Acasă Educaţie Tuta absoluta

Tuta absoluta

5146
0
Sursa: Ligia-Deca-Facebook
Sursa: Ligia-Deca-Facebook

Paloma PETRESCU ■

„Oamenii aflaţi la putere nu au timp să citească, ca atare, cei care nu citesc nu sunt potriviţi pentru a fi la putere.” Michael Foot

Educația…cu pași mici și nesiguri spre înapoi! Episodul 2

E o gânganie mică, cenuşie, insignifiantă…un fluture spelb cât o gămălie, ce nu riscă să-şi ardă aripile la lămpile electrice nefiind atras de lumină ci doar de culoarea roşie, drept pentru care

Tuta absoluta (molia tomatei) originară din Peru şi importată accidental, de peste ocean, provoacă pierderi şi de 100% culturilor de peste un deceniu căci UE nu a considerat-o initial dăunător de inspecție sau de carantină şi de aici toată nenorocirea noastră legat de cultura acestei legume. Îmi trec prin minte aceste gânduri căci sunt adepta analizei comparative şi nu pot să nu gândesc câte minunate exemple şi pilde ne oferă natura, mediul înconjurător, care ne-ar uşura mult existenţa dacă le-am percepe în cheia adecvată a cognoscibilităţii…

În fine, cert este că vom avea legi noi pentru educație, cu certitudine înainte de „rotativă”. O fi vreun blat între politicieni? Dacă se votează legile educației, PSD va avea premierul?

Sintagma „Educația este prioritate națională” este perimată! Să renunțăm la ea și să o înlocuim cu „Educația este folosită în interes politic”. Acesta ar fi un motiv serios pentru care calendarul trecerii legilor educației prin parlament este atât de strâns; ar mai explica și necunoașterea legilor existente, valabile în acest moment, de către chiar doamna ministru Ligia Deca, după cum chiar domnia sa recunoaște în briefingul de presă de joi, 09.03.2023, conform g4media.ro. Gafă magistrală!

Cum o fi să vrei să faci ceva mai bun, fără să știi ce e rău în ceea ce ai deja? O fi doar despre „România educată” și autorul său moral? Atunci propun să se schimbe doar titlul legii existente, care nu este atât de păguboasă precum cele propuse. Oare mai sunt și alți miniștri care nu au citit legea specifică domeniului pe care îl reprezintă? Hm! Ar fi o întrebare bună pentru legea 544/2001 privind accesul la informații publice.

Propun președintelui ca la depunerea jurământului în vederea numirii în funcție a miniștrilor să le dea un test, grilă! Cu itemi din legea existentă, aplicabilă. Că și asta e o problemă: unele prevederi legale nu se pot aplica pentru că nu s-au realizat și aprobat metodologiile specifice. Cine trece testul, e numit, cine nu … lasă locul altuia care practică învățarea pe tot parcursul vieții. Așa-i în educație! Nu mai e timp pentru habarniști! Suntem în mileniul III! Alooo! Haideți cu cunoașterea, dedicarea, formularea de modificări pornind de la date certe, actuale, relevante, fără interese politice.

Sintagma „poate”, „se poate” apar mult prea des, în minimum 79 de pagini ale proiectului, o dată sau de mai multe ori pe aceeași pagină. De exemplu:

Art 14 alin (6) „ … Direcțiile Județene de învățământ preuniversitar … verifică modul de respectare a prevederilor … și poate dispune aplicarea unor măsuri sau sancțiuni ...”

De ce nu dispun direct măsuri sau sancțiuni? Adică poate! că e mai multe, doar dacă nu primesc ordin să nu, doar dacă au chef de muncă, doar dacă ….?

Art 17 alin (2) „ … învățământul obligatoriu se poate organiza și în forma de învățământ cu frecvență redusă …”

De ce nu „… se organizează, la cerere, și în forma de învățământ cu frecvență redusă”

Păi vă spun eu: se poate sau nu în funcție de disponibilitatea decidenților de a face metodologia specifică. Dacă nu e metodologie, atunci, evident, nu se va organiza învățământ obligatoriu cu frecvență redusă.

Art. 33 alin (17) „Învățământul liceal se organizează și funcționează, de regulă, ca învățământ cu frecvență zi. Acesta se poate organiza și poate funcționa și ca învățământ cu frecvență redusă și cu frecvență seral, …”  De ce nu se organizează și funcționează, la cerere și ca învățământ obligatoriu cu frecvență redusă?

Din formulările cuprinse în proiectul de lege se observă că și instituțiile implicate pot să

Art 62 Centrul Centrul Național Românesc pentru Învățământ la Distanță, CNRID poate: …

Art 65 (7) Centrul Național pentru Educație Incluzivă, CNEI poate: …

Art 110 (7) Ministerul Educației poate emite reglementări având ca obiect organizarea și funcționarea sistemului de învățământ preuniversitar, în condițiile speciale, respectiv pe durata stării de urgență, a stării de alertă și a stării de asediu.

(8) Ministerul Educației, poate semna protocoale de colaborare cu autorități și instituții publice, culte recunoscute de lege, federații sindicale, organizații neguvernamentale etc. …”

Ca să nu vă plictisesc, mă opresc doar la aceste exemple care mi se par relevante pentru atitudinea defensivă și gradul de indecizie al decidentului dar, mai grav, pentru lipsa de precizie, care lasă loc incertitudinii în mintea cetățeanului.

În tehnica legislativă, așa cum știu eu, nu este permisă utilizarea termenilor care generează dubii, de tipul „poate da”, „poate nu”. Adică ori? … ori? Ce reglementăm? Ce se face? Sau ce s-ar putea face, dacă … E posibil ca Direcția juridică din Ministerul Educației să își propună majorarea numărului de posturi, iar în situația menținerii acestor formulări, sigur va avea nevoie de un număr mare de juriști cu drept de reprezentare în instanță.

Evaluarea națională și trecerea în învățământul liceal

În proiectul noii legi a învățământului preuniversitar, Art. 98 legiferează evaluarea națională la finalul învățământului secundar inferior, denumit gimnazial. În prezent media dintre cele două note obținute de elev la cele două probe – matematică și limba și literatura română, contează la calculul mediei de admitere la liceu. În funcție de media de admitere obținută, precum și în funcție de opțiunile exprimate în fișa de opțiuni liber exprimate se realizează repartizarea computerizată, evitându-se în foarte mare măsură frauda sau traficul de influență.

Conform proiectului de lege analizat, art. 98 (2) unitățile de învățământ liceal pot organiza concurs de admitere, pentru maximum 60% din locurile aprobate prin planul de școlarizare, după susținerea și promovarea evaluării naționale. Se susține că e o modalitate de promovare a excelenței, dar repartiția computerizată asigură echitate, acces egal, fără ingerințe de vreun fel;

Pentru elevii capabili de performanță există centrele județene de excelență unde aceștia aprofundează și extind cunoașterea. Acești elevi capabili de performanță au dreptul de a parcurge și promova 2 ani într-unul. Inițial se vorbea și despre posibilitatea olimpicilor premiați de a fi înscriși direct la liceul pentru care optează, fără să mai susțină evaluarea națională. Asta ar fi însă o greșeală capitală. E bine să stimulăm performanța, așa cum e necesar să abordăm educația individualizată, mai ales într-un sistem național public de învățământ.

Mă întreb de ce nu se poate face repartiția la liceu, de altfel nivelul liceal este o componentă a învățământului general obligatoriu, doar prin repartiție computerizată, în ordinea descrescătoare a mediilor de la evaluarea națională, în funcție de opțiunile privind liceele, profilurile și specializările?

Cred că accentul ar trebui mutat de pe notă/medie, pe consiliere și orientare pentru carieră, pe autocunoaștere dar și pe flexibilitatea parcursului educațional. În acest fel s-ar da sens real portofoliului elevului, precum și rezultatelor evaluărilor cu scop diagnostic de la finalul clasei a II-a, a IV-a și a VI-a, mai ales dacă aceste evaluări ar fi standardizate la nivel național în funcție de nivelul de dezvoltare al elevului și de obiectivele perioadei respective.

Exemplele țărilor cu procentaj mai mic de analfabetism funcțional ne arată că nu evaluarea cu scop de ierarhizare are prioritate, ci evaluarea cu scop formativ, aceea pe baza căreia se stabilesc planurile diferențiate/individualizate de învățare.

M-aș bucura nespus să văd că valorile educației în România mileniului III sunt: incluziunea, accesul egal, învățarea colegială, evaluarea cu scop formativ, profesori dedicați, diriguitori inovativi, decizii fundamentate pe date certe, relevante și actuale, și nu doar în  vorbe și și în fapte!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.