Călin MARINESCU ■
În toamna anului 2011 când am închiriat de la societatea TAR 09 SRL, din zona de sud a Portului Constanța, halele “TAR 09” ale fostei Întreprinderii de Construcții Hidrotehnice (ICH), pentru fabricarea tablierului metalic al noului pod de la Agigea, peste Canalul Dunăre Marea Neagră, am preluat spațiul cu locatar cu tot.
Era un om fără locuință poreclit Nicu Nebunu. Dormea într-o rulotă părăsită, undeva într-un colț al vastei platforme și se hrănea cu resturi de la cantinele din zonă.
Deși ni s-a indicat de proprietari să îl evacuăm, am considerat uman să încercăm a-l aducem către normal; aveam și informația că de fapt, înainte ca boala lui psihică să-l fi ruinat social, fusese un bun strungar și frezor care lucrase chiar în aceste hale.
Și uite așa, s-a înfiripat o lungă istorie a conviețuirii sale în cadrul șantierului nostru.
În primul rând l-am trecut în porție la cantina noastră și o bună bucată de timp s-a prezentat zilnic la ușa bucătăriei pentru a-și primi tainul.
Faptul că nu se spăla niciodată iar hainele sale purtau urma timpului ne-a obligat să nu îl primim în cantină dar se gospodărea în rulota sa.
Am avut și perioade mai dificile când devenea violent și trebuia să chemăm salvarea pentru internare la Secția Clinică Psihiatrie a Spitalului Județean de unde îl externau după câteva zile. Nu revenea cu indicații medicale, sau le ascundea, astfel că nu îi cumpăram nici un medicament.
După câțiva ani, rulota sa a devenit neîncăpătoare fiindcă aduna din port fel de fel de obiecte fără valoare și a început să doarmă pe o canapea din lemn, în atelierul de strungărie.
Atunci i-am pus la dispoziție un container placat la interior cu pereți din melamină și izolat termic dotat cu cele necesare, pat, așternuturi, mobilier minim și o aerotermă electrică pentru iarnă.
Am cumpărat și un televizor și un abonament astfel ca să îl scoatem pe cât posibil din ale lui.
După ce și-a amenajat dormitorul container a refuzat să îl folosească și a continuat să doarmă în strungărie, fie vară, fie iarnă, în condițiile naturale de temperatură.
Pentru că s-a expus perioade îndelungate la temperaturi scăzute, refuzând să folosească containerul unde exista aeroterma, cu timpul a început să aibă probleme cu rinichii și posibil din cauza durerilor starea sa sănătate mentală se înrăutățea vizibil.
În acea perioada am apelat la 112 de mai multe ori fiind în crize acute de rinichi iar după ce îl externau accepta tratamentul cu Nurofen, împotriva durerii.
Au fost vreo trei, patru, astfel de episoade iar în primăvara anului 2024, la o nouă criză puternică am chemat din nou salvarea și a fost internat la Nefrologie. După circa 20 de zile, declarat drept apt pentru externare, am fost sunat de Șefa Secției de Nefrologie, în calitate de aparținător, cu solicitarea de a-l prelua și cu indicația de-al aduce periodic dializă.
La această solicitare am răspuns că bolnavul practic nu are locuință, că nu putem să îi asigurăm condiții corespunzătoare, mai ales că refuză cooperarea și ca atare ar trebui să se adreseze autorităților locale competente pentru a fi internat într-o instituție. După alte câteva zile am fost sunat de Asistenta Șefă a Secției Clinice Nefrologie care mi-a comunicat ca i s-a găsit un loc în Bihor, cu rugămintea de a suporta noi costul transportului, ceea ce am promis că voi face.
Nu am mai fost căutat, ulterior am înțeles că a fost trimis cu o salvare în Bihor, presupun la stabilimentul din Dumbrava, subiectul teribilei campanii mediatice coproducție a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și DIICOT.
Nicu nu s-a mai întors în port așa cum se întâmplase de multe ori, ceea ce ne-a convins că de bună voie și-a găsit liniștea sufletească de care avea mare nevoie în stabilimentul patronat de bunul samaritean, fratele Viorel Pașca, un credincios penticostal cu adevărată dragoste de semenii săi.
Este adevărat ca legea cere o autorizare, ca să nu existe suspiciunea că persoanele cazate acolo au fost aduse împotriva voinței lor, iar lipsa acesteia constituie contravenție. Oricum este evident ca a fost o desfășurare în exces a mijloacelor MAI și DIICOT, se zice pentru a se insinua o legătură tangentă cu Ilie Bolojan.
Lucrătura se pare că nu le-a ieșit, în schimb au reușit să chinuie peste 400 de bătrâni care își așteptau obștescul sfârșit în condiții demne, și asta este degradant, pentru inițiatorii malversațiunii.
Dumnezeu sper că va avea grija de cei care au produs acest eveniment reprobabil, după cum se aude o asociere a caselor de producție notabile precum Cotroceni, servicii ori MAI.
[/responsivevoice]
