Emil ȚÎRCOMNICU ■
La inițiativa lui Nicolae Gh. Nicea, un grup de români macedoneni din Bazargic a aderat la Societatea de Cultură Macedo-Română, în anul 1922.
Când se vorbește despre macedoromânii din teritoriul Dobrogei de Sud, alipit României după războaiele balcanice, în anul 1913, se crede greșit că aceștia ar fi început să vină, prin colonizare și împroprietărire, la sfârșitul anului 1925. Imediat după preluarea provinciei sudice în cadrul administrativ românesc, aici au început să sosească aromâni din spațiul balcanic, mai ales din zonele intrate sub administrarea Greciei și Regatului Sârbo-croato-sloven, din cauza persecuțiilor și din dorința de a pleca din zonele devastate de război. Între negustorii și meșteșugarii aromâni refugiați, au fost și mulți intelectuali, preoți și profesori.
Aromânii au venit individual, iar profesorii care lucrau în învățământul românesc, au fost detașați în unele orașe ale Dobrogei de Sud, cum a fost cazul grupului de profesori de la liceul din Silistra, al cărui director a fost numit, în anul 1914, cunoscutul filolog și profesor Pericle Papahagi.
Desfășurarea Primului Război Mondial, în care și România a intrat, 1916-1918, a dus la refugierea multor români din Dobrogea. Mulți aromâni au luptat în rândurile armatei române. Ei s-au reîntors în anul 1919 în localitățile din Cadrilater, lor alăturându-se alte familii refugiate din localitățile balcanice devastate de război.
Unii dintre acești aromâni din Cadrilater au reușit să se integreze în rândul administrației românești, ajutând la restabilirea autorității în județele Durostor și Caliacra.
Astfel, în orașul Bazargic și în satele învecinate, așa cum o să vedem, se aflau deja peste 150 de familii de aromâni, în anul 1922.
Iată ce scria Anastase Hâciu în cartea „Aromânii. Comerț, industrie, arte, expansiune, civilizație”, 1936, p. 488:
„După 1918 – a doua perioadă [după perioada de la 1913-1916 n.n.] – lumea aromânească crește ca număr și calitate, cu deosebire la Bazargic, unde, numără astăzi, peste 120 negustori așezați, deosebit de aceia nestatorniciți care abundă prin toate târgurile și satele provinciei. Comerțul de predilecție rămâne același: cereale, vite, lânuri, brânzeturi. Mulți din ei au reușit să acapareze o bună parte din industria derivatelor laptelui – mai ales brânzeturi albe și cașcavaluri, de la turmele proprii sau prin arendarea cășeriilor. Dar s-au ocupat și cu exploatări de păduri și negoț de lemne, cu comerțul bănos de vinuri, cu brutării și măcelării, cu manufacturi și alte meșteșuguri; croitori, cofetari, lăptari, crâșmari, hangii, argintari etc.”
La începutul anului 1922, la inițiativa unui aromân, Nicolae Gh. Nicea, un grup de aromâni s-au mobilizat și au trimis o scrisoare de adeziune la Societatea de Cultură Macedo-Română, pentru ca aceasta să le cunoască și să le apere interesele. În acest sens au și strâns cotizații de câte 100 de lei, pe care le-au trimis Societății.
„Bazargic 3 februarie 1922
Stimate Domnule Președinte
Noi, românii Macedoneni, stabiliți în Bazargic, consfătuindu-ne că trebuie să fim toți membri ai Societății de Cultură Macedo-Română, fiind sufletul mișcării noastre naționale încă de la primele zile ale redeșteptării noastre naționale, ne-am hotărât ca în cursul acestei luni să facem o întrunire a tuturor macedonenilor aflători în acest oraș și împrejurimi ca, cu aprobarea Dei Voastre să fondăm în acest oraș o sucursală a Societății. Am găsit chiar de cuviință, ca până la acea dată să începem cu strângerea de cotizații. După recensământul pe care l-am făcut, suntem aproape 100 de persoane stabilite în oraș și în împrejurimi, fără Balcic și Cavarna. Subsemnatul am fost însărcinat cu facerea listei și am încasat până în prezent sumele de mai jos arătate, adică de la fiecare persoană câte 100 lei pentru înscriere și cotizație, pentru care vă rugăm să binevoiți a se elibera chitanțe pe numele fiecăruia, arătate mai jos, și trimise toate pe adresa mai jos notată.
Vă mai rugăm să ne trimiteți statutele Societății precum și mai multe exemplare din dările de seamă din anul trecut așa ca toți membrii să fie în curent cu activitatea Societății.
Vă mai rog asemenea să trimiteți pentru Dl Gheorghe N. Nibi un certificat de naționalitate,a lăturându-vă și cuvenita petițiune, precum și pentru Dl Anton Gh. Policaria.
Cu stimă, Nicolae Gh. Nicea.
Adresa: „Cofetăria Universală” Bazargic, jud. Caliacra
Str. Regina Elisabeta nr. 9”
(SANIC, fond SCMR, dos. 105, f. 11).
Pe pagina următoare au fost trecute 55 de nume, specificându-se și localitățile de proveniență din regiunile de baștină din Balcani, precum și faptul că au achitat câte 100 de lei.
Numele petiționarilor:
- Nicolae Gh. Nicea originea: Veria lei 100
- Foti Ceauși ,, Pisoderi lei 100
- Dinci I. Atanas ,, Giumaia de Sus lei 100
- Mita T. Culerdă ,, ,, lei 100
- Sterie N. Zicu ,, ,, lei 100
- Mișu T. Sterie ,, ,, lei 100
- Lachi St. Chiriazi ,, ,, lei 100
- Gheorghe St. Chiriazi ,, ,, lei 100
- Vasile Zeana ,, ,, lei 100
- Lazăr Țapu ,, Moloviște lei 100
- Naum Cozma ,, ,, lei 100
- Vasile Nuși ,, Perivoli lei 100
- Iuliu Nuși ,, Perivoli lei 100
- Ioan Goschin ,, Veria lei 100
- Toma Nicolau ,, Nijopole lei 100
- Sterie Golea ,, Moloviște lei 100
- Gheorghe Nebi ,, Perivoli lei 100
- Tache Nebi ,, Perivoli lei 100
- Sterie Nebi ,, Perivoli lei 100
- Gogu Nebi ,, Perivoli lei 100
- Mihail Beșiu ,, Samarina lei 100
- Stamate Goti ,, Turia lei 100
- Sterie Caranica ,, Veria lei 100
- Nicolae Gh. Tanașoca ,, Veria lei 100
- Gheorghe Ap. Tanașoca ,, Veria lei 100
- Tache Ap. Tanașoca ,, Veria lei 100
- Mihail Handuri ,, Veria lei 100
- Hrista Roșu ,, Veria lei 100
- Nacu Exarhu ,, Abela lei 100
- Dumitru Ciulea ,, Vlaho Clisura lei 100
- Naum Ghica ,, Crușova lei 100
- Gheorghe Zamani ,, Veria lei 100
- Anton Gh. Pahicana ,, Veria lei 100
- Miha Zografu ,, Crușova lei 100
- Nicolae Cupenco ,, Niveasta lei 100
- Petre Hrisicu ,, Vlaho Clisura lei 100
- Tanasache Gh. Tanașoca ,, Veria lei 100
- Aurel Constantinescu ,, Perivole lei 100
- Pericle Pemtifranu ,, Perlepe lei 100
- Gheorghe Ste. Sarapu ,, Veria lei 100
- Nicolae Cicma ,, Turia lei 100
- Pando Griva ,, Pisoderi lei 100
- Eftimie Gh. Bișta ,, Magarova lei 100
- Costică Garibald ,, Veria lei 100
- Hrista Velo ,, Moloviște lei 100
- Petre Velo ,, Moloviște lei 100
- Costa Velo ,, Moloviște lei 100
Total 4700 patru mii șapte sute
Ion Gh. Nicea Principele Carol Nr. 9 Bazargic
- Alex Gurguli ,, Moloviște lei 100
- Ioan Gurguli ,, Moloviște lei 100
- Nicolae Lagara ,, Moloviște lei 100
- Costică Comatti ,, Moloviște lei 100
- Gh. Zissu Costa ,, Moloviște lei 100
- Tașcu St. Zica ,, Moloviște lei 100
- Jifcu Pan
- Nicola I. Stilla
Lei 5500 fără remiză” (SANIC, fond SCMR, dos. 105, f. 12).
Rezoluția trecută pe solicitare a fost „7 septembrie. În discuția Consiliului de 35”.
În Ședința Consiliului de 35 al SCMR, din 12 noiembrie 1922, s-a discutat solicitarea macedoromânilor din Bazargic, prezentarea fiind făcută de Tașcu Pucerea. Nicolae Nicea a stăruit prin inițiativa sa să înscrie în Societate 55 de membri, trimițând și suma de 5500 lei, reprezentând cotizații. Toma Dinischiotu a propus să se constituie o filială a SCMR la Bazargic. Propunerea a fost acceptată. (SANIC, fond SCMR, dos 108, f. 23 verso).
responsivevoice
