Circa 140 de soiuri se regăsesc şi în România din care 60 de soiuri sunt în producţie dar toate soiurile de viţă de vie, de pe mapamond au ca origine trei zone geografice distincte: orientală, pontică şi occidentală. Noi, la Staţiunea Experimentală Murfatlar am avut drept misiune să aclimatizăm şi să creăm soiuri ce pot da producţie optima în condiţiile climatice din Dobrogea. Se ştie că viţa de vie este o plantă avidă de lumină, căldură şi umiditate moderată, iar în Dobrogea şi la Murfatlar de la dezmugurire până la căderea frunzelor, la viţă, se înregistrează un interval de 180 de zile anual, pe când în Insula Creta, spre exemplu, vița de vie are o perioadă de vegetaţie de 360 de zile, cu un repaus de 30 de zile. În aceste condiţii noi, aici, am aclimatizat şi realizat soiuri proprii având ca bază genetică ramura pontică şi occidentală a viţei de vie care rivalizează la producţie şi calitate cu soiurile mediteraneene”- deapănă amintiri profesorul.

Astfel, din primele coarde de viţă plantate atent, înmulţite, selectate şi îngrijite cu atenţie paternă au fost obţinute în decursul studiilor ce au durat între 21 şi 25 de ani cele trei soiuri autentice de viţă de vie dobrogeană, originală 100 %, produse la staţiunea de cercetare Murfatlar. „Prima creaţie a fost COLUMNA. O viţă autoportantă pentru struguri albi, de vin, creat din selecţii şi hibridări între Pinot Gris şi Grasa de Cotnari, un soi intermediar între Pinot gris şi Riesling italian dar cu o calitate gustativă superioară Rieslingului italian şi caracteristici biologice superioare ce permit raţionalizarea tehnologiei de cultivare şi cules, de unde rezultă mari economii financiare la întreţinerea plantaţiei prin simplificarea lucrărilor. Soiul a fost omologat în 1985 şi brevetat în 1991. A urmat MAMAIA, o viţă de vie pentru vinuri roşii superioare speciale dulci şi demidulci, de mare calitate şi rafinament. Soiul a fost obţinut tot aşa, după 20 de ani de lucru în laborator şi pe plantaţiile experimentale, şi omologat în 1992, rezultând din încrucişările create între soiurile Merlot, Băbească neagră şi Muscat Ottonel. Iar ultimul în serie este CRISTINA, soiul botezat cu numele fiicei mele cea mare. Strugurele roşu, omologat în 1994 după o viaţă de muncă, este obţinut din încrucişări genetice între Chardonnay şi Băbească neagră, cu productivitate şi calitate superioară soiului Băbească neagră, dar apropiat de Merlot. Mai sunt şi trei clone deosebit de valoroase pentru cultivare în zona ecosistemică şi pedoclimatică dobrogeană, create în cadrul programului naţional de ameliorare, tot aşa pe parcursul a 12 – 14 ani de cercetare şi omologate în perioada 1980 – 1982: AFUZ ALI Mf 93 (Mf = Murfatlar), PINOT GRIS 13 Mf şi CHARDONAY 25 MF, soiuri specifice de mare productivitate şi rezistenţă la boli, ger şi secetă, ce dau producţii cu până la 33 % mai mari decât soiurile de origine. Şi chiar dacă eu am fost autorul principal al tuturor acestor creaţii genetice, omologate şi brevetate de staţiune, alături mi-a fost sprijin moral şi co-autor eminentul nostru coleg, acad. dr. ing. Milu Mărculescu, creatorul, pe drept cuvânt, al şcolii moderne de viticultură din Dobrogea” – a concluzionat dr. Ionescu.

Dar perioada romantică a cercetării şi producţiei vini-viticole de la Murfatlar înseamnă mult mai mult, este de părere prof. Adolf Ionescu. „Sunt zeci de cercetători, ingineri, biologi şi tehnicieni care şi-au pus amprenta aici, pe tot cea ce a însemnat până în 1990, şi încă o perioadă bună după aceea, plantaţiile spectaculoase şi producţiile cu adevărat exuberante de struguri, vin specialităţi precum Caisata de Murfatlar, aperitivul AMARO şi chiar stafidele Sultanină (pe care fie vorba între noi inventasem sisteme de uscare la cuptor ca să obţinem, conform cifrelor de plan din Programul PCR, scăderea importurilor alimentare pe valută forte). Dar le-am făcut, pe toate astea, cu inteligenţă neaoşă şi multă răbdare. Mi-aduc aminte că fostul director general, un alt eminent cercetător, dr. ing. Ficret Mujdaba (fiul imamului din Murftlar), un mare expert şi pasionat degustător, co-preşedinte al Departamentului Oenologic din cadrul Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, a descoperit într-o deplasare la un concurs internaţional de degustări, un biter, ‘Ammaretto’, foarte interesant cu un grad mare de zaharuri şi gust specific. L-a adus acasă, a înregistrat o temă de cercetare, şi în doi-trei ani, împreună cu academicianul dr. Milu Oşlobeanu au ieşit pe piaţă cu renumitul AMARO, produs pe bază de Cabernet Sauvignon demi-dulce, cu substanţă activă macerată din extract de patru plante medicinale autohtone (Pelin, Salvie, Tătăneasă şi Obligeană). Un mare succes de casă ce se vindea pe litoralul românesc mai ceva ca renumitele bitere din străinătate. Şi tot ei au făcut un distilat din pulpă de renume – Caisata de Murfatlar, cu tărie alcoolică de 42 de grade şi aromă persistentă a fructului, ce nu lipsea de la niciun eveniment oficial, de mare protocol, organizat de Gospodăria Agricolă Anexă a PCR. Ce să vă spun, făceam tot ce visam, tot ceea ce-şi poate dori un cercetător, atât în domeniul culturii viţei cât şi al creării sortimentelor de băuturi. Iar SCDVV Murfatlar, ajunsese unitate etalon atât în cercetare cât şi producţie şi valorificare. Gândiţi-vă că în 1989 staţiunea avea 1.747 de hectare de teren plantat, două crame, staţie de vinificaţie cu linie de îmbuteliere iar camioanele şi cisternele nu mai pridideau cărând de aici producţia, pe piaţa internă şi la export” – apreciază vădit emoţionat prof. Adolf Ionescu.

* Pe muchie de cuţit…

La rândul ei, managerul acestui colosal laborator natural de pe colinele cretoase ale văii Carasu, dr. biolog Aurora Ranca, îşi aminteşte cu tristeţe cum ruleta economiei de piaţă a prins, atât agricultura românească cât şi cercetarea ştiinţifică în domeniu, total nepregătite pentru noul sistem capitalist, iar tranziţia era să fie fatală şi pentru SCDVV Murfatlar. Lăcomia investitorilor veroşi, managementul neadaptat noilor sisteme financiar-economice, lacunele şi imperfecţiunea cadrului legislativ, atacul galopant al inflaţiei, investiţii neperformante, cheltuielile nechibzuite…toate la un loc au lovit oaza cercetătorilor mai ceva decât filoxera.

„Până în 2005, când am preluat conducerea, staţiunea acumulase datorii incredibile. Dobânzile bancare şi retrocedările ne-au pus pe butuci şi astfel, după 15 ani de la Revoluţie am rămas cu un fond funciar alcătuit doar din 190 hectare din care 108 sunt proprietatea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ‘Gheorghe Ionescu Siseşti’, în subordinea căreia se află şi staţiunea noastră. Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului şi Ministerul Finanţelor Publice au pus sechestru pe tot şi au scos la vânzare plantaţia, noua cramă şi linia de îmbuteliere, amputând practic sectorul de producţie care susţinea financiar cercetarea şi creaţia avansată. Acum, impasul se pare că a trecut după ce Guvernul a achitat în două tranşe datoriile acumulate. Iar noi, am înfiinţat 73 de hectare de vie tânără cu fonduri europene, folosind materialul biologic produs de noi, am creat o plantaţie cultivată în sistem ecologic, pe 45 de hectare, din care 28 de hectare sunt deja pe rod şi produc anual 150. 000 litri de vin din soiurile Columna, Feteasca neagră şi Cabernet Sauvignon. Mai mult, cercetarea a fost relansată şi în prezent lucrăm la ameliorarea soiurilor pentru struguri de masă prin selecţii clonale din Muscat de Hamburg, Italia şi Cardinal şi continuăm o temă de cercetare începută în urmă cu 15 ani pentru selecţia, înmulţirea şi omologarea unui nou soi de viţă pentru struguri de masă, ce ar putea să apară pe piaţa românească peste cinci ani. În rest, fideli misiunii noastre pentru care am fost înfiinţaţi, producem şi livrăm ca material săditor circa 100.000 de viţe de vie, anual, material genetic cu care a fost plantată 11 % din suprafaţa viticolă a României, însumând 7 milioane de viţe altoite şi reuşim să ieşim pe piaţă cu peste 300. 000 de litri de vin, după fiecare campanie de vinificare, din soiurile Chardonay, Columna, Fetească Neagră şi Cabernet Sauvignon, produse şi îmbuteliate sub mărcile proprii Via Regală Murfatlar, Columna şi Academic de Murfatlar” – a declarat dr. Aurora Ranca.

Zestrea neştiută a SCDVV Murfatlar rezidă însă în colecţia ampelografică constituită în cei 125 de ani de la fondarea primei pepiniere şi care acum mai deţine cam 400 de fenotipuri de germoplasmă, din cele 564 păstrate până în 1989, din cele mai rare şi autentice soiuri de viţă de vie, cultivate sau aduse în România, dar şi în vinoteca de cazier cu 40.000 sticle îmbuteliate din recoltele de aici şi înnoite anual, cel mai vechi exponat datând din anul 1925. Cel mai vechi vin pus în vânzare din Colecţia SCDVV Murfatlar este din recolta anului 1942, dar sunt oferite şi vinuri din anii 1960, 1973 etc., vinuri medaliate cu aur la concursurile internaţionale.
România, cu o suprafaţă de 183.000 de hectare cultivată, în prezent, cu viţă-de-vie, ocupă locul 10 la nivel mondial după Cehia, SUA, Argentina şi Chile şi pe locul 5 la nivel european, din punct de vedere al culturilor pe rod. În 1989 Dobrogea avea o suprafaţă de 23.000 de hectare cu viţă-de-vie, cultura regresând până la 12.000 de hectare în 2007.

 
În ultimii 10 ani, fermierii românii a folosit integral fondurile europene prin Programul Suport pentru Sectorul Vitivinicol – 42,1 milioane de euro pe an – cel mai vizibil efect constând în replantarea a 19.766 hectare cultivate cu viţă-de-vie. Acest program va continua şi în perioada 2014-2018.

Cele mai răspândite soiuri de viţă de vie pentru strugurii albi în ţara noastră sunt Feteasca albă, Feteasca regală, Riesling, Aligote, Sauvignon, Muscat, Pinot gris, Chardonnay, Tămâioasa românească, Grasa de Cotnari, Frâncuşa şi Galbena de Odobeşti.

Foto ilustrativ: https://unsplash.com/collections/2084046/winery şi Agerpres.

Publicitate
Articolul precedentDelta-IOR, proiectul futurist al unui resort litoral de miliarde de dolari, din 1970
Articolul următorPetromidia -„romantismul tineresc” al citadelei petrochimice de la malul Mării Negre

2 COMENTARII

  1. „Vom fi iarăşi ce-am fost, ba încă mai mult decât atât??!!!”. Doar urmasii urmasilor nostri vor putea da raspunsul. Istoria romantata, trista dar adevarata a viticulturii din aceasta parte de tara. Doar ca speranta nu moare si ne poate salva pasiunea celor care mai cred si gandesc romaneste spre binele viticulturii din ROMANIA!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.