Stoica LASCU ■
În urmă cu o săptămâna a avut loc la Chișinău un memorial eveniment științific cu adânci semnificații în care Biblioteca Națională a Republicii Moldova a fost gazda Conferinței Științifice Naționale cu participare internațională „Învățământul teologic în spațiul basarabean: fluxuri și refluxuri”, manifestare organizată cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la deschiderea, la Chișinău, a Facultății de Teologie (8 noiembrie 1926) (formal, ca structura a Universității din Iași).
Conferința a fost organizată de Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română) și Institutul de Istorie din cadrul Universității de Stat din Moldova [USM], Facultatea de Istorie a Universității „A. I. Cuza”, Iași, în parteneriat cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Muzeul Brăilei Carol I, Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM) și Editura Lexon-Prim.
Inaugurarea primei instituții universitare în Basarabia a fost considerată, în epocă, „cel mai mare eveniment dela unire încoace”. Ea a funcționat până în anul 1940: „Facultatea de teologie din Chișinău, prin activitatea profesorilor ei în sălile de curs şi de seminarii şi prin numeroasele conferinţe ţinute în colţurile cele mai depărtate ale Basarabiei, au contribuit mai mult decât oricare altă şcoală la cultivarea şi menţinerea sentimentului naţional şi religios, prin cultură naţională, a conlucrat deci în chip efectiv la înfăptuirea unităţii sufleteşti, consolidând Unirea cu Patria Mamă”.
Astăzi funcționează ca o extensie a Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Dumitru Stăniloae” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
În cadrul Conferinței, au fost susținute (în plen și în cele două secțiuni tematice) 35 de comunicări științifice – între care: Silvia Corlățeanu-Granciuc, doctor în istorie, conferențiar universitar, Institutul de Istorie al USM (Festivitatea de deschidere a Facultății de Teologie din Chișinău, 8 noiembrie 1926), Silvia GROSSU, doctor habilitat în istorie, conferențiar, USM (Demersuri stăruitoare pentru fondarea Academiei Teologice, (Chișinău-București, 1921-1926), Ion NEGREI, cercetător științific, Institutul de Istorie, USM, vicepreședinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (Ctitorii Facultății de Teologie din Chișinău), acad. Andrei Eșanu, doctor habilitat în istorie, consultant științific, Institutul de Istorie al USM, Valentina EȘANU, doctor în istorie, cercetător științific coordonator, Institutul de Istorie al USM (Episcopul Dionisie Erhan (1868-1943) – dascăl și îndrumător al tinerilor basarabeni), Sergiu Musteață, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, Universitatea de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, președintele Asociației Naționale a Tinerilor Istorici din Republica Moldova (ANTIM) (Facultatea de Teologie din Chișinău în oglinda presei interbelice din România), Costin CROITORU, doctor în istorie, conferențiar universitar, director, Muzeul Brăilei „Carol I” (Înființarea Facultății de Teologie din Chișinău reflectată în presa anului 1926), Adrian Dolghi, doctor habilitat în istorie, cercetător științific coordonator, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (Un comunist la Facultatea de Teologie din Chișinău: profesorul Petre Constantinescu-Iași), Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie, Facultatea de Istorie și Filosofie, USM (Activități științifice la Facultatea de Teologie din Chișinău (1926-1940), Nina NEGRU, cercetătoare științifică (Preocupări pentru prezentarea învățăturii creștine în expunere apologetică de către profesorii Facultății de Teologie din Chișinău Ioan Gh. Savin, Serghie Bejan și Constantin N. Tomescu), Anatol Petrencu, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, Facultatea de Istorie și Filosofie, USM, președinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România (Gala Galaction despre Facultatea de Teologie din Chișinău. Articole publicate în revista „Viața Basarabiei” (1932-1944), Mircea Bejenar, preot, doctorand, Școala Doctorală USM (Nichifor Crainic, creatorul misticii ortodoxe academice românești, în mediul teologic din Chișinău), Polina LUNGU, doctor în istorie, conferențiar universitar, Universitatea Tehnică a Moldovei. Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul (Alexandru V. Boldur – profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău), Iulian Rusanovschi, avocat, doctor în drept, lector universitar, BAA „Rusanovschi Iulian şi partenerii” (Facultatea de Teologie Ortodoxă din Chișinău (1926–1941). Înființare, organizare și desființare (aspecte juridice); ș.a.
Întru reamintirea acestui fapt de cultură de însemnătate națională, oferim cetitorului câteva repere-atestări contemporane privind înființarea și evoluția primului așezământ universitar din spațiul dintre Prut și Nistru al României Întregite.
Dela decanatul Facultăţii de Teologie
ÎNŞTIINŢARE No. 1
Primim următoarele:
În Chişinău va începe de la 1 noembrie 1926 a funcţiona Facultatea de Teologie, pendinte de Universitatea de Iaşi, având deocamdată cursuri pentru anul I şi II.
Catedrele pentru aceşti doi ani de studii sunt:
1. Introducerea în Vechiul Testament şi Arheologia Ebreilor.
2. Limba ebraică şi Exegeza Vechiului Testament.
3. Introducerea la Noul Testament şi Gramatica dialectului alexandrin.
4. Exegeza Noului Testament şi Teologia biblică.
a) O conferinţă pentru Ermineutică, Enciclopedie şi Metologie teologică.
5. Istoria bisericească veche până la 1453 în Orient şi 1317 în Occident.
6. Istoria bisericească nouă cu privire specialii asupra bisericeilor ortodoxe.
7. Patrologia.
8. Filozofia (Logica, Teoria cunoştinţei, Metafizica şi Istoria Filozofiei).
9. Istoria literaturei române.
10. Literatura religioasă modernă.
b) O conferinţă de Istoria artei creştine.
Persoana, care doreşte a ocupa una din aceste catedre, va înainta cererea, până la 10 octombrie 1926, către onor. Ministerul Instrucţiunii Publice (Direcţia Învâţământului Superior), arătând catedra ce solicită, titlurile de studii ce le are şi alăturând la cerere şi un memoriu de activitatea sa ştiinţifică şi de lucrările la specialitate publicate, din care va ataşa câte un exemplar.
Catedrele pentru anii III şi IV se vor fixa ulterior.
ÎNŞTIINŢAREA No. 2
În Chişinău va începe de la 1 noembrie 1926 a funcţiona Facultatea de Teologie, pendinte de Universitatea de Iaşi, având deocamdată cursuri pentru anul I şi anul II.
Tinerii ortodocşi şîi clericii, cari doresc să urmeze această facultate, vor înnainta cererile, lor timbrate către Decanat (provizoriu la Cancelaria Consiliului Eparhial Chişinău) până la 10 octombrie a.c.
I. Au dreptul să ceară înscrierea în anul I următorii:
a) absolvenţii cu diplomă ai Seminariilor teologice din Vec. Regat;
b) absolvenţii liceelor din ţară, secţia clasică;
c) cât priveşte pe elevii actuali din cl. 6 ai Seminarului teologic Chişinău (cari au deja 9 clase seminariale) vor fi admişi să dea examenul de diplomă şi apoi ca studenţi an. I numai după ce se va primi aprobarea ministerială.
II. Au dreptul să ceară înscrierea in anul II toţi absolvenţii cu diplomă, clerici sau mireni, ai Seminarului teolog. Chişinău (cu 10 clase).
Pe lângă cererea de înscriere, se vor alătură:
1. actul de naștere — mitrica;
2. certificatul de botez (de la seminariştii sau liceiştii născuţi la Vechiul Regat);
3. diploma de absolvirea seminarului sau a liceului, secţia clasică;
4. o recipisă de plata taxei de 30 lei la percepţia fiscală în contul Ministerului Instrucţiunii;
şi 5. o fotografie a petiţionarului, de mărimea obicinuită pentru carnete de identitate. Cât priveşte însă clericii basarabeni, cari își au actele la arhiva Arhiepiscopii Chişinău, aceia vor înnainta pe lângă cerere: a) recipisa, de plata taxei de 30 lei şi b) fotografia, arătând la cerere data şi locul naştereu, anul absolvirei Seminarului şi anul hirotoniei, cât şi parohia pe seama căreia s’a hirotonisit. Ceilalţi clerici, cari au diploma şi mitrica la dânşii sau depus la celelalte două episcopii, se vor înnainta la original pe lângă cerere, odată cu recipisa şi fotografia.
Toţi clericii din Basarabia, caii şi ci din restul ţârei vor prezenta pe lângă cererea cu actele amintite şi învoirea canonică a Prea Sfinţiţilor Chiriahi respectivi de a urma la Facultate (Clericii din Arhiepiscopia Chișinău, vor trimite petiţia către Chiriarh pentru învoirea canonică).
Pentru studenţi va fi şi internat, dar locurile şi condiţiile de primire nu sunt încă definitiv stabilite – („Dimineaţa”, 26 septembrie 1926).
Marele eveniment cultural dela Chișinău
–
Inaugurarea nouei facultăți de teologie
CHIȘINĂU, 8.— Azi au început marile serbări pentru inaugurarea primei facultăţi de teologie înfiinţată în capitala Basarabiei.
Am socotit folositor să solicit, cu acest prilej, părerile fruntașilor culturii basarabene asupra acestui important eveniment cultural.
Redăm în cele ce urmează răspunsurile primite.
Fruntașii basarabeni despre noua facultate de teologie
Sfântul Sinod acordase încă în 1923 binecuvântarea sa canonică, pentru deschiderea acestei instituții culturale. Facultatea era aşadar hotărîtă, în principiu. D. ministru Petrovici realizând această facultate şi înfiinţând-o la Chişinău, a făcut prin aceasta un luare act istoric. Numele său va trebui pomenit cu cinste în cartea de aur a neamului deoarece a umplut un mare gol în cultura românească de peste Prut.
CE TREBUE SA FIE FACULTATEA DE TEOLOGIE DIN CHIŞINĂU
Facultatea de teologie din Chişinău trebue să fie un nucleu luminos în viaţa Basarabiei, iar sfera ei de influență trebue să se întindă şi peste hotarele acestei provincii, fiind un far cultural pentru românii de peste Nistru. Lumina ei tricoloră trebue să împrăştie raze între românii transnistrieni. Ea trebue să exercite o mai mare vrajă între românii de peste hotare. Dar strălucirea ei trebue să se reverse şi asupra populaţiei româneşti din Basarabia, la sate şi la oraşe, asupra populaţiei de alt neam, şi altă credinţă decât noi. Să nu rămâe nici o nevoie, nici o lipsă, asupra căreia noua facultate să nu-şi spue cuvântul.
Decan, preot I. Mihălcescu
CEL MAI MARE EVENIMENT DELA UNIRE ÎNCOACE!
Inaugurarea la Chişinău a nouei facultăţi de teologie, reprezintă cel mai mare eveniment întâmplat de launire încoace. Românii basarabeni au două motive ca să sărbătorească marea zi de astăzi.
În primul rând din lupta dusă în jurul oraşului de reşedinţă a nouii facultăţi a ieşit biruitoare Basarabia. În al doilea rând cu ziua de astăzi se deschide o nouă eră în viaţa Basarabiei. Înfiinţarea noului locaş de înaltă cultură era reclamată şi de necesităţi politice, ea fiind o dovadă şi o chezăşie că România va stăpâni deapururi provincia dintre Prut şi Nistru.
O facultate de teologie are menirea a ridica clerul, a-i îmbogăţi cunoştinţele teologice şi a mări autoritatea morală religioasă a bisericii române.
I. Pelivan
CE AŞTEPTĂM DELA STUDENŢII TEOLOGI
Studenţimea noastră de două decenii încoace şi-a statornicit o viaţă națională deosebit de importantă. Studenții şi-au dat seama că sunt chemați ajute la desvoltarea sufletului poporului nostru. Pentru realizarea acestui țel ei au organizat şezători literare şi au înfiinţat în atâtea locuri biblioteci populare. Activitatea lor este o pildă frumoasă pentru educaţia poporului. Nădăjduim că printre studenţi va apărea un nou Badea Cârţan, care va duce în spinare cărţi numeroase în satele lipsite de cultură. Vom avea acum şi în Basarabia serbări Naţionale la sate, în fruntea cărora va sta studenţimea noastră. Nu ne îndoim că studenţii teologi vor înţelege rolul ce le incumbă şi că vor şti să păstreze liniştea şi buna cuviinţă ce trebue să aşteptăm dela luminătorii de mâine ai satelor.
Tomescu profesor la noua facultate
UN SALUT ȘI O CERERE
Inaugurarea nouei facultăţi de teologie trebue socotită ca un început de realizare a unui învăţământ superior în Basarabia. Această inaugurare trebue salutată cu căldură de toţi cei ce au dorit să vadă o universitate românească la Chişinău.
Aşezământul a cărui inaugurare se sărbătoreşte astăzi, va fi un nou factor pentru desvoltarea provinciei. Dacă statul român a găsit posibilitatea, să satisfacă nevoile religioase ale populaţiei de aci, va trebui să găsească mijlocul să satisfacă, şi interesele generale ale culturii superioare basarabene.
Astăzi obştiile omeneşti nu se pot baza numai pe cultura bisericească. Popoarele şi statele au atâtea nevoi, încât numai aşezămintele de cultură bisericească nu se pot da tot ce le trebue. Biserica va fi recunoscătoare pentru înfiinţarea acestui locaş de cultură bisericească, dar se cere înfiinţarea unei universităţi complecte. Atunci Basarabia va fi egală cu celelalte provincii româneşti şi va fi în adevăr un factor important pentru cultura românească.
Pan Halippa
Cum a decurs festivitatea
CHIŞINĂU, 8.— Prin amploarea şi entusiasmul spontan cu care s’a desfăşurati festivitatea de astăzi din capitala Basarabiei prilejuită de inaugurarea facultăţii de teologie a căpătat în sine un pronunţat caracter de eveniment naţional cultural.
PAVOAZAREA ORAŞULUI
În vederea sărbătorirei zilei în care se dăruia provinciei noastre pentru prima dată dela unire încoace un aşezământ cultural de importanţa, nouei facultăţi teologice, Chişinăul s’a împodobit cu tot ce a avut mai bun şi mai frumos.
Pe o întindere de câţiva chilometri începând dela gară până în faţa clădirii nouei facilităţi aşteptau înşiruite pentru întâmpinarea distinşilor oaspeţi elevii şi elevele tuturor şcolilor din localitate.
Balcoanele locuinţelor au fost împodobite frumos cu verdeaţă, culori şi steaguri naţionale.
SOSIREA OASPEŢILOR
La orele 11 şi jumătate trenul special intră în gară. Din el descind d-nii miniştri Petrovici, Lupaş şi Văleanu, urmaţi de profesorii universitari şi studenţi din Iaşi, Bucureşti şi Cernăuţi. Mulţimea izbucneşte în urale ovaţionându-i. Muzicele cântă imnuri naţionale. D. primar Sebastian Teodorescu salută la coborâre pe d. Petrovici. După aceea oaspeţii iau loc în trăsuri şi automobile îndreptându-se spre catedrală, unde a fost oficiat un tedeum de către arhiepiscopul Gurie al Basarabiei.
Festivitatea din sala eparhială
La orele 1 şi jumătate a avut loc în sala eparhială festivitatea inaugurării nouei facultăţi de teologie. Primul a luat cuvântul arhiepiscopul Gurie al Basarabiei.
DISCURSUL ARHIEPISCOPULUI GURIE AL BASARABIEI
Dreptul de stăpânire asupra unui teren de pământ se manifestă prin libera cultivare a acelui teren. Asemeni şi dreptul de stăpânire asupra unei provincii cu locuitorii ei se manifestă prin aplicarea energiei spirituale faţă de acea provincie.
Deschiderea facultăţii de teologie din Chişinău este un eveniment de o rară însemnătate naţională românească. Prin inaugurarea acestei facultăţi la Chişinău se înfăptueşte o dorinţă adâncă, o dorinţă sinceră a clerului şi credincioşilor din Basarabia. Acum fiecare preot basarabean are posibilitatea să se înscrie în facultate, să cerceteze, să asculte din când în când lecţiile profesorilor facultăţii. Pe lângă aceasta însemnătate vremelnică în împrejurările momentului, facultatea de teologie are o mare însemnătate generală în instrucţia şi educaţia tineretului viitorilor candidaţi de preoţi.
Necesitatea instituţiei superioare de învăţământ teologic in Basarabia a a fost recunoscută de însăşi maiestatea sa, gloriosul nostru rege Ferdinand I, care şi-a exprimat dorinţa sa fostului ministru de culte d. Octavian Goga ca să înfiinţeze în Chişinău această instituţie încă din anul 1923.
TELEGRAMELE
Profesorul universitar Bogdan, rectorul universităţii din Iaşi citeşte telegramă semnate de arhiepiscopul Gurie şi decanul facultăţii adresate suveraniului, generalului Averescu şi patriarhului.
Discursul d-lui ministru al instrucţiei
D. Petrovici, ministrul instrucţiunii publice, luând cuvântul spune între altele: Mi-e teamă că nu am să găsesc astăzi cuvinte spre a putea exprima îndeajuns bucuria de a vedea visul meu devenit realitate. Visul meu era să contribui la un eveniment naţional. De data aceasta nu am visat ca un răzvrătit singuratic şi simţind în inima mea bătălie intereselor țării neconstituite aşa după cum focul din adâncurile pămăntului i se arată de pe piscurile lui cele mai înalte prin vulcane – tot aşa ceea ce este mai adânc în viaţă se arată pe culmea visurilor oamenilor îndrăzneţi.
De aceea n’am dat niciodată îndărăt când întâlneam obstacole din partea unora sau altora, mă gândeam la biblicile cuvinte: „Iartă-i Doamne că nu ştiu ce fac”.
Pentruce oare să nu fie la Chişinău o facultate de teologie? Pentruce dintre toate provinciile alipite singură Basarabia să nu aibă o şcoală superioară. Nu-mi aduc aminte nimic care să aşeze Basarabia mai prejos decât celelalte provincii. Mi-aduc aminte însă ca ceva care poate s’o aşeze mai presus. În 1918 Basarabia s’a unit cea dintâi cu patria mama. Ea a fost gornistul la al cărui semnal s’au adunat rând pe rând toate celelalte provincii. Eu am vrut să fac o bucurie basarabenilor și am constatat această bucurie astăzi când am văzut Chișinăul până la Prut transformat într’o pădure de steaguri tricolore izvorâte peste noapte din bucuria tuturor. Așa după cum Iașul este metropola ştiinţei profane pentru toată Moldova doresc ca Chişinăul să fie metropola ştiinţelor religioase pentru tot cuprinsul Moldovei.
CUVÂNTAREA RECTORULUI UNIVERSITĂŢII DIN IAŞI
Apoi a luat cuvântul d.dr. Bogdan rectorul universităţii din Iaşi.
Cu prilejul acestei impunătoare serbări aduc moldovenilor dintre Prut şi Nistru salutări frăţeşti din partea universităţii din Iaşi. Am credinţa că în acest moment se scrie o pagină deosebit de însemnată în istoria culturei neamului nostru. Basarabia s’a alipit la ţara mumă, noi îi dăm acum sufletul nostru.
Universitatea din Iași vă îndeamnă să veniţi să vă astâmpăraţi setea la izvorul curat şi binefăcător al culturii naţionale, după cum feciorii şi fiicele voastre aleargă numeroşi la Iaşi pentru a-şi lua părticica din suflarea calda şi înviorătoare a universităţii de acolo. Nu ne îndoim nici o clipă că tot aşa veţi alerga la noul aşezământ ce vi se pune ajun la îndemână pentru slava lui Dumnezeu şi înălţarea patriei.
Înainte de a termina rog pe d. ministru al instrucţiunii să primească mulţumiri pentru că pe de o parte a dat fiinţă acestui aşezământ iar pe de alta a binevoit să onoreze cu prezenţa sa această sfântă şi înălţătoare solemnitate. Adresez de asemenea călduroase mulţumiri înalt prea sfinţiei sale arhiepiscopului Chişinăului pentru străduința neonbosită ce a pus pentru a transforma în realitatea ceea ce era numai o dorinţă vie. Exprimând mulţumiri şi d-lor voastre tuturor cari aţi ţinut să fiţi de faţă la solemnitate, declar deschie cursurile facultăţii de teologie cu sediul la Chişinău, dar care este trup din trupul universităţii din Iaşi.
În numele senatului universitar din Iaşi vorbeşte d. profesor Costescu decanul facultății de litere.
CUVÂNTAREA PĂRINTELUI MIHĂLCESCU
Preotul Mihălcescu decanul facultăţii de teologie din Chişinău, luând cuvântul spune următoarele:
Bucuria şi veselia populaţiunii creştine a Basarabiei dela Mare la Hotin, dela Nistru la Prut nu cunoaşte astăzi margini. Se bucură şi se înveseleşte cu drept cuvânt astăzi românii basarabeni pentrucă visul pe care şi l’au făurit ca cel mai scump odor timp de o sută şi mai bine de ani sub jug strein s’a împlinit. Noul născut care dă prilej la atât de mari veselii şi bucurii nădâjduesc că va fi ca toţi copiii pe cari Dumnezeu îi hotărăşte de împlinirea unei rugăciuni, va fi un copil năzdrăvan, un copil minunat, cum a fost Isaac, Samuel, Ioan Botezătorul şi toţi feţii frumoşii şi Ilinele noastre Conzânzene.
Ca să se vadă mai bine că mobilul bucuriei obşteşti de astăzi nu este iluzoriu las să vorbească în locul meu câteva documente din care va reuşi cu câtă înfrigurare a fost el aşteptat. S’au primit până acum 454 de cereri de înscriere în tânăra noastră facilitate. După sex, studenţii noştrii sunt 440 bărbaţi şi 19 femei. După starea civilă 217 clerici şi 223 laici. După ocupaţii: 2 doctori, 5 avocaţi, 1 inginer, 3 profesori, 1 ofiţer.
În numele şi din partea nouei facultăţi salut pe înalt sfinţia sa arhiepiscopul Gurie, pe ministrul Petrovici şi pe toţi acei care au venit aci cu gând şi intenţii bune pentru facultatea noastră.
Termină dând citire unei adrese a arhiepiscopului Gurie către noua facultate din care şi arhiepiscopia Basarabiei donează 7 burse pentru 17 studenţi din cele 7 provincii ale ţării. Citeşte mai multe telegrame primite dela cei cari n’au putut lua parte la festivitatea inaugurării.
DISCURSUL DLUI MINISTRU LUPAŞ
În numele Academiei române a vorbit d. ministru Lupaş. Dup arată că este mandatarul Academiei române pentru a lua parte la serbarea neamului în Basarabia, unde se pune temelia unei instituţii de pe urma căreia vor eşi imprăştietorii de lumină şi istoria neamului. Lupta ce o dăm în popor este lupta intelectuală. Sunt fericit că şi Basarabia şi-a confitat dreptul; de astăzi are localul ei pentru răspândirea limbei şi literaturei româneşti.
ÎN NUMELE CELORLALTE UNIVERSITĂŢI
În numele Universităţii din Cluj a vorbit d. Onisifor Ghibu.
În numele universităţii din Cernăuţi a vorbit d. profesor Drăgănescu, în numele facultăţii teologice din Bucureşti a vorbit preotul Popescu Mălăeşti.
Facultatea teologică din Cernăuţi a fost reprezintată prin d. profesor Gheorghiu.
CUVÂNTAREA D-LUI NICHIFOR CRAINIC
În numele patriarhului Miron Cristea, a ministrului de interne şi a ministrului de culte şi arte a vorbit d. Nichifor Crainic secretarul general al ministerului cultelor şi profesor la noua facultate.
„Cenușăreasa politicii româneşti – spune d-sa – Basarabia intră în sfârşit în regimul marilor răsplătiri. Fica mult certată până încă eri, ea se dovedeşte de a fi de azi încolo prea mult iubită. Facultatea de teologie ce i se dăruiește, pe care d. ministru Ion Petrovici a apărat-o împotriva tuturor adversarilor cu îndârjire intransigentă de cavaler al cetăţii lui Dumnezeu răstoarnă pentru totdeauna o eră de jigniți într’o eră de satisfacţii.
Guvernul care numără atâtea personalităţii culturale a venit cu un program cultural şi marele fapt care este înfiinţarea, acestei facultăţi nu era decât o chestiune de onestitate şi de consecvenţă cu programul propus. Începând opera culturală cu o şcoală a ştiinţei sacre ne simţim în tradiţia seculară a neamului nostru care s’a început şi şi-a isprăvit toate lucrurile mari cu gândul la Dumnezeu şi ne simţim totodată în ritmul înaintat al vremei acesteia în rare revirimentul religios se înstăpâneşte din nou în lume. Fondând această facultate teologică în numele moldoveanului Petru Movilă care a dat credinţei răsăritene nemuritorul document al Mărturisirii ortodoxe, fondăm în acelaş timp încă un templu al culturei româneşti pe care o dorim salvată de ultimile rătăciri ale relativismului raţionalist şi să o vedem desvoltându-se sub bolta de cer a ortodoxismului care este singurul ei element prielnic şi viu.
În numele ministrului meu d-l Vasile Goldiş care zilele trecute a poposit cu „Astra Ardeleană” pe plaiurile Basarabiei, şi în numele ministrului de interne, în numele acestor doi miniştri ardeleni, care ştiu ce însemnează sufletul unei provincii desrobite fac urări de prosperitate facultăţii de teologie din Chişinău, pentru perfecţionarea sufletului românesc cu gloria marelui Dumnezeu.
D. Crainic dă apoi citire unei adrese trimisă prin d-sa arhiepiscopului Gurie de către Patriarhul Miron.
DISCURSUL D-LUI S. NIŢĂ
Cel din urmă a luat cuvântul d- Sergiu Niţă ministrul Basarabiei. D-sa a făcut o paralelă între situaţia şcolară de acum a Basarabiei şi aceea de dinaintea unirii. Înainte de unire satele Basarabiei nu aveau şcoli, numai centrele mari aveau şcoli unde însă nu puteau pătrunde decât copii celor privilegiați.
Acum după 8 ani dela unire nu există sat în Basarabia care să nu aibă una sau două şcoli unde copiii sătenilor se pot adăpa la izvoarele culturii româneşti.
Astăzi Basarabia are ceea ce nici în vis nu cuteze să întrevadă: Are o şcoală superioară.
La orele 4 a avut loc în sala de festivităţi a Seminarului teologic un banchet la care au fost limitate peste o mie de persoane.
La şampanie au luat cuvântul primarul oraşului, părintele Gala Galaction etc.
Seria toasturilor a fost încheiată de d. ministru Petrovici.
La orele 9 a avut loc la Teatrul Naţional o producţie artistică literară a studenţilor teologi din anul întâi.
Mâine cu trenul de 10 d. ministru Petrovici împreună cu ceilalţi oaspeţi va părăsi oraşul plecând spre Bucureşti – („Dimineaţa”,10 noiembrie 1926).
D. ministru Petrovici despre noua facultate de teologie
–
Interview expres cu ministrul instrucţiunii publice
CHIŞINĂU, 8.— Înainte de intrarea în stație trenului care aducea în capitala Basarabiei pe oaspeţii veniţi să asiste la festivităţile inaugurării nouei facultăţi de teologie, un reprezentant al redacţiei noastre din Chişinău a obţinut în vagonul ministerial următorul interview expres cu d. I. Petrovici ministrul instrucţiunii publice.
ÎNSEMNĂTATEA FACULTĂŢII
— Ce ne puteţi spune – a fost prima întrebare pusă d-lui Petrovici – despre însemnătatea facultăţii de teologie din Chişinău?!
— Dacă de acum înainte nu voiu face ca ministru al instrucţiuniipublice nimic, sau voiu face greşeli – a spus d. Petrovici – voiu socoti totuşi că am avut o activitate rodnică prin faptul că am înfiinţat o facultate de teologie la Chişinău.
EXISTENŢA NOUII FACULTĂŢI NU E PRIMEJDUITĂ
— Doi foşti miniştri liberali de instrucţie s’au exprimat hotărât contra înfiinţării facultăţii de teologie la Chişinău. Nu credeţi că în cazul revenirii liberalilor la putere existenţa noii facultăţi din Chişinău ar fi primejduită?
— Liberalii se laudă chiar de pe acum că vor muta facultatea la Iaşi. De ce să zic? Liberalii nu sunt tocmai atât de proşti să comită o asemenea greşeală, nu sunt însă destul de inteligenţi ca să nu se laude că o vor comite.
VALOAREA INTELECTUALĂ A PROFESORILOR
— Unele cercuri culturale din Basarabia sunt pesimiste cu privire la valoarea intelectuală a unora dintre titularii catedrelor nouei facultăţi. Ce credeţi dvs. în această privinţă? — Cred că am numit tot ce am avut mai bun la îndemână şi sunt bucuros că Î.P.S. patriarhul, luând cunoştinţă de lista nouilor profesori, mi-a spus: — Am un singur regret, că aceşti profesori nu sunt la facultatea din Bucureşti.
BUNUL MERS AL CURSURILOR
— Nu credeţi că faptul că un profesor cum e da pildă d. Nichifor Crainic, secretar general al ministerului de culte, nefiind din localitate şi având şi alte misiuni, ar constitui o piedică pentru bunul mers al cursurilor facultăţii?
— D. Crainic ca şi toţi ceilalţi profesori care nu sunt din localitate vor sta cel puţin două săptămâni pe lună la Chişinău?
În ce-l priveşte pe d. Crainic personal, d-sa când nu va mai fi secretar general se va stabili definitiv la Chișinău. T. – („Dimineaţa”, 10 noiembrie 1926).
Serbarea patronului Facultății de Teologie din Chișinău
–
Sosirea d-lui ministru I. Petrovici cu d-na. Serviciul divin în capela Seminarului Teologic. Predica P.C. părinte Gala Galaction. Festivitatea din sala de receptie a Facultății. Conferința d-lui prof. Popescu. Banchetul
Eri a avut loc serbarea patronul al Facultății de Teologie din Chișinău. Cu acest prilej cu trenul de 11 a sosit si d. ministru al Instrucțiunii Publice I. Petrovici cu d-na însoțit de d. prefect al județului Iași Avxentie și protoereul de Iași Niculcea.
La gară d-sa a fost întâmpinat de d. ministrul al Basarabiel S. Niță ca d-na, reprezentanții Facultății Teologice în frunte cu d. prof. Tomescu, de reprezentanții corpului didactic la frunte cu d. T. Neaga – inspector al învățământului din Basarabia –, de parlamentarii preot Guciujna, Cristi și alții, de o delegație de studenți al Facultății și de toate autoritățile civile.
Serviciul divin
Dela gară d. ministru a plecat la Facultatea Teologicã, unde la capela Seminarului s’a oficiat un Te-Deum de Î.P.S. Arhiepiscopul Gurie și P.S. vicar al mitropoliei Moldovei Grigorie Botoşeneanu, înconjurați de clerul catedralei, la care au asistat corpul profesoral, reprezentanții autorităților civile din Chișinău și studenții Facultății.
Predica P.C. Sale păr. Gala Galaction.
După terminarea serviciului divin Sf. Sa Gala Galaction profesor al Facultății Teologice a ținut o predică plină de interes care a impresionat mult asistența.
Sf. Sa a arătat Importante alegerei ca patron al Sf. Atanasie care ăn viața și lupta Sa pentru creștinism trebue să servească ca pildă pentru tineretul ce își face studiile în această Facultate. Sf. Sa a spus că marele Atanasie, arhiepiscopul Alexandriei s’a ridicat odinioară ca luptător fără frică împotriva crezei ariene care susținea ca Iisos Hristos nu este Dumnezeu adevărat. S. Atanasie a luptat 50 de ani împotriva acestei rătăciri și a biruit. El ne rămâne plidă vecinică de mărturisire curagioasă și integrală a credințe creștine.
Studenții noștri cari stau sub aripile duhovniști ale St. Atanasie trebue să se silească din toate puterile ca să nu rămână prea pe jos față de asemenea patron.
Terminând, Sf. Sa a arătat meritele Î.P.S. Arhiepiscopului Gurie și ale d-ul ministru I. Petrovici la înființarea Facultății Teologice, care are menirea de a împrăștia lumina creștinismului ortodox în Basarabia.
Festivitatea din sala de recepție a facultății și conferința d-lui profesor Popescu.
După terminarea serviciului divin, toată asistența a trecut în sala de recepție a Facultății, unde sunt așezate busturile de bronz ale Î.P.S. Arhiepiscopalul Gurie și d-lui ministra I. Petrovici, unde după Intonarea Imnului Regal de către corul studențesc, d. profesor Popescu și-a desvoltat conferința sa d-spre sf. Atanasie, la care descriind biografia acestui sfânt a relevat condițiunile de viață din epoca veche și lupta care a dus-o pentru creștinism în calitate de episcop al Alexandriei. El este considerat ca părintele ortodoxiei.
Î.P.S. Arh. Gurie mulțumind conferențiarului, spune că sf. Atanasie a luptat cu adâncime creștinească ca adevărul să fie introdus în viață. Neamul nostru are o atât de frumoasă limbă că cu ea se poate face ca adevărul să predomine.
Aduce mulțumiri d-lui prim ministru gen. Averescu și d-lui ministru Petrovici cari au auzit plângerile basarabenilor de a înființa Facultatea Teologică la Chișinău pentru a ne da posibilitatea să ne instruim în limba neamului și să răspândim știința creștinească ca mai mult progres.
Sf. Sa părintele Mihălcescu decanul facultății a făcut o comparație între Gavriil Bănulescu întemeetorul seminarului Teologic și între Î.P.S. Arh. Gurie, care a ridicat un nou etaj de cultură teologică. Istoria va recunoaște stăruințele Î.P.Sf. Sale și Dumnezeu a voit ca acest Înalt așezământ să se înfăptuiască de marele român d. ministru I. Petrovici.
D. Ștefănescu, student, vorbind din partea studenților teologi, a adus omagii întemeetorilor Facultății și exprimă ferma credință că studenții caută din răsputeri ca facultatea, să se întăriască, să crească și să înflorească.
Cuvântarea d-lui ministru Petrovici
Îmi dați voie, ministrului pe care l’ați așezați astăzi în bronz – spune d. I. Petrovici – să se însuflețească în grai și să mulțumească pentru recunoștința dragostea ce i-o arătați. Nu am cunoscut în viața mea a recunoștința mai răsplătită ca aceea de astăzi pentru lupta ce am dus-o cu înființarea Facultății Teologice din Chișinău. Da, am luptat. Că de eu nu eram eu, eram tot una cu conștiință neamului întreg. Basarabia cerea s’a fie tratată egal cu celelalte provincii ale Țării, căci ea era tot așa de mătură ca și ele. Am ținut împreună cu Î.P.S. Arhiepicopul Gurie ca această dorință să fie înfăptuită tocmai aci la Chișinău și nu la Iași, după cum cereau alții. În luptă am căutat să nu dau îndărăt nici un pas. Adversarii înverșunați de altădată, astăzi sunt și ei de aceeași părere cu noi. Cu Facultatea s’a terminat. Dar acum se desfășoară altă luptă si evenimente în care cred că tot aşa voiu reuși. Facultatea funcționează și văd că aduce roade. Ii urez cât mai multă prosperitate și doresc ca ea să fie cea mat strălucită Facultate din Țară. Și acum, d-le ministru trebue să vă Luați locul pe socul unde recunoștința Basarabiei v-a pus”.
(Aplauze furtunoase).
Corul studențesc cântă „Mulți ani trăiască”!
Toată asistența la frunte ca d. ministru Petrovici și Î.P.S.Arh. Gurie s’au fotografiat în sala de recepție între busturile așezate pe ambele părți ale salei.
Banchetul
În sălile Facultății s’a dat apoi un banchet în onoarea d-lui ministru Petrovici, la care în cuvântările ținute s’a remarcat meritele Î.P.S. Arh. Gurie, ale d-lui ministru și Sf. Sale părintelui deputat Guciujna la înființarea Facultății Teologice, precum și meritele d-lai profesor O. Ghibu, care în coloanele ziarului „România Nouă” a luptat neîncetat pentra deschiderea acestei Facultăți la Chișinău.
După terminarea banchetului, la ora 5, d. ministru a părăsit Chișinăul. Măhăieanu (– „România Nouă” [Chișinău], 20 Ianuarie 1927).
Facultatea de Teologie din Chișinău
Ziua de 8 Noembrie 1926 este o zi de glorie a bisericei basarabene. În ziua această în orașul nostru a luat ființa Facultatea de Teologie din Chișinău – Mitropolitul Petru Movilă – acest stâlp de cultură teologică pentru întărirea bisericii ortodoxe române naționale în luptă cu puterile străine și pentru ridicarea ei la rostul ce l-a avut în trecutul neamului nostru și trebuie să-l aibă în viitor.
Biserica basarabeană a reușit să vie în ajutorul statului pentru realizarea acestei mari opere naționale și culturale, atât materialicește, cât și cu lucrări organizătoare, cari au fost începute din inițiativă Î.P.S. Sale Arhipiscopului Gurie al Basarabiei și erau conduse personal de P.S. Sa.
O comisiune restrânsă de trei compusă din păr. A. Yâlcov și d-nii V. Florov și C. Tomescu – au studiat în deaproape realizarea acestei idei, alcătuind un regulament detaliat al noului așezământ cultural teologic superior.
Păr. P. Guciujnă, a susținut dorința clerului și a bisericei din provincia noastră înaintea guvernului.
O comisiune de doi, compusă din păr. VI. Burjacovschi și d-l C. Tomescu, secondată de păr. S. Bejan, rectorul seminarului teologic din localitate – au reușit la capitală să obție punerea în funcțiune a acestei noi facultăți.
Corpul profesoral al facultăței în cursul primului an universitar era compus din părinții I. Mihălcescu, decan; Gr. Pișculescu (Gala-Galaction),director căminului studențesc; I. Tocan, N. Timuș, I. Vască, V. Radu și d-nii Ștef. Ciobanu, membru Academiei Române; C. Tomescu, prodecan; T. Popescu, Ștef. Berechet, Ch. Pascu, I. Savin, N. Crainic, P. Constantinescu-Iași, A. Boldur și N. Chiriac-Dimancea.
Secretarul general al facultăței este păr. Th. Simionov, iar secretarul – d-l P. Mihailovici – („Dreptatea”, 20 noiembrie 1927).
Facultatea de teologie din Chişinău
de prof. N. POPESCU-PRAHOVA, fost decan al facultății
Prin legea promulgată prin Î.D.R. nr. 1137 din 21 aprilie 1927 s’a înfiinţat la Chişinău o facultate de teologie. Din punct de vedere administrativ ea făcea parte integrantă din Universitatea din Iaşi, la sânul căreia a şi revenit în urma răşluirei pământului Basarabiei în anul de restrişte naţională 1940.
Înfiinţarea acelei facultăţi a corespuns unor necesităţi sufleteşti adânc resimţite de populaţiunea drept credincioasă a Basarabiei.
În 1918 – şi în tot decursul veacului al XIX-lea – Basarabia n’a posedat nici o şcoală de înaltă cultură teologică; pentru pregătirea cântăreţilor, diaconilor şi preoţilor, în 1918 Basarabia poseda seminarii inferioare cu trei clase şi un seminar superior cu 6 clase. Cei dornici de studii teologice mai înalte se îndreptau către Academiile Teologice dela Petrograd, Moscova şi îndeosebi către cea dela Kiev.
Inaugurarea facultăţii de teologie în noembrie 1926 – căci ea a funcţionat un an pe bază de deciziune ministerială – a fost o adevărată sărbătoare naţională. Cu drept cuvânt d.prof. I. Petrovici, principalul ctitor al acestei facultăţi, pe atunci ministru al instrucţiunii publice, afirma că înfiinţarea facultăţii de teologie din Chişinău nu a fost o simplă creaţiune culturală, ci a fost un adevărat act naţional.
Timp de mai bine de un deceniu facultatea de teologie din Chişinău a fost în Basarabia „o biserică cu două altare”, profesorii şi studenţii au oficiat cu însufleţire la amândouă altarele, atât la altarul bisericii, cât şi la acela al Patriei.
Timp de 13 ani corpul profesoral a reuşit prin muncă şi jertfe mari, luptând cu lipsuri de tot felul, să aprindă lumini puternice în toate colţurile Basarabiei şi în multe alte regiuni ale ţării. Cine merge în satele Basarabiei, întâlneşte în primul rând entuziasmul poporului pentru tinerii teologi de a Chişinău, cari au ştiut să toarne în suflete balsamul mângâetor şi ocrotitor în aceste vremuri tulburi pentru credinţă şi neam.
Fără clădiri proprii, fără biblioteci, fără bani, fără mobilier – căci spre deosebire de atâtea alte înalte instituţiuni de învăţământ, facultatea de teologie din Chişinău n’a fost cu nimic înzestrată de către stat – corpul profesoral, plin de entuziasm apostolic şi de dragoste de neam, nu a slăbit încordarea la muncă pentru mai bine în viitor.
În răstimp de 13 ani facultatea de teologie din Chişinău a conferit titlul de licenţiat în teologie la aproximativ 1.000 de studenţi, care pre plaiurile Moldovei dintre Prut şi Nistru şi ale ţării întregi, sunt tot atâtea făclii aprinse la focarul de înaltă cultură religioasă şi naţională, care a fost facultatea de teologie din Chişinău.
Revenirea Basarabiei la sânul Patriei-Mame pune la ordinea zilei transferarea la Chişinău a facultăţii de teologie a Universităţii din Iaşi.
Pentru consideraţiunile de mai sus, credem că readucerea facultăţii de teologie la Chişinău ar fi un act impus de o bună politică naţională şi şcolară.
Facultatea de teologie din Chișinău, prin activitatea profesorilor ei în sălile de curs şi de Seminarii şi prin numeroasele conferinţe ţinute în colţurile cele mai depărtate ale Basarabiei, au contribuit mai mult decât oricare altă şcoală la cultivarea şi menţinerea sentimentului naţional şi religios, prin cultură naţională, a conlucrat deci în chip efectiv la înfăptuirea unităţii sufleteşti, consolidând Unirea cu Patria Mamă.
Misiunea aceasta naţională şi religioasă a facultăţii de teologie din Chişinău este departe de a putea fi considerată ca terminată. Şi în vremurile de astăzi ea trebuie să continue să fie izvorul de apă vie al culturii naţionale şi religioase, nu numai pentru românii basarabeni, dar el va trebui să fie farul luminos, care să-şi arunce luminile şi dincolo de Nistru, printre fraţii noştri transnistrieni, cam acum 24 de ani, la congresul din 17 decembrie 1917 rugaseră Sfatul Ţării, ca să grăbească cu deschiderea unei Universităţi moldoveneşti, pentru ca tinerii moldoveni de peste Nistru să aibă unde se înzestra cu cultură naţională mai înaltă.
Desigur, şcolile cu scop practic îşi au însemnătatea lor; o mare regiune a ţării, cum este Basarabia, nu poate însă să fie lipsită de şcolile teoretice mai înalte, care prin cultura naţională formează sufletul unei ţări, iar printre aceste şcoli în ţara noastră şi îndeosebi în Basarabia, adânc şi sincer alipită la credinţa strămoşilor noştri, primul loc îl ocupă facultatea de teologie. Să nu pierdem din vedere adevărul exprimat în vechiul adagiu latin „Mens agitat molem”: Spiritul însufleţeşte materia – („Universul”. Capitala, 31 iulie 1941).
PENTRU REÎNFIINȚAREA FACULTĂȚII DE TEOLOGIE LA CHIȘINĂU
Interesantul memoriu al protoiereilor din Arhiepiscopia Chișinăului
Înalt Prea Sfințite Stăpâne,
Subsemnații protoierei ai Arhiepiscopiei Chișinăului, făcându-ne ecoul întregului cler și al credincioșilor din această eparhie, cu adâncă smerenie vă supunem la cunoștință următoarele:
În anul 1926 s’a înființat în Chișinău Facultatea de Teologie. Înființarea acestei facultăți venea ca un rezultat al insistentelor și repetarea dezideratelor exprimate de toate congresele preoțești care cereau să se dăruiască Basarabiei desrobite un înalt focar de cultură creștină și națională, precum și ca un act de guvernământ de o mare înțelepciune politică.
Ce a însemnat pentru Basarabia si chiar pentru toată țara aceasta Facultate de Teologie, contribuția, ei la ridicarea standardului de cultură teologică a clerului, de amplificare și intensificare a unei activități multiple prodigioase pe teren religios, cultural, național, social etc. a creierii unui climat favorabil evoluției ideii de apropiere și unificare sufletească și națională printre toate seriile de studenți, din toate unghiurile țării ce s’au perindat aici, o cunosc toți cei localnici ca și cei ce s’au interesat de viața acestei Facultăți. Activitatea acestei Facultăți, începând cu preocupările strict didactice ale profesorilor, precum și activitatea lor bogată extrauniversitară – activitatea studenților tumultoasă, dar rodnică și creatoare, sunt îndemnul profesorilor lor, ale căror urme se văd și azi în căminele culturale înființate de ei în Basarabia, contribuția lor la unele clădiri de biserici, pelerinagiile anuale la mormântul Mitropolitului Gavriil-Bănulescu Bodoni, la mânăstirea Căpriana, turneele de propagandă religioasă și cultural națională prin satele Basarabiei, iată atâtea realizări de domeniul istoriei și cu toate la un loc au făcut ca înființarea Facultății de Teologie la Chișinău să capete o importanță epocală – de aceia astăzi stăm nedumeriți și îndurerați la vestea că această Facultate se desființează. Darul acesta prețios făcut de Patria Mamă Basarabiei necăjite și obidită – lipsită atâta vreme de căldura și duioasă dragoste maternă să ne fie luat chiar acum, când razele sale începură a desmorți trupul firav al scumpei noastre Provincii?
Dar necesitatea menținerii acestei Facultăți la Chișinău apare azi de o însemnătate și mai mare, apare chiar ca un imperativ național și creștin, nu numai pentru Basarabia din nou desrobită și cu sufletul răvășit de ferocitatea bolșevică, dar și pentru Transnistria, provincia nou încorporată la Statul român, unde totul trebuește de zidit dela început și îndeosebi sub raportul credinței și al conștiinței naționale.
Facultății de Teologie din Chișinău i-ar reveni deci un mare și istoric rol. Ea va fi soarele luminos și călduros cu ale cărui raze vom desmorți sufletele fraților noștri de dincolo de Nistru. li vom chema și înălța la credința, unică a Dumnezeului străbunilor noștri și îi vom adăpa dela izvoarele istorice ale obârșiei noastre comune.
Rolul acestei Facultăți apare de o măreție fără seamăn, aici în partea de răsărit a Țării, în dubla ei misiune creștină și națională, principiu de viață fundamentală, pe care politica de Stat bolșevică le-a subruinat și înlăturat persistent și sistematic timp de 23 ani.
De aceea, Înalt Prea Sfințite, noi Protoiereii Arhiepiscopiei Chișinăului ne facem ecoul tuturor clericilor și credincioșilor din Basarabia în ideia că descifrăm din compleul faptelor actuale – o cerință imperioasă de ordin creștin și național în însuși interesul Bisericii și al Neamului și de aceea smeriți Vă rugăm să binevoiți a interveni locului în drept pentru ca Facultatea de Teologie să rămâne la Chișinău.
Ic. Pavel Grosu, Protoiereul Municipiului Chișinău; Preot Ștefan Băleanu, Protoiereul plășii Budești; Ic.St. Teoctist Procopan, Protoiereul plășii Ialoveni; Preot Mitrofan Paladi, Protoiereul plășii Hâncești; Ic.St. Ion Drajinschi, Protoiereul plășij Nisporeni; Il. St. Simeon Neaga, Protoiereul plășii Călărași; Ic. Nicolae Caraman, Protoiereul plășii Orhei; Preot Nicolae Cotoman, Protoiereul plășii Chiperceni; Preot Simeon Mihnevici. Protoiereul plășii Rezina; Ic. St. Pavel Andrei, Protoiereul plășii Telenești; Oc. Nicolae Grosu, Protoiereul plășii Tighina; Preot Leonid Popovili, Protoiereul plășii Tighina; Preot Galaction Buruiană, Protoiereul plășii Căuşani; Preot Iulian Radzievschi, protoiereul plășii Comrat; Preot Ioan Orita, Protoiereul plășii Taraclia; Preot Rusu Nicolae, Protoiereul plășii Cimișlia – („Basarabia” [București], 23 octombrie 1941).
[/responsivevoice]
