Acasă Frontul de Est Cresc semnele și efectele războiului hibrid în afara Ucrainei

Cresc semnele și efectele războiului hibrid în afara Ucrainei

6427
0
Sursa: Facebook
Sursa: Facebook

Dorin POPESCU ■

Episodul X al proiectului analitic CRONICILE MĂRII NEGRE/CMN. Jurnal de bord geopolitic la Pontul Euxin elaborat de Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House reliefează opiniile și anallizele factuale, la zi, ale experților grupului de reflexie cuprinse în sintezele despre ecosistemul militar, economic, politic, social și de securitatea din regiunea noastră extinsă și conțin informații sensibile structurate în patru capitole.

I. Cronici albe [1]

  • Rusia își aliniază ideologic inamicii, împotriva evidențelor, în spatele atentatului terorist de la Crocus City. Potrivit lui Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, executanții atentatului terorist de la Crocus City nu au fost (în pofida declarațiilor acestora cu privire la apartenența lor la organizația teroristă Stat Islamic) fanatici religioși și nici islamiști radicali, ci mercenari asasini primitivi, care ar fi executat ordine ale Occidentului. Potrivit alegațiilor acestuia, înalți oficiali din țări NATO par a fi complici atacurilor din Crocus City: „Este evident că Macron și alți lideri din Occident sunt sponsori ai acestui atentat terorist teribil”. Totodată, Ministerul de externe al Tadjikistanului a respins public alegațiile lui Nikolai Patrușev conform cărora la Ambasada Ucrainei din Tadjikistan ar avea loc recrutări de mercenari străini pentru armata ucraineană. Declarațiile lui Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, sunt privite ca o tentativă de a construi în mod artificial o urmă ucraineană a atentatului terotrist recent de la Crocus City. Mai mult, Turcia a reluat recent sistemul de acordare a vizelor pentru cetățenii Republicii Tadjikistan, deținători ai pașapoartelor obișnuite. Decizia a fost adoptată ca parte a măsurilor enunțate privind consolidarea sistemului de ordine și securitate națională, în contextul atentatului terorist de la Crocus City, din suburbiile Moscovei. 
  • Putin va modifica, cel mai probabil, componența Guvernului rus. La 7 mai a.c. va avea loc depunerea mandatului de către guvernul Federației Ruse, în conformitate cu prevederile recent modificate ale Constituției Federației Ruse. În aceeași zi va avea loc ceremonia de inaugurare a președintelui Federației Ruse, în urma scrutinului controversat de la 15-17 martie a.c. Odată cu depunerea mandatului, va începe procesul de constituire a unui nou cabinet de miniștri. Potrivit legii federale[2], președintele Rusiei va propune Adunării Federale a Federației Ruse, în termen de maxim două săptămâni de la inaugurare, o candidatură pentru funcția de premier; acesta va numi de jure premierul după confirmarea candidaturii acesteia de către Duma de Stat. Nu este posibil ca Duma de Stat să respingă, în actualele condiții, candidatura președintelui Putin. Actualul premier al Federației Ruse are tot mai rare ieșiri în spațiul public, prilej pentru consolidarea supozițiilor privind posibilitatea ca Vladimir Putin să folosească acest prilej pentru a produce modificări majore în structura guvernului, inclusiv schimbarea premierului în funcție.
  • Evaluări ale situației de pe front. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Forțele Armate ale Ucrainei nu mai dispun de munițiile și armamentele necesare susținerii unei contraofensive, în schimb dispun de muniția aferentă executării sarcinilor de apărare a teritoriului. În ultima perioadă au fost lansate mai multe inițiative ale țărilor care asigură sprijinul tehnico-militar al Ucrainei pentru creșterea ritmului de dotare a armatei ucrainene cu muniții și armamente care să consolideze capacitatea de apărare și chiar, la limită, care să poată susține o viitoare ofensivă pe teren. Aceste inițiative au început deja, potrivit liderului ucrainean, să producă efecte în planul susținerii sarcinilor de apărare. Deficitul de muniții și armamente de infanterie este acoperit cu utilizarea masivă a dronelor asupra țintelor rusești. Oficialii militari ucraneni afirmă explicit că în momentul de față nu este posibilă o victorie pe câmpul de luptă[3]. Totodată, potrivit acestora, nu ar exista motive de îngrijorare privind eventuale escaladări strategice ale Rusiei pe front.
  • Bombele de aviație grele măresc superioritatea militară a Rusiei pe front. Utilizarea bombelor de aviație termobarice FAB(ODAB)-500 a crescut considerabil puterea de foc a Rusiei și a evidențiat superioritatea acesteia asupra puterii de foc a Ucrainei. Lansarea acestora cu ajutorul avioanelor Su-34 ajută la distrugerea unor ținte relevante de pe câmpul de luptă. Potrivit experților, utilizarea mai multor variante ale acestui tip de bombe, de la FAB-250 la FAB-3000, duce la menținerea superiorității militare ruse pe câmpul de luptă, superioritate care se adaugă celei a puterii de foc artileristice. Recent a fost confirmată utilizarea bombelor de aviație grele FAB-2500, iar presa rusă apreciază că este iminentă utilizarea în luptă a bombelor grele FAB-3000 (cu greutate de 3.000 kg). Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba apreciază că viitoarele avioane F-16 ale armatei ucrainene pot îmbunătăți capacitatea Ucrainei de a se apăra în spațiul său aerian împotriva utilizării acestor tipuri de bombe.
  • Noi drone ucrainene pe front. Potrivit publicației Bild, este posibil ca în 2024 Forțele Armate ucrainene să primească drone aeriene cu rază de acțiune de 2.500 km. În același timp, Biroul de construcții Luch din Kiev ar fi în faza finală de elaborare și testare a unei drone aeriene (Sokol-300) capabilă să atingă distanța de 3.300 km[4]. O astfel de dronă ar fi capabilă să lovească ținte inclusiv în Murmansk, unde se află dislocate numeroase bombardiere strategice Tu95 și Tu-160. Circa 80 de baze aeriene rusești ar putea fi lovite cu ajutorul unor astfel de drone. Experții ucraineni sesizează mai multe similarități între dronele Sokol-300 și dronele turcești Bayraktar-TB2, ceea ce ar indica un posibil transfer de tehnologie în procesul de elaborare a dronelor Sokol-300. În momentul de față, potrivit ministrului ucrainean al transformării digitale, Mihail Fedorov, armata ucraineană dispune de (și utilizează pe câmpul de luptă) mai multe modele de drone, a căror rază medie de acțiune se încadrează în ecartul 700 – 1.000 km.
  • Armata rusă continuă tentativa de înaintare pe direcția Ciasiv Iar, direcție strategică pentru atacul final asupra ultimelor mari localități urbane din regiunea Donețk – Kramatorsk, Slaviansk și Konstantinovka. Ciasiv Iar a fost utilizat de armata ucraineană ca nod logistic și de transport al trupelor pentru direcțiile Bahmut și Soledar. Spre deosebire de Bahmut, Solodar și Avdiivka, în oraș nu sunt canale subterane ce pot fi utilizate pentru consolidarea apărării localității. Conducerea armatei ruse pretinde că a ocupat cartiere la periferie și că în prezent au loc confruntări directe în oraș.
  • Trupele cecene se hrănesc cu mercenari Wagner. Potrivit lui Ramzan Kadârov, șeful Republicii Cecenia, cca 3.000 de foști militari ai companiei private Wagner ar fi trecut în structurile grupării speciale Ahmat. Recent, conducerea Ministerului rus al Apărării ar fi aprobat înființarea unui nou regiment în compunerea acestei grupări; în momentul de față, mai multe batalioane autonome formate din foști luptători ai companiei Wagner operează deja ca parte a grupării Ahmat.
  • Ținte militare ale atacurilor cu drone și rachete. În ultima perioadă, atacurile rusești cu rachete și drone s-au concentrat asupra unor ținte militare ucrainene. Au fost vizate și atinse Uzina de reparații tehnică de luptă Progres și Biroul de proiectare Ivcenko-Progress din Zaporojie. Rachete Kinjal au fost utilizate pentru lovirea unor ținte din regiunile Hmelnițki (aerodromul militar Starokonstantinov), Kiev, Zaporojie și Harkiv. De asemenea, au fost efectuate lovituri asupra uzinei Avtogaz, pe teritoriul căreia s-ar afla concentrată tehnică militară grea. Oficialii ruși au declarat că cele mai recente lovituri au vizat întreprinderi ale Complexului Militar-Industrial ucrainean care efectuează reparații ale tehnicii militare grele, aerodromuri militare și puncte de dislocare temporară ale structurilor de mercenari străini. La rândul său, armata ucraineană[5] a lovit cu drone[6] baza aeriană rusească Morovosk (aflată la cca 350 km de frontiera cu Ucraina), sediul Regimentului 59 de aviație de bombardament al Forțelor Aeriene ruse[7].
  • Cetățenii ruși susțin netulburat invazia. Potrivit celui mai recent sondaj efectuat de Centrul rusesc Levada[8], nivelul sprijinului pentru operațiunea militară în Ucraina nu s-a schimbat semnificativ, în Rusia, de la declanșarea invaziei; 76% dintre respondenții ruși susțin (dintre care 48% mai degrabă susțin) invazia rusă în Ucraina; nu susțin invazia 16% dintre respondenți. 81% dintre persoanele cu vârstă între 45 și 54 de ani susțin invazia, respectiv peste 86% în rândul persoanelor de peste 65 de ani și 82% dintre cei care susțin activitatea lui Vladimir Putin în funcția de președinte. Cel mai mic nivel al sprijinului se consemnează la tineri (58% la tinerii sub 24 ani) și la cei care nu susțin activitatea lui Vladimir Putin (28% dintre cei care nu susțin activitatea acestuia). Se diminuează numărul respondenților care se pronunță pentru negocieri de pace – 48% (57% în noiembrie 2023). 55% dintre femei susțin negocierile de pace, iar bărbații susțin majoritar (51%) continuarea activităților militare. S-a diminuat ușor numărul persoanelor care anticipează o nouă mobilizare (48% cred că aceasta va urma în următoarele 3 luni). 52% dintre tinerii sub 24 de ani cred că aceasta va avea loc. Peste 91% dintre respondenți apreciază că Peninsula Crimeea aparține Rusiei. 96% din cei care îl susțin pe președintele Putin au această opinie. Dintre cei care nu îl susțin pe președintele Putin, 26% apreciază că Peninsula Crimeea nu aparține Rusiei și nu trebuie să fie alipită Rusiei.
  • Noi reacții la ipoteza unor trupe străine pe teritoriul Ucrainei. Volodimir Zelenski a declarat că nu se va opune prezenței de trupe ale unui stat membru NATO în Ucraina, fără a solicita însă această prezență. Simpla solicitare a prezenței de trupe străine în Ucraina, mai ales a trupelor unui stat membru NATO, ar putea genera nemulțumiri ale populației țării respective și ar putea conduce la escaladări în relația cu Rusia, care și-ar concentra eforturile pentru reducerea sprijinului tehnico-militar al țărilor occidentale. În momentul de față, potrivit acestuia, trupele ucrainene se confruntă cu o situație foarte dificilă pe front. Oficialii ruși fac în mod repetat declarații din care rezultă că trimiterea de trupe din partea unui stat membru NATO ar echivala cu transformarea actualului conflict din Ucraina într-unul regional/internațional.
  • Tema mobilizării în Ucraina nu are suport popular. Potrivit consilierului președintelui ucrainean Andrii Iermak[9], soluția unei mobilizări masive de trupe nu are suport popular. Înlocuirea comandantului-șef al armatei ucrainene a condus la elaborarea unui audit substanțial al armatei ruse, derulat de către noul comandant-șef Oleksandr Sârskii, precum și la transferarea masivă de personal militar necombatant în prima linie a războiului.
  • Opinii în Ucraina privind mobilizarea. Potrivit unui studiu de cercetare sociologică realizat de Compania ucraineană Rating, la comanda Institutului Republican Internațional, 36% dintre respondenți apreciază că nivelul actual al mobilizării este insuficient, 30% – că acesta este unul optim și 19% – că este prea ridicat. În general, persoanele de vârstă ridicată apreciază că nivelul este insuficient, iar tinerii – că acesta este unul ridicat. Principalele 5 motive ale refuzului de mobilizare identificate prin această cercetare sunt: teama de moarte și invaliditate (42%); mobilizarea incorectă și selectivă (22%); insuficiența tehncii, muniției, armamentelor (22%); neîncrederea în putere (18%) și corupția în guvern și armată (17%). Principalele 5 măsuri prin care puterea poate crește nivelul sprijinului pentru mobilizare și pentru angajarea în Forțele Armate: creșterea asigurării materiale a armatei (armament, îmbrăcăminte, hrană etc.) – 31%; mobilizarea tuturor grupurilor sociale, indiferent de statut și venituri – 22%; lupta împotriva corupției – 20%; salarii mai mari și stabile pentru militari – 17%; asigurarea unor facilități sociale pentru militari și familiile acestora – 17%.
  • Continuă sprijinul occidental pentru Ucraina. Sprijinul financiar direct al SUA acordat Ucrainei în domeniul tehnico-militar s-a ridicat până în prezent la cca 68 miliarde USD, potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, Charlie Dietz. În ierarhia directă a sprijinului tehnico-militar acordat Ucrainei urmează Germania, cu cca 28 miliarde de euro acordate exclusiv ca sprijin militar, potrivit cancelarului german Olaf Scholz[10]. Potrivit lui Charlie Dietz, înainte de livrarea efectivă a aeronavelor F-16, este necesar ca țările partenere să livreze Ucrainei cât mai multe sisteme antiaeriene, care să faciliteze utilizarea avioanelor F-16 pe câmpul de luptă. SUA sunt pregătite să livreze Ucrainei loturi de rachete Patriot și ATACMS. La recenta întâlnire dintre ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba și secretarul de stat american Antony Blinken[11], principala temă a fost, de asemenea, cea a livrării de sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune și a unor noi sisteme de apărare antiaeriană, prioritar Patriot. Potrivit oficialului ucrainean, doar sistemele antiaeriene Patriot sunt capabile să intercepteze și să lovească rachete balistice rusești, iar în cursul lunii martie a.c. Rusia ar fi utilizat 94 de rachete balistice în atacurile sale aeriene împotriva Ucrainei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că se teme de epuizarea sistemelor de apărare antiaeriană ale Ucrainei. Potrivit acestuia, sistemele de apărare antiaeriană ucrainene sunt supuse unei presiuni majore în contextul continuării campaniei intense de bombardamente efectuate de Rusia cu rachete cu rază lungă de acțiune, iar intensitatea bombardamentelor ruse epuizează rachetele interceptoare ucrainene. Crește astfel necesitatea urgentă a Ucrainei de a obține sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care au jucat un rol vital în contracararea atacurilor rusești cu rachete balistice și hipersonice. Premierul ucrainean Denis Șmâgal s-a adresat oficial Uniunii Europene cu solicitarea de a închide spațiul aerian al UE inclusiv pentru cetățenii din Federația Rusă și din Belarus, nu doar pentru aeronavele acestor țări.
  • Pregătirea Summitului Alianței de la Washington. La reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor NATO, principalele teme discutate au fost substanțializarea sprijinului acordat Ucrainei și pregătirea Summitului Alianței de la Washington. Secretarul general al Alianței a declarat că asistența de securitate acordată Ucrainei va rămâne ridicată, substanțială și predictibilă, în cadrul unui răspuns mixt la nevoile actuale ale Ucrainei. Au fost discutate la reuniune soluția sprijinului financiar suplimentar în valoare de 100 miliarde de euro, care să fie acordat ca sprijin pentru achiziția de muniții și armamente, precum și varianta preluării, de către Alianță, a rolului de coordonare și furnizare a sprijinului tehnico-militar extern pentru Ucraina; potrivit acestuia, în perioada următoare se vor multiplica angajamentele NATO în locul contribuțiilor voluntare actuale ale membrilor Alianței. Presa rusă citează insistent declarațiile ministrului maghiar de externe Péter Szijjártó, potrivit cărora Ungaria se va opune oricăror inițiative care ar putea transforma Alianța într-una ofensivă și care ar putea duce la noi escaladări.
  • Kievul forțează politico-diplomatic o invitație la NATO cu ocazia Summitului din SUA. Obiectivul Ucrainei la Summitul NATO din Washington îl reprezintă obținerea unei invitații oficiale de aderare la Alianță, coroborată cu o foaie de parcurs a aderării. Adjunctul președintelui Comitetului pentru securitate națională, apărare și informații al Radei Supreme a Ucrainei, Egor Cernev, a declarat că Ucraina dorește să i se rezerve un loc în NATO înainte de încheierea conflictului, urmând ca după sfârșitul acestuia să aibă loc aderarea de facto. Potrivit acestuia, netransmiterea unui invitații de aderare a Ucrainei la Summitul de la Washington ar reprezenta (și ar fi percepută la Moscova astfel) un semn de slăbiciune. Secretarul general al NATO a declarat că aderarea Ucrainei la NATO nu se va produce după schema aderării acestei țări la Uniunea Europeană.
  • NATO, rol coordonator pentru Ucraina. NATO și-a anunțat intenția de asumare a rolului coordonator al sprijinului tehnico-militar extern pentru Ucraina, în locul Statelor Unite, ca asigurare pentru scenariul unei oboseli cronice și pe termen lung a SUA față de Ucraina, în situația schimbării administrației politice la Washington. O decizie în acest sens este așteptată a fi adoptată la Summitul Alianței din luna iulie a.c, de la Washington.
  • Un pod către NATO. Potrivit vicepremierului ucrainean Olga Stefanișina, în momentul de față doar SUA și Germania s-ar opune transmiterii unei invitații de aderare la NATO căptre Ucraina în cadrul Summitului Alianței de la Washington, din iulie a.c. Celelalte state membre NATO ar susține sau deja susțin această variantă de lucru (transmiterea invitației de aderare la Summitul de la Washington), deși, potrivit acesteia, “și alți doi aliați sunt sceptici – Ungaria și Slovacia”. Numeroși oficiali NATO au declarat, în ultima perioadă, că Summitul Alianței din 9-11 iulie a.c. de la Washington va fi un “pod” pentru aderarea Ucrainei la NATO, chiar și în condițiile în care nu se va obține, la Summit, un consens privind transmiterea unei invitații propriu-zise de aderare.
  • Posibile discuții informale în Occident privind riscul unor concesii ucrainene, în contextul dificil al situației de pe front. Totodată, publicația italiană La Repubblica menționează că în Alianță s-ar discuta deja scenarii negative, care includ cedări teritoriale ale Ucrainei în schimbul aderării efective la NATO. Potrivit publicației menționate, acest scenariu ar fi discutat tot mai des în întâlnirile neoficiale. Informațiile publicate în La Repubblica nu au fost confirmate public sau oficial. Secretarul general al NATO a declarat recent că „Ucraina trebuie să fie cea care decide ce fel de compromisuri sunt dispuse să facă, iar noi trebuie să le dăm posibilitatea să fie într-o poziție în care să obțină de fapt un rezultat acceptabil în jurul mesei de negocieri”.
  • Rusia și prietenii ei arată tendențios către planurile de pace. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a elogiat[12] planul de pace în 12 puncte propus de China, subliniind că acesta ar fi cel mai clar și cel mai echilibrat dintre toate planurile prezentate public de negociere politico-diplomatică a războiului din Ucraina. Mai mulți oficiali ruși, precum Serghei Lavrov (ministrul de externe)[13] și Serghei Șoigu (ministrul apărării)[14], au reiterat recent, în mod tendențios, presupusa disponibilitate a Rusiei de a relua negocierile de pace cu Ucraina, însă pe baza realităților (teritoriale) actuale – respectiv cu recunoașterea ocupărilor ilegale de teritorii în Ucraina. Cancelarul Austriei Karl Nehammer se pronunță pentru reluarea dialogului direct dintre Rusia și Ucraina, ca garanție a negocierii păcii în Ucraina. Potrivit acestuia, „fără Rusia nu va fi pace”[15].
  • China primește noi cartonașe galbene. Oficialii SUA au transmis noi avertismente Chinei în cazul în care companii chineze continuă să acorde sprijin tehnico-militar Federației Ruse. Vor fi consecințe serioase în acest caz, a declarat recent ministrul de finanțe al SUA, Jennet Yellen, în contextul discuției sale recente cu vicepremierul chinez He Lifeng[16]. Anterior, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat[17] că „China continuă să asigure materiale și echipamente pentru a sprijini complexul militar industrial rusesc”. De la declanșarea invaziei ruse pe scară largă, comerțul exterior dintre Rusia și China s-a dublat (108 miliarde USD în 2020, 240 miliarde USD în 2023). Avertismente similare (cu introducerea de sancțiuni)  sunt formulate în mod repetat de către oficialii UE împotriva companiilor chineze care ar putea sprijini Rusia prin livrări de armamente și echipamente militare.
  • Alegerea lui Pellegrini consolidează cursul anti-ucrainean și pro-rus al Slovaciei. Oficiali de la Moscova salută deja alegerea lui Peter Pellegrini în funcția de președinte al Slovaciei. Acesta se pronunță, ca și premierul slovac Robert Fico, împotriva susținerii tehnico-militare a Ucrainei, împotriva livrărilor de armamente către Ucraina și pentru „soluționarea rapidă a conflictului ruso-ucrainean”. Potrivit lui Pellegrini, continuarea livrărilor de armamente către Ucraina va duce la o catastrofă. Alegerea lui Pellegrini în funcția de președinte în Slovacia consolidează cursul anti-ucrainean și pro-rus al acestei țări. În momentul de față, aceste tendințe se consolidează la Budapesta, Bratislava și Viena.
  • Noi evaluări privind Republica Moldova. Experții ruși menționează tot mai frecvent „transformarea Republicii Moldova într-o platformă NATO, pe fondul unui eșec al Ucrainei”. Potrivit acestora, “căderea regimului de la Kiev va duce la o expansiune NATO pe teritoriul Republicii Moldova”. Evaluări similare, citate de presa rusă, au și foști oficiali militari americani[18], care nu exclud nici posibila prezență a unor trupe americane pe teritoriul Republicii Moldova într-o dinamică negativă a evoluției războiului din Ucraina: Republica Moldova ar putea avea o relevanță strategică într-un astfel de scenariu – “planul B” al Occidentului, înfrângerea Ucrainei, plan care s-ar discuta tot mai frecvent în capitalele occidentale[19]. Alți experți apreciază că Republica Moldova ar putea deveni o zonă-tampon, mai ales dacă se va meține ridicată actuala influență rusă din Republica Moldova. În numeroase analize rusești se menționează și așa-zisa militarizare a României (dezvoltarea bazei de la Mihail Kogălniceanu, creșterea prezenței militare aliate de pe teritoriul țării). Experții ruși afiliați Kremlinului încearcă să acrediteze ideea potrivit cărora trimiterea de trupe, de către un stat NATO, în Ucraina, s-ar realiza prin tranzitarea teritoriului Republicii Moldova, pe direcția Odesa. Obiectivul acestor analize este acela de a fundamenta propagandistic ocuparea regiunii Odesa, care are o relevanță strategică pentru menținerea sub ocupație a Crimeei[20].
  • Noi provocări rusești și locale în regiunea transnistreană. Așa-zisele autorități transnistrene invocă un nou presupus atac cu dronă asupra unui obiectiv militar din regiune, la Râbnița[21]. Autoritățile constituționale de la Chișinău apreciază că aceste anunțuri reprezintă provocări susținute de Federația Rusă, efectul acestora fiind deja unul modest, având în vedere gradul mare de reziliență al societății față de provocări de acest tip [22].
  • Recensământul populației în Republica Moldova. În perioada 8 aprilie – 7 iulie a.c. va avea loc, pe teritoriul Republicii Moldova, recensământul populației și locuințelor „Deschidem ușa pentru Recensământ: Comunitate, Transparență, Participare”. Conform Legii privind recensământul populației și locuințelor, participarea la recensământ este obligatorie. Referendumul este desfășurat de Biroul Național de Statistică, cu sprijinul Guvernul Republicii Moldova, Uniunii Europene și Fondului ONU pentru Populație.
  • Opțiuni ale populației Republicii Moldova privind vectorul extern. Potrivit celor mai recente date sociologice, prezentate public, recent, de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul[23], 54,5% dintre cetățenii R. Moldova ar alege integrarea în Uniunea Europeană ca principal vector extern al țării în cadrul unui referendum. Potrivit sondajului, 49,9% dintre respondenți ar vota în favoarea UE la un eventual referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE) sau Uniunea Economică Euroasiatică (UEE), iar 30,5% – pentru UEE; 7% au declarat că nu ar participa la referendum, 11,3% sunt indeciși, iar 1,8% nu au răspuns la întrebare. Totodată, la un referendum privind integrarea în Uniunea Europeană, 54,5% din respondenți ar vota pentru, iar 30,5% – împotrivă. La un referendum similar, însă cu privire la aderarea la NATO, doar 28,5% ar susține această idee, în timp ce 55,4% ar vota împotrivă (4,9% au declarat că nu ar participa acest plebiscit, 9,7% sunt indeciși, iar 1,5% nu au răspuns la întrebare).
  • Continuă sprijinul UE pentru Republica Moldova. Uniunea Europeană va aloca Republicii Moldova încă 41 de milioane de euro pentru consolidarea capacităților de apărare. Banii sunt destinați achiziționării de echipamente militare neletale și vor fi alocați în următorii trei ani. Se preconizează că noul pachet de asistență va permite autorităților să protejeze mai bine populația civilă în situații excepționale și de criză. Ministerul Apărării din Republica Moldova a semnat un contract pentru achiziționarea unui nou radar pentru monitorizarea spațiului aerian. Radarul va fi achiziționat cu sprijin financiar din partea UE, în cadrul programului European Peace Facility. Anterior, primul radar a fost cumpărat cu 14 milioane de euro.
  • Bașcanul Găgăuziei, noi săgeți către București. Bașcana pro-rusă a regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova (UTA Găgăuzia), Evghenia Guțul, a avertizat public[24] că regiunea își va declara independența în cazul în care Republica Moldova va alege să se unească cu România: „În cazul în care autoritățile moldovene actuale optează pentru unificare (cu România), regiunea autonomă Găgăuzia nu va rămâne pasivă (…) Orice inițiativă de unificare va duce la declanșarea imediată a procedurii de separare a Găgăuziei și la reinstaurarea statului independent Găgăuzia”. Evghenia Guțul a avut mai multe întâlniri publice în ultima perioadă, pe teme delicate privind relațiile regiunii cu autoritățile constituționale de la Chișinău. Bașcanul Găgăuziei acuză Chișinăul de “implementarea unei strategii de subminare a fundațiilor autonomiei găgăuze, blocarea intenționată a lucrărilor Comitetului Executiv, refuzul de a semna Decretul privind includerea mea în Guvernul Republicii Moldova” și blocaje în dezvoltarea infrastructurii și în implementarea proiectelor economice și sociale în regiune[25].
  • Bașcanul Găgăuziei, noi săgeți către Chișinău. La inițiativa bașcanei Evhenia Guțul, în UTA Găgăuzia a avut loc recent[26] o ședință a conducerii autonomiei, la care au participat reprezentanți ai Comitetului Executiv, ai Adunării Populare a Găgăuziei, ai Consiliului Bătrânilor din Găgăuzia, primari și consilieri locali. Participanții la întâlnire au declarat că autoritățile constituționale de la Chișinău ar derula actuala reformă a justiției cu ignorarea statutului juridic special al regiunii autonome Găgăuzia. Guțul a acuzat conducerea politică de la Chișinău că prin această reformă ar viza anularea statutului juridic al autonomiei și ar intenționa “transformarea autonomiei într-un raion obișnuit, cu anumite specificități etnoculturale”. Au fost condamnate, în special, decizia de lichidare a Judecătoriei Vulcănești și resubordonarea Curții de Apel de la Comrat. În momentul de față are loc un proces mai amplu de reformare a justiției pe întregul teritoriu al Republicii Moldova. Autoritățile din UTA Găgăuzia fac presiuni ca acest proces să nu lezeze actuala configurație a sistemului juridic din autonomia găgăuză.
  • Bașcana Guțul privește cu afecțiune către Moscova și Ankara. Bașcana a promis că Autonomia găgăuză își va consolida relațiile cu partenerii ei strategici, Rusia și Turcia.
  • Dialog bilateral Kiev-Budapesta fără soluții și rezultate. Discuțiile bilaterale maghiaro-ucrainene la nivel înalt[27] pe tema drepturilor minorității maghiare din Ucraina și a dezvoltării relațiilor bilaterale s-au finalizat fără rezultate notabile. Ministrul maghiar de externe a promis sprijin în dezvoltarea infrastructurii de frontieră și în exportul de cereale ucrainene cu tranzitarea teritoriului Ungariei. Cei doi oficiali au menționat că este nevoie de măsuri de încredere reciprocă pentru a se rezolva problemele existente în prezent în relația bilaterală. Ungaria se pronunță în continuare pentru restabilirea drepturilor etnicilor maghiari din regiunea Transcarpatia (în regiunea respectivă trăiesc cca 1500.000 de etnici magriari), neexistând în acest domeniu evoluții recente care să mulțumească partea maghiară. La 5 aprilie a.c. au avut loc consultări suplimentare sectoriale maghiaro-ucrainene în domeniul educației, consultări care au rămas fără rezultat. Ungaria solicită revenirea la nivelul drepturilor din anul 2015, când etnicii maghiari aveau posibilitatea de a susține examene naționale în limba maternă. Cu această ocazie, Ungaria a predat părții ucrainene lista actualizată cu problemele actuale și cu propuneri de soluții la acestea. La nivelul celor două ministere, a fost creată o comisie specială pentru identificarea soluțiilor ce pot fi aplicate.
  • Noi demersuri și inițiative contestate la Tbilisi. Guvernul Georgiei a reluat tentativele de a adopta o lege specială privind agenții străini (cu denumirea Legea privind transparența influenței străine), în pofida recomandărilor formulate în acest sens de SUA și UE. Conform proiectului actual, un agent străin reprezintă o organizație care promovează interesele unei forțe străine. Potrivit proiectului de lege, mass-media și organizațiile non-guvernamentale care sunt finanțate cu peste 20% din veniturile proprii din afara țării trebuie să prezinte public, periodic, rapoartele de venituri și cheltuieli. Premierul georgian Irakli Kobahidze invocă în sprijinul promovării acestei legi principiul european al transparenței. Proiectul legislativ anterior a fost contestat de către opoziție și de către populație, inclusiv prin largi acțiuni stradale.
  • Biserica Ortodoxă a Ucrainei cheamă din nou comunitățile ortodoxe românești din Ucraina. Oficialii Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (autocefală) au reluat, recent, acțiunile publice de atragere a parohiilor românești din Ucraina în Vicariatul românesc deschis în cadrul acestei Biserici. Recent, Episcopul Teognost (Bodoriak) al Cernăuților și Bucovinei a îndemnat parohiile românești din regiunea Cernăuți să se alăture Bisericii Ortodoxe Ucrainene (Autocefale)[28], oferindu-le posibilitatea de a se integra în cadrul așa-numitului „Vicariat Ortodox Român” al acestei Biserici[29]. Potrivit acestuia, statutul „Vicariatului Român”[30] a fost dezvoltat după modelul Vicariatului Ortodox Ucrainean din cadrul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), iar limba de desfășurare a slujbei religioase ar putea fi aleasă de enoriași. În prezent, nicio parohie românească din regiune nu s-a alăturat acestui „Vicariat Ortodox Român”. Vicariatul respectiv nu are un lider, iar posibilitatea desfășurării slujbelor în limba română este pur teoretică. Nu se cunosc detalii privind Vicariatul Ortodox Român al Bisericii Ortodoxe Ucrainene (Autocefale), înființat în 2019. Potrivit comunității românești din Ucraina, Vicariatul a fost creat pentru a îmbunătăți imaginea BOU (autocefală) în relația cu Patriarhia de la București și a obține recunoașterea din partea acesteia. Recent, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să susțină înființarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, viitoare structură religioasă subordonată Patriarhiei Române[31].

II. Coduri roșii [32]

Sursa: Facebook
  • Se multiplică semnele războiului hibrid și efectele acestuia în afara Ucrainei. Drone aeriene căzute pe teritoriul Republicii Moldova, drone marine avariate în apropierea apelor teritoriale românești, avioane aliate ridicându-se în spațiul aerian al Poloniei pentru a preveni încălcarea spațiului aerian al NATO de către aeronavele rusești, avioane bruiate de sistemele rusești de bruiaj și război radioelectronic în zona Mării Baltice, nave în acvatoriul Mării Negre cu probleme similare de funcționare a sistemelor de comunicații, atacuri cibernetice tot mai frecvente operate de rețele apropiate Kremlinului, campanii suprapuse de dezinformare, atacuri cibernetice asupra sistemelor de transport în țări precum Cehia etc. – se multiplică semnele războiului hibrid și efectele acestuia în afara Ucrainei. La începutul lunii martie a.c., Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică a publicat un Raport conform căruia a crescut în mod primejdios numărul atacurilor cibernetice asupra sistemelor de transport în UE, iar cele mai frecvente cazuri ar fi fost consemnate în țările baltice și România.  
  • Presa rusă incită la destrămarea multilaterală a Ucrainei. Presa rusă afiliată puterii de la Kremlin acreditează din nou expansiuni teritoriale necontrolate în sudul și vestul Ucrainei, subliniind că frontiera vestică a Rusiei încă nu a fost stabilită în cadrul actualului proiect expansionist al Federației Ruse. Într-o analiză recentă[33] se prezintă ca fiind inevitabilă destrămarea Ucrainei și se argumentează necesitatea ocupării în întregime a orașelor și regiunilor Harkov și Odesa, precum și a regiunilor Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk. Se insistă din nou, în mod provocator, asupra ipotezei ca Polonia, Ungaria și România să emită pretenții teritoriale față de Ucraina după schema de destrămare a Ucrainei prezentată în mod repetat și insidios de presa obedientă Kremlinului.
  • Armenia iese din umbra marelui urs cu sprijin occidental. La reuniunea de nivel înalt dintre SUA, UE și Armenia[34], la care au participat premierul armean Nikol Pașinian, secretarul de stat american Antony Blinken, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant al UE pentru relații externe și politici de securitate Josep Borrell, s-a convenit dezvoltarea actualului cadru de parteneriat trilateral pentru următorii 4 ani. Principala măsură convenită și anunțată o reprezintă alocarea de către UE a unui pachet financiar de cca 270 milioane euro în următorii 4 ani (“granturi pentru dezvoltarea economic-socială a Armeniei în perioada 2024-2027”). SUA vor aloca, de asemenea, un sprijin suplimentar de investiții în valoare de 65 de milioane de dolari, în următorii 4 ani. SUA vor colabora cu Armenia în domeniul energiei nucleare, atragerii de investiții, securitate cibernetică. Oficialii europeni și americani au subliniat importanța sprijinului acordat Armeniei în condițiile în care Federația Rusă și Azerbaidjanul încearcă să izoleze Armenia și să îi impună condiții politice care să reducă relevanța ei regională, în plan militar și politic. În cadrul întâlnirii, părții armeană a informat partenerii că Azerbaidjanul efectuează concentrări de trupe și de tehnică militară în apropierea frontierei cu Armenia, în special tehnică militară achiziționată recent din Israel și Pakistan. La rândul său, MAE azer menționează o tendință de militarizare a Armeniei.
  • Azerbaidjanul răspunde cu apropierea de parteneri (Rusia și Turcia). Partea azeră a răspuns cu intensificarea discuțiilor bilaterale cu parteneri externi precum Rusia și Turcia. Președintele azer Ilham Aliev l-a primit în vizită[35] pe Mevlüt Çavuşoğlu, fost ministru de externe al Turciei, șeful delegației parlamentare a Turciei la Adunarea Parlamentară a NATO. Cei doi au apreciat că planul formulat (n.n. de mai mulți actori statali, precum SUA și UE) pentru Caucazul de Sud ar putea conduce la viitoare dezastre în regiune.
  • Sporesc tensiunile provocate/încurajate de Rusia la frontiera armeano-azeră. Situația la frontiera armeano-azeră s-a înrăutățit și mai mult în cobtextul noilor evenimente geopolitice. Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al MAE rus, a declarat că această întâlnire a provocat îngrijorări serioase Moscovei. Potrivit părții armene[36], structuri ale Forțelor Armate azere ar fi deschis focul[37] asupra pozițiilor armene și infrastructurii civile în zona mai multor localități de frontieră din regiunile Tovuzgala, Basarkechar, Gorus, Tovuz, Dashkasan, Kalbajar și Lacin. Ministerul azer al apărării a dezmințit această știre. Ministerul armean de externe a cerut părții azere să  respecte regimul de încetare a focului și să prevină producerea de escaladări în regiune. Acestea nu corespund intențiilor de pace exprimate de partea azeră în spațiul public, potrivit ministrului armean de externe Ararat Mirzoyan. Misiunea UE în Armenia (EUMA) și-a intensificat patrulările în zona mai multor localități de frontieră. Cu o zi înainte, s-ar fi înregistrat încălcări similare ale regimului de încetare a focului din partea azeră în zona altor localități din mai multe regiuni de frontieră. Părțile armeană și azeră se acuză reciproc de dezinformare, manipulare politică și de dorința de escaladare a situației de la frontiera dintre cele două state.

III. Alerte gri [38]

  • Pe termen scurt, alertele de intensitate medie privesc: noi escaladări în războiul din Ucraina; acțiuni hibride ale Federației Ruse privind destabilizarea situației politice din unele țări ale regiunii, prioritar Republica Moldova și Armenia.

IV. Lebede negre [39]

  • Ruperea frontului din sudul și estul Ucrainei; preluarea inițiativei strategice de către una din părți.

Provocarea, de către Moscova, a unei destabilizări a situației politice din Republica Moldova în cadrul ac


[1] Conțin decriptarea analitică a evoluțiilor securitare în regiunea extinsă a Mării Negre; vom găsi în Cronici “mai mult decât știri, mai mult decât titluri” – o prelucrare analitică inițială liberă a evoluțiilor factuale, cu accent pe tendințe și predicții.

[2] Legea „Cu privire la Guvernul Federației Ruse”.

[3] Locțiitorul șefului Direcției de Informații Militare a Ucrainei, Vadim Skibițki, 3 aprilie a.c.

[4] Aceasta ar fi capabilă să zboare la înălțimi de 12 km și să transporte o încărcătură de 300 kg.

[5] În cooperare cu Serviciul de Securitate al Ucrainei / SBU, conform evaluărilor de presă din Rusia și Ucraina.

[6] La 5 aprilie a.c.

[7] Această bază este utilizată pentru misiuni de luptă ale avioanelor Su-24, Su-24M și Su-34.

[8] 21-27 martie a.c. Au fost intervievate 1.628 persoane, din 50 de subiecți federali ai Federației Ruse. Alte detalii ale cercetării, la linkul https://www.levada.ru/2024/04/04/konflikt-s-ukrainoj-massovye-otsenki-marta-2024-goda/.  

[9] Interviu acordat publicației Politico.

[10] Declarații făcute la București, în cadrul participării acestuia la reuniunea politică a Partidului Socialiștilor Europeni (PES)

[11] 4 aprilie 2024, Bruxelles, în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai NATO.

[12] În cadrul unei mese rotunde care a avut loc la Academia Diplomatică a MAE rus, la 4 aprilie a.c. Linkurile alocuțiunilor ministrului Lavrov: https://mid.ru/ru/foreign_policy/news/1942600/, https://www.mid.ru/ru/foreign_policy/news/1942589/

[13] La 4 aprilie a.c., în contextul de mai sus.

[14] La 3 aprilie a.c., în cadrul unei discuții cu omologul său francez.

[15] Interviu acordat publicației Le Figaro, în contextul vizitei sale la Paris, la 4 aprilie a.c.

[16] Guangzhou, 5 aprilie a.c.

[17] La reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor membre NATO, Bruxelles, 4 aprilie a.c.

[18] Stephen Bryen, fost locțiitor al adjunctului ministrului apărării al SUA, interviu pentru Asia Times, https://asiatimes.com/2024/04/us-troops-in-moldova-in-emerging-plan-b-for-ukraine/

[19] Planul A: victoria Ucrainei.

[20] https://vz.ru/world/2024/4/5/1261935.html.

[21] Așa-numitul serviciu local de securitate al regiunii transnistrene a declarat că ținta ar fi fost o stație radar care a suferit deteriorări minore.

[22] Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, 6 aprilie a.c.: “Sunt provocări susținute de Federația Rusă ca să inducă această anxietate în societate”.

[23] Sondajul a fost realizat în perioada 7-12 februarie a.c. de către CBS AXA, la solicitarea IDIS Viitorul, pe un eșantion de 1.104 respondenți. Marja de eroare este de +/- 3%.

[24] La 5 aprilie a.c.

[25] Declarații făcute la întâlnirea cu membri din conducerea partidului Renașterea – președinta Natalia Paraska și parlamentarii Vasili Bolya, Alexander Sukhodolsky, Irina Lozovan, Alexander Nesterovsky, la 4 aprilie a.c.

[26] La 5 aprilie a.c.

[27] Discuții între miniștrii de externe ai celor două țări, care au avut loc la Bruxelles, în contextul participării celor doi oficiali la reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor NATO.

[28] Agenția de știri BucPress din Cernăuți, Ucraina.

[29] Conferință de presă, 5 aprilie a.c.

[30] Încă necunoscut public.

[31] BOR a decis recent “să binecuvânteze, să încurajeze și să susțină inițiativele comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”.

[32] Conțin identificarea evoluțiilor cu potențial exploziv în regiune.

[33] Publicată în Vzgliad, https://vz.ru/opinions/2024/4/6/1261461.html.

[34] Desfășurată la 5 aprilie a.c., la Bruxelles.

[35] La 5 aprilie a.c.

[36] Comunicat al Ministerului Apărării.

[37] În noaptea de 5 spre 6 aprilie a.c. și, ulterior, în noaptea de 6 spre 7 aprilie a.c.

[38] Alerte de intensitate medie.

[39] Posibile scenarii/evenimente/evoluții cu predictibilitate redusă și impact semnificativ/maxim ce s-ar manifesta în regiune în condițiile coagulării tuturor factorilor favorizanți; deși lebedele negre au caracteristica de a nu putea fi prezise, o anticipare a premiselor ce le pot crea este totuși posibilă, în mediile analitice. Pentru noi, prin Cronici, anticiparea acestora devine chiar asumată, obligatorie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.