Sebastian CĂTĂNOIU ■
Renumit pentru zimbrii și, mai nou, pentru elanii săi, Parcul Natural Vânători-Neamț (PNVN) este autorul și unei performanță mai puțin cunoscute fiind unicul areal românesc din această categorie ce cuprinde două bioregiuni geografice: continentală și alpină.
Această poziționare unică îi conferă o biodiversitate excepțională, reunind peste 3.000 de specii pe o suprafață de doar 30.600 de hectare. Dintre acestea, 134 sunt specii de păsări, unele cuibăritoare, altele migratoare, de pasaj sau care iernează aici, fiecare după pofta inimii. Situate în apropiere, mult mai spectaculoase din punct de vedere al reliefului dar situate doar în bioregiunea alpină, Parcul Național Ceahlău și Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș ”pălesc” din punct de vedere al numărului de specii de păsări, cu doar 95, respectiv 79 de prezențe. Iar dacă e să fim cârcotași și părtinitori, cele mai bine de 360 de specii de păsări din Delta Dunării, au la dispoziție, undeva pe la 600.000 de hectare de sălbăticie…
Știut fiind comportamentul discret al păsărilor, camuflajul lor excelent și complexitatea habitatelor în care trăiesc, de cele mai multe ori avem șansa doar să le vedem pentru câteva clipe în zbor sau să le auzim cântecul venind de prin tufe sau din frunziș. Pentru un observator neexperimentat, aceste întâlniri sunt adesea trecătoare, însă pentru un ornitolog ele reprezintă indicii esențiale despre prezența, distribuția și chiar starea populațiilor de păsări. De fapt, tocmai aceste două elemente, observația vizuală și identificarea după vocalizări stau la baza celor mai utilizate metode de monitorizare a păsărilor. Fie că este vorba despre puncte fixe de observație, sau transecte parcurse pe jos, specialiștii înregistrează fiecare pasăre văzută sau auzită, notând specia, numărul de indivizi, comportamentul și, uneori, direcția de deplasare ori distanța față de observator.
Un pas înainte, mai ales în ceea ce privește speciile de păsări criptice, discrete sau greu de detectat prin observație pasivă, s-a făcut prin metoda redării cântecului (playback method) Metoda constă în redarea, cu ajutorul unui difuzor portabil, a cântecului unui mascul dintr-o specie țintă, pentru a stimula masculii teritoriali din zonă să răspundă vocal sau să se apropie, urmată de înregistrarea răspunsurilor primite. Monitorizarea păsărilor prin metode acustice s-a dovedit a fi o completare utilă a tehnicilor tradiționale, rezultând un set de date standardizat care poate fi supus verificărilor de asigurare a calității. Aceste metodele pot extinde cu ușurință efortul de sondaj dincolo de ceea ce este posibil de realizat cu evaluatori umani, numărul crescut de înregistrări și perioadele lungi de derulare pot crește substanțial ratele de detectare a speciilor de păsări. Există și unele dezavantaje ale abordării acustice, în principal lipsa de indicii vizuale care ar fi utilizate de un evaluator uman pe teren și faptul că abordarea bioacustică statică nu se pretează la pregătirea hărților de distribuție utilizate adesea în evaluările păsărilor. Cu toate acestea, utilizarea împreună a metodelor acustice și a celor tradiționale oferă adesea cele mai bune rezultate generale, deoarece punctele lor forte și punctele slabe sunt complementare.
Începută în 2025, monitorizarea acustică pasivă a păsărilor din Parcul Natural Vânători Neamț, constitue cea mai amplă și sistematică acțiune de colectare automată a datelor ornitologice realizată până în prezent pe cuprinsul acestei arii naturale protejată.
În lipsa unor cunoștințe sistematice pre-existente despre distribuția spațio-temporală a avifaunei PNVN, pentru a crește probabilitatea detectării și colectării unei baze reprezentative de date, suprafața zonei de studiu a fost delimitată în unități de eșantionare uniformizate, ținând cont de numărul mare de specii prezumate, de variabilitatea cerințelor habituale (mărime teritoriu, distanțele de deplasare zilnice, resurse de hrană și distribuția acestora, etc.) și de importanța facilitării procedurii standardizate, pe termen lung.
Unitățile de eșantionare au fost definite prin suprapunerea unui caroiaj de 3×3 km peste harta topografică a zonei. În cadrul fiecărei a doua celule de 3×3 km, au fost amplasate dispozitive de monitorizare audio, programate să înregistreze cu o oră înainte de răsărit și la două ore după, respectiv o oră înainte și după apus. Astfel au fost cumulate zilnic câte cinci ore de înregistrare. Înregistratoarele din gama Wildlife Acoustics și AudioMoth, au fost distribuite spațial în toate habitatele avifaunistice cheie din Parcul Natural Vânători Neamț, pentru eșantionare adecvată. Informațiile au fost colectate în baza unui protocol specific, folosind trei dispozitive electronice diferite (cameră automată cu senzor de mișcare, dispozitiv de monitorizare acustică pasivă și dispozitiv de înregistrare a datelor de temperatură – data logger). Toate au fost amplasate de către personal pregătit corespunzător, în locuri pre stabilite, numite „stație de monitorizare”.
Programul de monitorizare a fost structurat în patru sesiuni distincte, acoperind perioade cheie din ciclul anual al păsărilor.
Prima sesiune s-a desfășurat între 23 iunie și 26 iulie 2025, perioadă caracterizată prin activitate vocală intensă, comportamente teritoriale și hrănirea puilor.
A doua sesiune, între 23 septembrie și 19 noiembrie 2025, a vizat surprinderea speciilor aflate în pasaj, a celor sedentare în pregătirea sezonului rece și a prezențelor tardive ale migratorilor.
A treia sesiune, între 21 ianuarie și 10 martie 2026, a acoperit perioada de iarnă și începutul activității pre-reproductivă, iar a patra, între 11 mai și 8 iulie 2026, a completat datele din sezonul cald.
Folosirea tehnologiilor moderne de înregistrare și analiză acustică a permis documentarea unei diversități avifaunistice remarcabile și obținerea unei perspective detaliate asupra distribuției spațiale și sezoniere a speciilor.
Monitorizarea acustică pasivă a permis identificarea a 111 specii dintre cele 134 specii de păsări identificate și menționate anterior, la care se adaugă alte 53 de specii care nu fuseseră semnalate până în prezent. În total, au fost identificate 164 de specii de păsări, confirmându-se atât eficiența metodei, cât și complexitatea comunităților avifaunistice din parc. Volumul de date colectat este impresionant și reflectă intensitatea efortului de monitorizare. În prima sesiune au fost înregistrate aproximativ 3.800 de ore de sunet, iar în a doua aproximativ 7.000 de ore, totalizând aproape 4 TB de date audio. Sesiunile 3 și 4 au adăugat încă aproximativ 5.700 de ore, respectiv 7.500 de ore de înregistrări, ajungându-se la un total de aproximativ 24.000 de ore de înregistrare și un volum de circa 7,5 TB de date.
Procesarea masivului volum de informații a presupus o etapă complexă de analiză prin metode automate și semi-automate de identificare a vocalizărilor, folosindu-se algoritmul de analiză BirdNET și aplicații precum Kaleidoscope și Chirpity. Analiza sonogramelor din primul semestru a ajutat la identificarea a 236.908 sunete atribuite speciilor de păsări, iar în al doilea semestru s-au adăugat alte 461.579 detecții. În total, au fost identificate aproape 700.00 de sunete, fiecare reprezentând o unitate ecologică valoroasă. Acest număr ridicat de detecții confirmă atât intensitatea activității avifaunistice din parc, cât și sensibilitatea tehnologiei utilizate. Înregistrările au permis detectarea unor specii greu observabile prin metode tradiționale, a prezențelor nocturne sau discrete, precum și documentarea unor tipare temporale ale activității vocale.
Dacă în 2025, cele mai frecvent detectate specii au fost pitulicea mică (Phylloscopus collybita), măcăleandrul (Erithacus rubecula) și mierla (Turdus merula), cumularea datelor cu înregistrările din 2026 au arătat că cele mai detectate specii de păsări din Parcul Natural Vânători Neamț au fost pițigoiul de brădet (Periparus ater), țicleanul (Sitta europaea) și sturzul de vâsc (Turdus viscivorus).
Având în vedere că mai bine de 80% din suprafața PNVN este acoperită cu pădure au fost identificate opt din cele nouă specii de ciocănitori care se întâlnesc în România, singura absentă fiind ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus) care preferă livezile, parcurile și localitățile. Lipsa acesteia din înregistrări se poate datora și faptului că dispozitivele acustice au fost amplasate cu precădere în păduri și pajiști, din rațiuni evidente acestea nu au fost distribuite în intravilan. În ceea ce privește păsările răpitoare de noapte, au fost identificate nouă specii din cele 10 care cuibăresc regulat în România, inclusiv buha (Bubo bubo) cea mai mare răpitoare de noapte cu o anvergură a aripilor ce ajunge până la 170 cm și ciuvica (Glaucidum paserinum) cea mai mică răpitoare nocturnă, cu o anvergură a aripilor de doar 30-40 cm. (foto 5)
Printre aparițiile rare, marcate cu semnul întrebării în baza de date din cauza numărului redus de înregistrări, se numără cocoșul de munte (Tetrao urogallus) cu cinci înregistrări, cristelul de câmp (Crex crex) și capîntortura (Jynx torquilla) cu două înregistrări, acvila de munte (Clanga chrysaetos) și acvila țipătoare mare (Clanga clanga) detectate în câte o locație.
Rezultatele obținute demonstrează că monitorizarea acustică pasivă este un instrument esențial pentru evaluarea biodiversității avifaunistice. Metoda oferă o acoperire spațială și temporală superioară observațiilor directe, reduce influența subiectivă a observatorului și permite colectarea continuă a datelor în condiții variate de mediu. În plus, arhivarea înregistrărilor permite reanalizarea ulterioară a datelor, inclusiv pentru validarea rezultatelor sau detectarea unor specii neidentificate inițial. Pentru obținerea acestor rezultate s-a beneficiat de expertiza și dăruirea colegilor de la Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice, în cadrul proiectului “Ținutul Zimbrului: conservare, educație și turism în Parcul Natural Vânători Neamț”, finanțat de #Fundația OMV Petrom prin programul “Verde pentru Viitor” ediția 2.0, dezvoltat de #FDSC și #ProPark. Proiectul este implementat de Asociația de Ecoturism din România(AER), în parteneriat cu RNP Romsilva – Administrația Parcului Natural Vânători Neamț, Asociația Mioritics și Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice.
[/responsivevoice]
