Dan MIHĂESCU ■
Producătorul de seminţe pentru agricultură, Lidea SRL, organizează miercuri 9 noiembrie, la hotelul Crowne Plaza București, o conferinţă ştiinţifică dedicată promovării cultivării sorgului pe scară mare în agricultura românească, aceasta fiind o cereal extrem de productive şi de mare randament în condiţii de secetă extremă ce poate înlocui porumbul în hrana oamenilor şi animalelor.
Invitat să conferenţieze pe tema “Sorgul, alternativă în complementaritate cu porumbul, adaptat la schimbările climatice, din localitatea Amzacea, Constanța”, şi în egală măsură promotor al evenimentului, decanul de vârstă al agronomilor constănţeni în activitate, dr. ing. Dumitru Manole, susţine o veritabilă pledoarie petru introducerea hibrizilor de sorg în planul de cultură mare de către fermierii români, în special în zonele secetoase.
“Sorgul a fost cultivat la noi şi în trecut datele statistice arătând că în anul 1943 România deja exporta sorg obţinut dintr-un hibrid Italian, iar în 1986 erau semănate 90.000 ha, cu o medie de 1860 kg/ha. În judeţul Constanţa, la Staţiunea de Cercetare pentru Culturi Agricole Valul lui Traian, au început experimente cu hibrizi de sorg în 1961, abandonate după 1965 după introducerea irigaţiilor pe scară largă. Mai recent, în 2003, România cultiva 11.092 ha în 8.765 ferme dar agricultorii sunt încă timizi la schimbare”, a declarat Manole, pentru SENTINELA.
Fermierul constănţean, care la cei 84 de ani cultivă cu ardoare peste 800 de hectare de teren în comuna Amzacea, în cea mai secetoasă zonă a României, cu o medie multianuală a precipitațiilor de 464 mm 1961-2016, fenomen accentuat în ultimii ani, susţine cultivarea sorgului pe scară largă în Dobrogea, ca substitut al porumbului şi singura soluție viabilă pentru agricultori.
Dumitru Manole a început experimentele cu hibrizi de sorg pe 2 ha, în anul 2014, şi zice că de atunci, anual, a depăşit cultura de porumb, cu valori între 687 și 3.098 Kg/ha.
La ferma sa din Amzacea, First Grain SRL, în ultimii ani ing. Manole a experimentat noi tehnologii de cultură la sorg, menite să facă față schimbărilor climatice actuale. Am schimbat epoca de semănat cu o lună înainte de perioada obișnuită recomandată de tehnologiile clasice; (începutul lunii aprilie pentru a beneficia de umiditatea solului la 4-5 cm adâncime, stimulând procesul de germinare); am introdus hibrizi timpurii pentru a evita sezonul de secetă care începe în iunie; am făcut tratamente adecvate de protectie a culturilor, cu erbicide preemergente şi postemergente şi insecticide de ultimă generaţie. Producția de sorg a fost în medie de peste 10 tone/ha, pentru majoritatea soiurilor testate, obţinînd de departe cea mai mare marje de profit, din calculi, raportat la culturile de soia, porumb, floarea-soarelui şi grâu, după cum se observă din tabelul pus la dispoziţie.
Venerabilul agronom constănţean mai spune că particularităţile botanice fac sorgul să fie un supravieţuitor al condiţiilor extreme de ariditate, supranumit planta-cămilă, deoarece crește acolo unde o altă plantă nu ar rezista, i-ar scoate din necazuri pe fermieri în acest context de schimbări climatice.
“Cu rădăcina radiculară ce are un volum mai mare decât al celei de porumb, sorgul explorează solul până la 1,65 metri în adâncime ca să asigure hrană plantei iar când nu există precipitaţii se opreşte din vegetaţie, pur şi simplu, nu se şiştăveşte, nu se ofileşte sau usucă…Mai trebuie reţinut că sorgul, cereala fără gluten care protejează inima și ține cancerul la distanță, asigură unul dintre cei 8 aminoacizi esenţiali, triptofanul. Planta fiind folosită în amestec cu porumbul pentru îngrăşarea intensivă a suinelor. Sorgul, este o graminee, tehnică și furajeră cultivate pentru grăunțe, din care se face făină, pentru zahăr, în scopuri furajele pentru frana vitelor, porcilor şi păsărilor, în fabricarea berii, sucurilor sau a biogazului”, şi-a încheiat pledoaria Dumitru Manole.
