Cine-i prost de mic, când e mare doar se joacă

Dan MIHĂESCU ■

Motto: Dacă îi dai prostului prea multă atenția, te va copleși cu sfaturi!- Efectul Dunning-Kruger

Vineri 17 iulie, la finalul unui nou turneu de imagine pe litoralul românesc, mioritica zeiță a Mediului, Apelor și Pădurilor (MAP) din Guvernul României, a cugetat că nu-i bine așa cum au fost reabilitate plajele turistice, pentru ca iepurii urechiați să audă și să dea de știre și altor jivine ce fac ascultare.

Potrivit AGERPRES, într-o conferință de presă organizată la sediul ABADL din Constanța, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a răspuns întrebării legată de nemulțumirea turiștilor cu privire la plajele prea mult lărgite și dispariția nisipului fin: “Da, avem acest fenomen de eroziune a plajelor și era nevoie de un proiect, dar nu cred că era nevoie la nivelul la care a fost făcut. Noi vedem că avem acum, practic, un deșert până să ajungem la apă. (…) Eu cred că nu trebuia făcut la modul la care a fost făcut, dar proiectul este pe ultimii metri (…), nu mai avem cum să ne întoarcem acum, pentru că este la 95-99% finalizat. Dacă mă întrebați pe mine, nu cred că a fost oportun așa cum a fost gândit și implementat”.

În continuare, întrebată cine răspunde pentru această manieră de ‘sabotare’ a litoralului românesc, Buzoianu a afirmat franc: “Nu am eu un răspuns referitor la cine este omul răspunzător pentru modul în care a fost gândită oportunitatea acestui proiect. Ce vă pot spune este că noi încercăm să creăm condițiile necesare prin creșterea capacității de a face curățenie pe plaje (…) anul acesta zonele cu alge sunt mult mai puține, în fiecare seară încercăm să le curățăm, sunt echipele pe teren și curăță, noi de aceste aspecte ne putem ocupa. De mărunțit nisipul pentru a fi din nou fin la nivelul calității la care era anterior nu vă pot da un răspuns favorabil”.

De asemenea, Buzoianu a mai recunoscut că în cadrul lucrărilor de înnisipare au fost respectate datele tehnice din proiect și că împreună cu Ordinul Arhitecților, se caută soluții pentru sistematizarea suprafețelor de plaje și amenajarea peisagistică, inclusiv prin plantarea vegetației adecvate pentru stabilizarea nisipului, ambientării și creării zonelor umbrite natural.

Ce vreau să spun, legat de această probă de logoree ministerială, este că până acum o admirasem pe tânăra politiciană de 32 de ani, fie ea și de la USR, via PLUS. Avea ceva acceptabil, sincer, uman, cu fața aia poznașă, încadrată cu ochelarii cu rame rotunde, de șoricel de bibliotecă. Mereu activă, mereu centrată pe întrebări și răspunsuri. Chiar și când era prinsă cu garda jos, părea sincer mirată și asta-i conferea veridicitate; lucru rar în branșa ei! Și asta până vineri, 17 iulie, când aflată la Constanța, avocata de protecția datelor, drept comercial și imobiliar, a crăcănat gura ca să opineze pe teme strict profesionale, grele, complicate, uitând că e acolo doar în calitate de politruc câștigător la loteria unei foste coaliții guvernamentale.

Știu că zeița Mediului, Apelor și Pădurilor, are o pletoră de ațifelnici, care mai de care specializați pe domeniile de referință din titulatura ministerului de resort. În acest caz, putea solicita o informare generică pe subiectele ce dorea să le abordeze în declarații publice și atunci poate că ar fi evitat să se înfoaie ca o lebădă pe veceu la întâlnirea cu presa, gafând monumental cu opinia tehnică despre transformarea plajelor într-un deșert prin înnisiparea excesivă. Spun asta pentru că o simplă căutare pe internet scoate la iveală, lesne, mărturii fotografice din arhivă, despre cum arătau plajele din Mamaia, în mileniul trecut. În 1964, faimosul fotograf Life, Carl Mydans, a vizitat România și a surprins imagini color ale stațiunii Mamaia. Fotografiile sale au documentat plajele vaste, faleza și complexele proaspăt construite, oferind o perspectivă rară și idealizată a litoralului și reflectând eforturile de promovare turistică ale regimului comunist. Parte din arhiva foto a lui Carl Mydans poate fi consultată pe Google Arts & Culture iar pentru edițiile tipărite și coperțile originale din vara anului 1964 pot fi consultate platforme precum Original LIFE Magazines sau colecția arhivată pe Internet Archive.

Astfel, simplul recurs la memoria fotografică face dovada viziuală că finalizarea proiectului de combatere a eroziunii costiere, în valoare totală de aproape 1 miliard de euro (71,53% contribuția UE), pe baza căruia plajele turistice din Mamaia, Constanța, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia și Doi Mai, au recuperat din mare 300 de hectare de nisip, a restabilit situația din teren dinaintea anilor ’80, din 1975. După finalizarea Hidrocentralei Porțile de Fier 2 – în 1984 și a digului de nord de la Portul Midia Năvodari – 1986, diminuarea aportului sedimentar al Dunării și modificarea curenților nord-sud de dispersie au provocat dispariția prin eroziune accentuată a liniei de plajă cu lățimi între 50-100 metri, (în funcție de zonă). Deci, comparând imaginile din perioada anilor ’60 – ’80 cu cele de acum, putem lesne observa că lucrările de reînnisiparea au redat plajelor litorale dimensiunile pierdute. Nimic mai mult.

De aici și cugetarea platoniciană: „Înţeleptul vorbeşte pentru că are ceva de spus iar prostul pentru că trebuie să spună ceva.”