Dan MIHĂESCU ■
Kim Ir-sen, liderul Partidului Comunist și fondatorul Republicii Democrate Nord Coreene a planificat, a gândit și apoi a coordonat în 1974cel mai mare furt de mașini din istoria umanității.
Un articol din publicația online Greek Reporter amintește că în deceniul 70 al secolului trecut, Coreea de Nord a comandat 1.000 de mașini Volvo 144 de la uzina din Göteborg, considerate la acea vreme ca fiind una dintre cele mai sigure și mai puternice mașini din lume.
Vaporul care a transportat sedanurile a descărcat pe cheul nord-coreean o serie de alte alte echipamente mecanice și utilaj minier de la alți producători din țara scandinavă , în valoare de 73 de milioane USD, importurile fiind parte a planului de dezvoltare economică al lui Kim dar suedezii încă mai calculează și azi dobânzi și penalități la factura neonorată după livrarea mărfii. În ultimele cinci decenii datoria totală a nord- coreenilor pentru factura neachitată la Volvo a crescut la aproximativ 330 de milioane de dolari.
În anii ’70, Coreea de Nord a început să importe echipamente din țările occidentale industrializate pentru a-și extinde accesul la capital și tehnologiile străine Kim Ir-sen promițând că vor plăti cu viitoarea producția ori cu materii prime și fie cu produse miniere dar s-a dovedit la scurt timp că regimul comuniștii lui planificase de la început să dea țeapă creditorilor.
Un mesaj postat în 2016 pe contul de Tweeter al Ambasadei Suediei menționa ironic: „Încă merge puternic. Unul dintre Volvo-urile din 1974 este încă neplătit de RPDC. Funcționează ca taxi în Chongjin”, atrăgând atenția că mașinile Volvo 144 furate încă mai sunt folosite de Coreea de Nord, și de cele mai multe ori în scopuri speciale.
Suedia, dând dovadă de mare stăruință, încă mai trimite și acum memorii semestriale către Pyongyang, pentru recuperarea datoriei neachitate cea a devenit între timp cel mai mare furt de mașini din istoria lumii și pentru care niciun producător mondial de autoturisme nu a mai îndrăznit să furnizeze autoturisme noi Coreei de Nord.
În anii ‘70, regatul scandinav percepea Coreea de Nord ca o piață profitabilă ce se industrializa rapid cu bani sovietici iar companii suedeze ca Volvo, ASEA, Kockums, Atlas Copco și Alfa Laval au dorit să își exporte produsele drept pentru care au organizat o expoziție industrială în Pyongyang. Astfel, Suedia a devenit prima țară occidentală care și-a deschis ambasadă în Coreea de Nord. Când situația economică din țară s-a deteriorat, Suedia și-a dat seama că Pyongyang nu va plăti nimic.
Coreea de Nord are doar 30 000 de vehicule în circulație la o populație de peste 25 de milioane de locuitori, majoritatea fiind vehicule militare și copii locale ale mărcilor occidentale.
